Se afișează postările cu eticheta servicii secrete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta servicii secrete. Afișați toate postările

duminică, 27 martie 2022

Cine se aseamănă se adună: naziştii germani şi guvernele americane. Duioasa dragoste a serviciilor secrete americane pentru nazism în trecut în Germania şi acum în Ucraina.

 


Deşi părea tot mai îngropată în cavoul istoriei, tema nazismului a spart în ultimii ani uşile şi a ieşit în lume odată cu lovitura de stat din Ucraina.

După cel de-al Doilea Război Mondial, doar o duzină de persoane au fost aduse în fața justiției la procesele de la Nürnberg.
În cadrul Operațiunii Paperclip, Statele Unite au absorbit în secret mii de naziști puşi la lucru pentru şi în guvernul american atât pe parte militară, servicii secrete, propagandă şi contrapropagandă, terorism şi antiterorism, cât şi pe parte economică şi ştiinţifică. 

Serviciile secrete americane - îndeosebi CIA după crearea sa în 1946-47 - au fost îndeosebi interesate de experienţa naziştilor în controlul maselor şi reprimarea opoziţiei şi au fost principalii "cărăuşi" ai naziştilor în SUA. 

Tema este foarte vastă şi o voi relua mai detaliat în alte texte, în cel de faţă prezentând - spre convingerea celor care ne-ar acuza de teoria conspiraţiei, putinism, dezinformare/propagandă rusească - o scurtă listă (care ar putea avea sute de poziţii) a câtorva cărţi, articole şi documentare ale unor cunscuţi şi respectaţi intelectuali americani despre subiectul în cauză.

Blowback: Prima relatare completă a recrutării naziștilor de către America și efectul său dezastruos asupra Războiului Rece, politicii noastre interne și externe - Carte de Christopher Simpson 

Cel mai prost păstrat secret al CIA: Dosarele recent declasificate confirmă colaborarea Statelor Unite cu naziștii - articol Martin Lee

Serviciile secrete americane și naziștii - Carte de Richard Breitman, Robert Wolfe, Norman J. W. Goda (editor) și Timothy Naftali (editor) 

Generalul Reinhard Gehlen: The CIA Connection - Carte de Mary Ellen Reese 

Operațiunea Paperclip: Programul secret de informații care a adus oamenii de știință naziști în America - Carte de Annie Jacobsen 

Naziștii și colaboratorii Axei au fost folosiți pentru a promova obiectivele anticomuniste ale SUA în Europa - Unii au emigrat în Statele Unite 

Tabla de șah a diavolului: Allen Dulles, CIA și ascensiunea guvernului secret al Americii - Carte de David Talbot 

Secretul nazist al Americii: Istoria unei persoane din interior - Carte de John Loftus 

Secretul nazist al Americii cu autorul John Loftus - Interviu video 

Armatele secrete ale NATO: Operațiunea GLADIO și terorismul în Europa de Vest - Carte de Daniele Ganser 

Umbra lui Hitler: Criminalii de război naziști, serviciile secrete americane și Războiul Rece - Carte de Richard Breitman și Norman J.W. Goda 

CIA și criminalii de război naziști: Arhivele Securității Naționale postează istoricul secret al CIA publicat în conformitate cu Legea privind dezvăluirea crimelor de război naziste 

Sprijinul acordat de CIA în cadrul investigațiilor privind criminalii de război naziști - articol de Kevin C. Ruffner 

Special: Naziștii, Vaticanul și CIA - Covert Action Information Bulletin #25 

Tratatul secret de la Fort Hunt - articolul lui Carl Oglesby

Exclusiv: Programul secret de antrenament al CIA în Ucraina a ajutat Kievul să se pregătească pentru invazia rusă - articolul lui Zach Dorfman

Sursa pentru lista de mai sus:  https://www.lewrockwell.com/2022/03/charles-burris/the-cia-and-the-nazis-a-retrospective-history/

sâmbătă, 18 ianuarie 2020

Pompele funebre de la Cotroceni: belirea sistemului medical, pentru a fi aduse piei germane, la preţ triplu. Pe 8 miliarde de euro.


Niciun guvern nu a făcut vreun raport privind respectarea contractelor şi a angajamentelor de investiţie. E.On, Enel, Gas de France, Générale des Eaux, Rewe zburdă de ani buni pe câmpii, oferind servicii româneşti la preţuri occidentale. Deşi statul român are în aceste companii acţiuni, reprezentanţii săi sunt selectaţi din marea tagmă a Păpătorilor de lapte. N-au opinii, nici ştiinţă, darmite responsabilităţi. Cât despre trădarea de ţară nu se poate vorbi, atât timp cât la pupitrul de comandă se află cei care ar fi trebuit să apere ţara.

“Prin noi înşine,” aruncat la coşul de gunoi al istoriei
De trei luni nu s-a luat nicio decizie privind vreun parteneriat public-privat în sensul dezvoltării vreunor business-uri locale, în care şi statul român să aibă reprezentativitate. Nicio măsură de protejare a capitalului autohton, în sensul respectării principiilor brătieniste: “prin noi înşine”. Doar campanii de discreditare a ce a mai rămas românesc în sistemul public care se turează şi mai mult.

Sistemul public de sănătate face cu ochii investitorilor germani
Să le luăm pe rând. Pe sistemul medical s-au pus tunurile, nu de acum, de vreo zece ani. Cea mai indestructibilă legătură între pacient şi doctor a fost făcută praf. Recent, unul dintre colegii de breaslă l-a prins pe un tânăr jurnalist că a luat mită pentru un articol de defăimare a unor medici. Ofertantul de bani e un cunoscut al structurilor serviciilor. Există posturi de televiziune şi media arondată sistemului care discută zilnic despre ce mopuri murdare mai sunt prin spitale, despre seringile cu cap turtit, despre malpraxix-uri, despre neajunsurile din blocurile operatorii, parte dintr-o strategie de distrugere a sistemului de stat.

Care e interesul?
Două consorţii germane şi austriece şi-au trecut în planurile de dezvoltare şi România, acolo unde există un Departament al Situaţiilor de Urgenţă bine articulat şi, cum s-ar spune, pus pe roate.
Bucureştiul are la putere o guvernare cu vocaţie europenistă. Liderii noii guvernări au asigurat cancelariile occidentale că sunt dispuşi să cedeze din suveranitate. Pentru ce? Cum pentru ce? Pentru o bască şi ceva marafeţi prin offshore-rurile din insule, dar nu pentru politicieni, ci pentru organizatorii din spate.
Poate mulţi români işi mai amintesc de protestele din 2012, când băieţii din jurul lui Băsescu doreau modificarea legii sănătăţii, în sensul deschiderii pieţei medicinei de urgenţă pentru operatorii privaţi. Atunci Raed ARAFAT, “etatistul,” a învins. De data asta nu se mai ştie.

Cum s-a gândit Marcel Vela să scape de Arafat?
Noul ministru de interne, pe motiv de osul din gât numit Arafat, a declanşat aşa numita reformă a sistemului administraţiei publice. În fond interesul e decapitarea lui Arafat, fără mult zgomot. Şi ce urmează? Deja prietenii lui vorbesc despre cum şi-au deschis linii de finanţare în Austria pentru achiziţia de elicoptere. Câteva firme private sunt gate să intre pe locul cimentat de SMURD. Cu ajutorul “dezinteresat” al lui Vela, vor avea venituri sigure de la stat. Cât despre profit? Ştiu ele insulele, unde nu ajung picioare de procurori.

Sunt 8 miliarde de euro în joc
Aproape 8 miliarde de euro, sistemul public de sănătate din România,  fac cu ochiul unor investitori apropiaţi ai Cancelarei Merkel, sponsori fideli ai CDU. Casa Naţională de Sănătate ar urma să fie scoasă la mezat. Planul de înstrăinare a sănătăţii românilor datează din guvernarea Băsescu.
Conform unor proiecte rămase în sertare, sistemul românesc de sănătate ar urma să fie finanţat prin case de sănătate private, spitalele de stat să se transforme în fundaţii sau în societăţi private, iar ministerul Sănătăţii să aibă doar rol de reglementator de piaţă şi de administrator doar al programelor naţionale de sănătate, potrivit unui proiect de Lege a Sănătăţii la care a lucrat o echipă de la Administraţia Prezidenţială. Doar protestele de stradă au întârziat acţiunea cu zece ani.

Modelul englez, neştiut de benediştii din sănătate
Mai e cineva din guvernul Orban interesat să ştie de planul de sănătate Beveridge din Marea Britanie? Poate doar cititorii noştri bolnavi de adevăr ar putea să le amintească cum lordul englez, aflat în tabăra adversă a lui Churchill, l-a sfătuit pe venerabilul prim ministru să etatizeze serviciile medicale. Prin planul Beveridge statul a naţionalizat în anii ’47-’50 clinicile private. Câţi bani să le dau la doctori? Întreba premierul. “Îmbracă-i în aur,” spune povestea despre reacţia lui Beveridge. Oare de ce Regatul Unit al Marii Britanii nu a renunţat la sistemul de sănătate organizat de stat? Răspunsul este simplu: acolo MI6, MI5 ţin cu ţara şi implicit cu sănătatea. Plus au un monarh constituţional care domneşte, nu guvernează de 73 de ani.

Bolile grave vor fi nerentabile. Modelul morţii lui Bălcescu
În cazul privatizării Casei Naţionale de Sănătate, cei care vor pierde vor fi românii simpli cu boli grave. Li se va spune să se mute în Deltă, unde condiţiile morţii sunt mai uşoare.
A cerut cineva din curiozitate un contract de asigurări medicale private? Eu am solicitat la vreo patru firme private. Pe lângă sumele anuale de peste 2000 de Euro, excepţiile te lasă fără aer. De la fumat, la boli cardiovasculare şi cancere impredictibile sunt fel de fel de restricţii, nefinanţabile. Dacă dispare sistemul de stat, unde îţi mai tratezi boala gravă? Mori ca Bălcescu în sudul Italiei unde clima e mai suportabilă. 

Donatori de organe, nu beneficiari
 Recent în Parlament, un fost brancardier a introdus un proiect de modificare a Legii transplantului de organe. Cu un doctorat în istoria bisericii penticostale el redefineşte cadrul de reglementare a morţii cerebrale. Sigur că în spatele lui sunt alţii. Alte structuri, umbro-useriste, care vor să schimbe paradigma, astfel încât nu marii medici să decidă cum se face prelevarea şi cum se gestionează compatibilităţie, ci un sistem securistic de medici sub acoperire, astfel încât românii să fie donatori de organe pentru occidentali şi nu în folosul semenilor.
Un mic mare amănunt, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează unui spital specializat pe transplant 60.000 de euro pentru un ficat. La Viena, costă 200.000 de euro. Prin privatizarea CNAS vor creşte preţurile organelor, nu şi calitatea vieţii românilor care vor plăti mai mult şi vor avea ajutoare mai puţine.

Românul şi mort poate face bani unui GmbH
Pentru că tot e vorba de business în interes german, m-am gândit să propun şi eu un proiect. Se face că guvernul va da un OUG privind ajutorul de înmormântare în valoare de 1.500 de euro. În România mor anual în medie 150.000 de contribuabili. S-ar crea o piaţă de 225 de milioane de euro. Dacă guvernul în mărinimia sa, mai pune şi un 10.000 pentru repatrierea defuncţilor din diasporă, ar fi primit ca un bonus.
Un GmbH „Wurde zum tod” poate asigura oricând partidului neamţului din dregătoria românească finanţări pentru 10 locuri parlamentare. Cunosc şi eu una dispusă să facă un die abmachung. Take a deal, cum ar spune englezul nechemat la sorocul sănătăţii.
Iată că şi prin moarte românii pot face bani firmelor de pompe funebre.
Recomand totuşi propagandei să pregătească înainte terenul. Să convingă românii că morţii germani miros a parfum! Ca nu care cumva să se risipească bunătate de fonduri pe o piaţă concurenţială. Sigur că în ordonanţă, ordonanţele ritului german vechi şi acceptat pot trece minimum 30 de ani de experienţă în lucrul cu cadavrele. Aşa zboară autohtonele case de pompe funebre, ce sinistru denumite. Ele pot fi schimbate în mozartiene, sună mai a ciocolată.

Modelul german vs modelul englez
Sigur că îmi veţi spune că sistemul german e mai performant. Doar că nemţii plătesc de zece ori mai mult ca românii pentru serviciile publice şi private. Un medic german câştigă 10.000-30.000 de euro. Nu poţi să asiguri ca stat sau ca privat competenţa cu leafă de zece ori mai mică.
Toată acţiunea nu e decât o comisionare făcută de băieţii deştepţi care au cheltuit bani buni cu subversiunea, acea acţiune de halucinare a propriei populaţii că orice e românesc e câh, produs de ciuma roşie.
Ce nu v-aţi gândit atunci când au fost duşi elefanţii în guvern că vine ea şi vremea caldului nemţesc? Toate se fac cu programare. Inclusiv belirea sistemului medical, pentru a fi aduse piei germane, la preţ triplu. Modelul englez nu se studiază în Cancelaria lui Merkel şi în subdiviziunea sa de la Cotroceni.

Autor: Marius Ghilezan
Sursa:  https://romanialibera.ro/opinii/sanatatea-romanilor-la-cheremul-nemtilor-818811

luni, 13 ianuarie 2020

Heil Klaus, de la traficant de copii, la ocrotitor al reţelelor de crimă organizată


Pe măsură ce se afundă în mușamalizare și ridicol, cazul Caracal devine turnesolul perfect pentru demonstrarea complicității la crimă organizată a autoritatilor romane.
Veți găsi aici adevărul în cazul Caracal. Adevărul relevat nu de probele de la dosar (care nu există sau care nu ne-au fost aduse la cunoștință) ci de logica formală. De inflexibila logică formală.
Plecăm de la următoarele premise și fapte documentate oficial:
1.     (premisă) Zona Deveselu – Caracal, fiind de maximă importanță militară și strategică, a fost și este permanent supravegheată informativ, până la cel mai mic detaliu, atât de serviciile secrete românești cât și de cele ale SUA. Există imagini și înregistrări audio cu tot ce mișcă acolo, mai ales în lumea interlopă;
2.     (premisă) După explodarea în presă a cazului Caracal, care a produs un impact mediatic uriaș, președintele României a primit de la serviciile secrete ale României (aflate în parteneriat strategic cu cele ale SUA) un raport detaliat și bazat pe probe irefutabile privind faptele petrecute acolo. De asemenea, acest raport conținea și o analiză a impactului și consecințelor acestui caz;
3.     (faptă) La scurt timp după ce Dincă a declarat că le-a ucis pe cele două fete, atât președintele Iohannis cât și ministrul justiției Birchall au transmis public și oficial condoleanțe familiilor celor două fete, Alexandra și Luiza. Fără cadavre, fără AND-uri, fără minime probe juridice;
4.     (faptă) Pe 25.09.2019 DIICOT (sub conducerea lui Felix Bănilă) a apelat pentru rezolvarea cazului Caracal la expertiza FBI (fapt neuzual, care se abate de la Codul de Procedură Penală);
5.     (faptă) Pe 30.09.2019 președintele Klaus Iohannis cere demisia lui Felix Bănilă de la şefia DIICOT. Declară cu acea ocazie: „Este imperativ ca greșelile din ultimele săptămâni să fie asumate cu responsabilitate şi este nevoie de o schimbare la acest nivel pentru a recredibiliza această instituţie”;
6.     (faptă) În raportul FBI, trimis procurorilor români la data de 25.11.2019, se solicită (printre altele):                     a) Absolvirea în mod public a membrilor familiei lui Dincă de orice vină în ceea ce privește participarea lor la și deținerea de informații legate de aceste crime;                                                                                                                   b) DIICOT să dea un Comunicat de presă în care să afirme că nu există probe din care să reiasă că familia lui Dincă a avut cunoștință despre sau a participat la pretinsele crime;
7.     (premisă) Președintele Iohannis acordă tot sprijinul și toată atenția recomandărilor și intereselor partenerului strategic (SUA) privitoare la România;
8.     (fapte) Rapoarte ale Comisiei Europene, bazate pe date de la autorităţile naţionale române, Paza de Coastă Europeană, Europol şi alte agenţii europene de profil, precum și presa din România semnalează nivelul de flagel, gravitatea deosebită pe care a atins-o traficul de carne vie în România. Iată doar câteva extrase:
Raport Comisia Europeană 2018:
„Un raport, din 2018, al Comisiei Europene, arată că în perioada 2015-2016, aproape trei sferturi (74%) dintre victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană proveneau din România.
Mai mult de jumătate dintre victimele de origine română, în procent de 61%, au fost recrutate pentru exploatare sexuală.
Același raport arată că autoritățile din România au identificat 2.777 de persoane implicate în traficul de persoane. Dintre acestea, doar 737 fuseseră aduși în fața judecătorilor”.
Raport Comisia Europeană 2019:
“La 12 ani de la aderare, cetăţenii români se află pe primul loc în topul naţionalităţilor traficate pe teritoriul Uniunii Europene. Proxenetismul este cea mai curentă formă de trafic de fiinţe umane. Raportul oficialilor europeni, publicat în decembrie anul trecut, centralizează date de la autorităţile naţionale, Paza de Coastă Europeană, Europol şi alte agenţii europene de profil.”
Platforma media Republica, noiembrie 2019 (ca să lucrăm și cu divizia de presă a SRI):
În fiecare an, sunt identificate de către autorități sau ONG-uri 500 de victime ale traficului de persoane care provin din România, În jur de 42-43% dintre acestea sunt copii. În jur de 70% sunt exploatate sexual…
9.     (faptă) Pe 09.01.2020 Gheorghe Dincă își schimbă declarațiile anterioare, infirmând faptul că ar fi ucis-o pe Luiza Melencu;
10.(faptă) Pe 10.01.2020 procurorii DIICOT au finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal”, urmând ca Gheorghe Dincă, să fie trimis în judecată pentru uciderea celor două tinere.
Și acum, pe baza celor de mai sus (3 premise și 7 fapte), deducțiile logice care prefigurează adevărul promis în titlu despre cazul Caracal.
Precizare esențială: toate faptele menționate mai sus sunt certe, toate premisele reținute mai sus au legătură directă cu președintele Iohannis.
Premisa 1 ne asigură că serviciile secrete cu rol în protejarea informativă a obiectivului Deveselu au știut totul, în timp real, despre ce s-a întâmplat cu Luiza și Alexandra.
Premisa 2 ne asigură că și președintele Iohannis a aflat imediat, din raportul primit, adevărul despre fete.
Fapta 3 indică o reacție coordonată (a președintelui și a ministrului justiției) pe baza informațiilor din raportul SRI (premisa 2). Aici apar două posibilități:
1.     Fie președintelui i s-a spus că fetele sunt, cu certitudine, moarte, și de-asta a prezentat condoleanțe;
2.     Fie i s-a spus că Luiza a plecat vie din casa lui Dincă (poate și Alexandra), dar că, pentru a se evita un scandal cu consecințe nedorite pentru partenerul strategic, este preferabil să le declare pe ambele moarte și să se închidă cât mai repede cazul. Și de-asta a prezentat condoleanțe.
Cert este că reacția președintelui de a îndolia cu cruzime aceste familii nu a fost una spontană, emoțională, empatica, ci una calculată (și impusă și ministrului justiției) în virtutea respectării întocmai a premisei 7. Dacă președintelui i s-a spus că fetele sunt moarte și acum, după ultima declarație a lui Dincă, se dovedește că a fost dezinformat, cu atât mai grav pentru el și pentru servicii.
Înlocuirea lui Bănilă (fapta 5) are două semnificații:
întâi că președintele Iohannis, când are interes și vrea, interferează fără reținere actul de justiție și încalcă fără scrupule chiar și Constituția țării (cum a făcut și cu Victor Ponta, dar și cu deciziile CCR),
apoi că Felix Bănilă a călcat (într-un fel sau altul) linia roșie, fie luându-și rolul prea în serios și încercând să facă o anchetă solidă, fie supărându-i pe americani că-i face copărtași la acest caz, dezgropând dosarul din 2014 cu Deveselu și apoi cerându-le să se implice în anchetă dacă vor să fie albiți.
Cert este că scopul lui Klaus Iohannis prin înlocuirea lui Bănilă nu a fost nicidecum cel declarat, că ar urmări “o schimbare la acest nivel pentru a recredibiliza această instituţie”, ci acela, pe care evoluțiile ulterioare l-au dovedit cu vârf și îndesat, de a-l prezenta pe Dincă drept criminal în serie, lup singuratic și de a îngropa orice investigație temeinică despre rețelele de trafic cu carne vie din România.
Klaus Iohannis ar fi putut, dacă dorea, să se implice cu toată forța poziției sale în rezolvarea corectă a cazului Caracal și în destructurarea unor rețele de traficanți (măcar a acelora cu rol direct în acest caz). Cu atât mai mult cu cât unul dintre marii suspecți în tentativa de mușamalizare a cazului se profila a fi un pesedist de vază, fostul ministru al justiției, cel cu Ordonanța 13, Florin Iordache.
Și totuși președintele Iohannis, mare amator în timp de pace de pesediști vii la proțap, a preferat de data asta să nu îi caute pricină lui Iordache, să lase DIICOT-ul să se compromită singur până la capăt cu instrumentări oarbe, surde și decervelate.
Sunt unii care se cred mari deștepți și cărora li se pare șic să facă, din când în când, pe proștii. Acestia, ca răspuns la raționamentul de mai sus, se vor grăbi să mă întrebe oțărât:
“Cum ai vrea băi, comunistule, să se implice un președinte democrat în activitatea justiției? N-ar fi încălcarea separării puterilor în stat?
Acestora le răspund așa: întâi că același președinte nu s-a sfiit să facă fapta 5, apoi că el conduce CSAT-ul.
Unde-i legătura? În faptele 8, care demonstrează mai presus de orice pretexte anesteziante că problema traficului de carne vie a devenit pentru România o problemă extrem de dureroasă, una de siguranță națională.
Klaus Iohannis putea să declare acest flagel o problemă de siguranță națională și să intervină în consecință, hotărât, cu toate instrumentele excepționale de care dispune el, prin intermediul CSAT-ului.
Nu a făcut-o!
De ce?
Iată adevărul logicii formale: pentru că americanii i-au cerut altceva. I-au cerut ca ancheta să nu-i atingă pe soldații americani de la Deveselu (la care ar fi dus o investigatie corecta), soldati care și-au alinat dorul de casă cu minore caracalene.
Dovada că acești soldați chiar au beneficiat de serviciile de proxeneți ale familiei și clanului Dincă? Faptele 4 și 6. Altfel ce ar fi avut să caute SUA în ancheta DIICOT Craiova – România pe un caz individual, punctual, de răpire, viol, crimă? Și să mai si recomande protejarea unei familii suspecte?
Faptele 9 și 10 confirmă premeditarea mușamalizării. Schimbarea declarației lui Dincă referitoare la Luiza demonstrează că acesta a înțeles, în fine, mișcarea păpușarilor. Ei nu pe familia lui și pe complicii locali vor să  îi protejeze ci pe soldații americani de la Deveselu și imaginea patriei în numele căreia aceștia au pribegit pe aici.
Acesta este adevărul crud al logicii formale: Klaus Iohannis este complice, prin pasivitatea lui controlată, la toate nenorocirile ce derivă din mistificarea cazului Caracal. La necăutarea fetelor, la asigurarea traficanților de impunitate, la compromiterea DIICOT și a ideii de stat de drept și de justiție română liberă și independentă. El, nefăcând nimic, a făcut, de fapt, ce i-au cerut “partenerii strategici”. A încurajat ancheta să intre într-o fundătură.
Iar în timpul acesta poate Luiza, poate Alexandra, respiră ultimele guri de oxigen.  Fără să le caute nimeni. Fără să încerce nimeni a le mai acorda o șansă la viață. În vreme ce altor copile, ca ele, li se pregătesc execuții lente similare, pe trotuare abjecte care să le înghită necruțător, ca nisipurile mișcătoare.

Sursa:  http://www.conteledesaintgermain.ro/adevarul-despre-cazul-caracal/12-01-2020

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...