Declaraţia Arhiepiscopului Carlo Maria Vigano în legătură cu criza dintre Rusia şi Ucraina
(fragment)
Președintele Volodymyr Oleksandrovych Zelensky
După cum au subliniat mai multe partide, candidatura și alegerea președintelui ucrainean Zelensky corespunde acelui clișeu recent, inaugurat în ultimii ani, al unui actor de comedie, sau al unei personalități din lumea divertismentului care este împrumutat în politică. Să nu credeți că faptul de a fi lipsit de un cursus honorum corespunzător reprezintă un obstacol în calea ascensiunii la vârful instituțiilor; dimpotrivă: cu cât o persoană este aparent mai străină de lumea partidelor politice, cu atât mai mult se poate presupune că succesul său este determinat de cei care dețin puterea. Performanțele lui Zelensky în travesti sunt perfect în concordanță cu ideologia LGBTQ, considerată de sponsorii săi europeni drept o cerință indispensabilă a agendei de "reformă" pe care fiecare țară ar trebui să o îmbrățișeze, alături de egalitatea de gen, avortul și economia verde. Nu este de mirare că Zelensky, membru al WEF (aici), a putut beneficia de sprijinul lui Schwab și al aliaților săi pentru a ajunge la putere și a se asigura că Marea Resetare va fi realizată și în Ucraina.
Serialul de televiziune în 57 de episoade pe care Zelensky l-a produs și în care a jucat, demonstrează că mass-media a planificat candidatura sa la președinția Ucrainei și campania electorală. În serialul de ficțiune "Slujitorul poporului", el a jucat rolul unui profesor de liceu care a devenit în mod neașteptat președinte al Republicii și a luptat împotriva corupției din politică. Nu este o coincidență faptul că serialul, care a fost absolut mediocru, a câștigat totuși premiul WorldFest Remi Award (SUA, 2016), a ajuns printre primii patru finaliști la categoria filmelor de comedie la Seoul International Drama Awards (Coreea de Sud) și a primit premiul Intermedia Globe Silver la categoria seriale de divertisment la World Media Film Festival din Hamburg.
Avântul mediatic obținut de Zelensky cu serialul de televiziune i-a adus peste 10 milioane de urmăritori pe Instagram și a creat premisele pentru înființarea partidului politic omonim Servitorul Poporului, din care face parte și Ivan Bakanov, director general și acționar (alături de Zelensky însuși și de oligarhul Kolomoisky) al Studioului Kvartal 95 și proprietar al rețelei de televiziune TV 1+1. Imaginea lui Zelensky este un produs artificial, o ficțiune mediatică, o operațiune de manipulare a consensului care a reușit să creeze în imaginarul colectiv ucrainean personajul politic care în realitate, și nu în ficțiune, a cucerit puterea.
"Cu doar o lună înainte de alegerile din 2019, care l-au văzut câștigător, Zelensky a vândut compania [Kvartal 95 Studio] unui prieten, găsind încă o modalitate de a obține veniturile din afacerea la care renunțase în mod oficial la familia sa. Prietenul respectiv era Serhiy Shefir, care a fost numit ulterior consilier la Președinție. [...] Vânzarea acțiunilor a avut loc în beneficiul Maltex Multicapital Corp, o companie deținută de Shefir și înregistrată în Insulele Virgine Britanice" (aici).
Actualul președinte ucrainean și-a promovat campania electorală cu un spot publicitar cel puțin deranjant (aici), în care, ținând în mână două mitraliere, trăgea asupra unor membri ai Parlamentului, arătați ca fiind corupți sau aserviți Rusiei. Lupta împotriva corupției trâmbițată de președintele ucrainean în rolul de "slujitor al poporului" nu corespunde însă cu imaginea care reiese despre el din așa-numitele documente Pandora, în care se pare că 40 de milioane de dolari i-ar fi fost plătite în ajunul alegerilor de către miliardarul evreu Kolomoisky[1] prin conturi offshore (aici, aici și aici). [2] În țara sa natală, mulți îl acuză că a luat puterea de la oligarhii pro-ruși nu pentru a o oferi poporului ucrainean, ci mai degrabă pentru a-și consolida propriul grup de interese și, în același timp, pentru a-și elimina adversarii politici: "A lichidat miniștrii din vechea gardă, în primul rând puternicul ministru de interne, [Arsen] Avakov. L-a pensionat în mod nepoliticos pe președintele Curții Constituționale, care acționa ca un control asupra legilor sale. A închis șapte canale de televiziune ale opoziției. L-a arestat și l-a acuzat de trădare pe Viktor Medvedcuk, un simpatizant pro-rus, dar mai ales liderul partidului Platforma Opoziției - Pentru Viață, al doilea partid din Parlamentul ucrainean după partidul său, Slujitorul Poporului. De asemenea, îl trimite în judecată pentru trădare și pe fostul președinte Poroșenko, care era suspicios față de toată lumea, cu excepția celor care se înțelegeau cu rușii sau cu prietenii lor. Primarul Kievului, popularul fost campion mondial de box Vitaly Klitchko, a fost deja supus la mai multe percheziții și confiscări. Pe scurt, Zelensky pare să vrea să facă curățenie în toată lumea care nu este aliniată cu politica sa" (aici).
La 21 aprilie 2019, Zelenski a fost ales președinte al Ucrainei cu 73,22% din voturi, iar la 20 mai a depus jurământul. La 22 mai 2019, el l-a numit pe Ivan Bakanov, director general al Kvartal 95, în funcția de prim adjunct al șefului Serviciului de Securitate al Ucrainei și șef al Direcției principale de combatere a corupției și a crimei organizate din cadrul Direcției centrale a Serviciului de Securitate al Ucrainei. Alături de Bakanov, merită menționat Mykhailo Fedorov, vicepreședinte și ministru al transformării digitale, membru al Forumului Economic Mondial (aici). Zelensky însuși a recunoscut că l-a avut ca sursă de inspirație pe prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau (aici și aici).
Relațiile lui Zelensky cu FMI și cu WEF
După cum a arătat precedentul tragic al Greciei, suveranitățile naționale și voința populară exprimată de parlamente sunt șterse de facto de deciziile înaltei finanțe internaționale, care intervine în politicile guvernamentale prin șantaj și șantaj pur și simplu de natură economică. Cazul Ucrainei, care este una dintre cele mai sărace țări din Europa, nu face excepție.
La scurt timp după alegerea lui Zelensky, Fondul Monetar Internațional a amenințat că nu-i va acorda Ucrainei un împrumut de 5 miliarde de dolari dacă nu se va conforma cerințelor lor. În timpul unei conversații telefonice cu directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, președintele ucrainean a fost mustrat pentru că l-a înlocuit pe Yakiv Smolii cu un om de încredere, Kyrylo Shevchenko, care era mai puțin înclinat să se conformeze diktaturilor FMI. Anders Åslund scrie la Atlantic Council: "Problemele din jurul guvernului Zelensky cresc în mod alarmant. În primul rând, din martie 2020, președintele a condus o inversare nu doar a reformelor urmărite sub conducerea sa, ci și a celor inițiate de predecesorul său Petro Poroșenko. În al doilea rând, guvernul său nu a prezentat propuneri plauzibile pentru a rezolva preocupările FMI cu privire la angajamentele neîndeplinite ale Ucrainei. În al treilea rând, președintele pare să nu mai aibă o majoritate parlamentară la guvernare și pare dezinteresat să formeze o majoritate reformistă (aici).
Este evident că intervențiile FMI au ca scop obținerea angajamentului guvernului ucrainean de a se alinia la politicile economice, fiscale și sociale dictate de agenda globalistă, începând cu "independența" Băncii Centrale a Ucrainei față de guvern: un eufemism prin care FMI cere guvernului de la Kiev să renunțe la controlul legitim asupra Băncii sale Centrale, care este una dintre modalitățile prin care se exercită suveranitatea națională, alături de emisiunea de monedă și gestionarea datoriei publice. Pe de altă parte, cu doar patru luni înainte, Kristalina Georgieva lansase Marea Resetare împreună cu Klaus Schwab, prințul Charles și secretarul general al ONU, António Guterres.
Ceea ce nu fusese posibil cu guvernele anterioare a fost dus la bun sfârșit sub președinția lui Zelensky, care a intrat în grațiile WEF (aici) împreună cu noul guvernator al BCU, Kyrylo Shevchenko. Mai puțin de un an mai târziu, pentru a-și dovedi supunerea, Shevchenko a scris un articol pentru WEF intitulat "Băncile centrale sunt cheia obiectivelor climatice ale țărilor, iar Ucraina arată calea" (aici). Astfel, Agenda 2030 este pusă în aplicare, sub șantaj.
Există și alte companii ucrainene care au legături cu WEF: Banca de Economii de Stat a Ucrainei (una dintre cele mai mari instituții financiare din Ucraina), DTEK Group (un important investitor privat în sectorul energetic ucrainean) și Ukr Land Farming (lider în domeniul agriculturii). Băncile, energia și produsele alimentare sunt sectoare perfect în concordanță cu Marea Resetare și cu cea de-a patra revoluție industrială teoretizată de Klaus Schwab.
La 4 februarie 2021, președintele ucrainean a închis șapte posturi de televiziune, printre care ZIK, Newsone și 112 Ukraine, toate vinovate că nu îi susțin guvernul. După cum scrie Anna Del Freo: "O condamnare dură a acestui act liberticid a sosit, printre altele, și din partea Federației Europene a Jurnaliștilor și a Federației Internaționale a Jurnaliștilor, care au cerut ridicarea imediată a vetoului. Cele trei televiziuni nu vor mai putea emite timp de cinci ani: acestea angajează aproximativ 1500 de persoane, ale căror locuri de muncă sunt acum în pericol. Nu există niciun motiv real pentru care cele trei rețele ar trebui închise, cu excepția arbitrariului vârfului politic ucrainean, care le acuză că amenință securitatea informațiilor și că se află sub "influența rusească malignă". O reacție puternică vine și din partea NUJU, sindicatul jurnaliștilor ucraineni, care vorbește de un atac foarte dur la adresa libertății de exprimare, având în vedere că sute de jurnaliști sunt privați de posibilitatea de a se exprima și sute de mii de cetățeni sunt privați de dreptul de a fi informați. După cum putem vedea, ceea ce i se reproșează lui Putin a fost de fapt realizat de Zelensky și, mai nou, de Uniunea Europeană, cu complicitatea platformelor de socializare. "Închiderea televiziunilor este una dintre cele mai extreme forme de restricționare a libertății presei", a declarat secretarul general al FEJ, Ricardo Gutierrez. "Națiunile au obligația de a asigura un pluralism efectiv al informațiilor. Este clar că veto-ul prezidențial nu este deloc în concordanță cu standardele internaționale privind libertatea de exprimare" (aici).
Ar fi interesant de știut ce declarații au făcut Federația Europeană a Jurnaliștilor și Federația Internațională a Jurnaliștilor după tăierea televiziunilor Russia Today și Sputnik în Europa.
Găsiţi tot textul la lincul de mai jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu