Pe măsură ce se afundă în mușamalizare și ridicol, cazul Caracal devine
turnesolul perfect pentru demonstrarea complicității la crimă organizată a
autoritatilor romane.
Veți găsi aici adevărul în cazul Caracal. Adevărul
relevat nu de probele de la dosar (care nu există sau care nu ne-au fost aduse
la cunoștință) ci de logica formală. De inflexibila logică formală.
Plecăm de la următoarele premise și fapte documentate oficial:
1.
(premisă) Zona Deveselu – Caracal, fiind de maximă
importanță militară și strategică, a fost și este permanent supravegheată
informativ, până la cel mai mic detaliu, atât de serviciile secrete românești
cât și de cele ale SUA. Există imagini și înregistrări audio cu tot ce mișcă
acolo, mai ales în lumea interlopă;
2.
(premisă) După explodarea în presă a cazului Caracal,
care a produs un impact mediatic uriaș, președintele României a primit de la
serviciile secrete ale României (aflate în parteneriat strategic cu cele ale
SUA) un raport detaliat și bazat pe probe irefutabile privind faptele petrecute
acolo. De asemenea, acest raport conținea și o analiză a impactului și
consecințelor acestui caz;
3.
(faptă) La scurt timp după ce Dincă a declarat că le-a
ucis pe cele două fete, atât președintele Iohannis cât și ministrul justiției
Birchall au transmis public și oficial condoleanțe familiilor celor două fete,
Alexandra și Luiza. Fără cadavre, fără AND-uri, fără minime probe juridice;
4.
(faptă) Pe 25.09.2019 DIICOT (sub conducerea lui Felix
Bănilă) a apelat pentru rezolvarea cazului Caracal la expertiza FBI (fapt
neuzual, care se abate de la Codul de Procedură Penală);
5.
(faptă) Pe 30.09.2019 președintele Klaus Iohannis cere
demisia lui Felix Bănilă de la şefia DIICOT. Declară cu acea ocazie: „Este
imperativ ca greșelile din ultimele săptămâni să fie asumate cu
responsabilitate şi este nevoie de o schimbare la acest nivel pentru a
recredibiliza această instituţie”;
6.
(faptă) În raportul FBI, trimis procurorilor români la
data de 25.11.2019, se solicită (printre
altele):
a) Absolvirea în mod public a membrilor familiei lui Dincă de orice vină în
ceea ce privește participarea lor la și deținerea de informații legate de
aceste
crime;
b) DIICOT să dea un Comunicat de presă în care să afirme că nu există probe din
care să reiasă că familia lui Dincă a avut cunoștință despre sau a participat
la pretinsele crime;
7.
(premisă) Președintele Iohannis acordă tot sprijinul și
toată atenția recomandărilor și intereselor partenerului strategic (SUA)
privitoare la România;
8.
(fapte) Rapoarte ale Comisiei Europene, bazate pe date de
la autorităţile naţionale române, Paza de Coastă Europeană, Europol şi alte
agenţii europene de profil, precum și presa din România semnalează nivelul de
flagel, gravitatea deosebită pe care a atins-o traficul de carne vie în
România. Iată doar câteva extrase:
Raport Comisia Europeană 2018:
„Un raport,
din 2018, al Comisiei Europene, arată că în perioada 2015-2016, aproape trei
sferturi (74%) dintre victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană
proveneau din România.
Mai mult de jumătate dintre victimele de origine română,
în procent de 61%, au fost recrutate pentru exploatare sexuală.
Același raport arată că autoritățile din România au
identificat 2.777 de persoane implicate în traficul de persoane. Dintre
acestea, doar 737 fuseseră aduși în fața judecătorilor”.
Raport Comisia Europeană 2019:
“La 12 ani de la aderare, cetăţenii români se află pe
primul loc în topul naţionalităţilor traficate pe teritoriul Uniunii Europene.
Proxenetismul este cea mai curentă formă de trafic de fiinţe umane. Raportul
oficialilor europeni, publicat în decembrie anul trecut, centralizează date de
la autorităţile naţionale, Paza de Coastă Europeană, Europol şi alte agenţii
europene de profil.”
Platforma media Republica,
noiembrie 2019 (ca să lucrăm și cu divizia de presă a SRI):
În fiecare an, sunt identificate de către autorități sau
ONG-uri 500 de victime ale traficului de persoane care provin din România, În
jur de 42-43% dintre acestea sunt copii. În jur de 70% sunt exploatate sexual…
9.
(faptă) Pe 09.01.2020 Gheorghe Dincă își schimbă
declarațiile anterioare, infirmând faptul că ar fi ucis-o pe Luiza Melencu;
10.(faptă) Pe
10.01.2020 procurorii DIICOT au finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal”,
urmând ca Gheorghe Dincă, să fie trimis în judecată pentru uciderea celor două
tinere.
Și acum, pe baza celor de mai sus (3 premise și 7 fapte), deducțiile logice
care prefigurează adevărul promis în titlu despre cazul Caracal.
Precizare esențială: toate faptele menționate mai sus sunt certe, toate
premisele reținute mai sus au legătură directă cu președintele Iohannis.
Premisa 1 ne asigură că serviciile secrete cu rol în protejarea informativă
a obiectivului Deveselu au știut totul, în timp real, despre ce s-a întâmplat
cu Luiza și Alexandra.
Premisa 2 ne asigură că și președintele Iohannis a aflat imediat, din
raportul primit, adevărul despre fete.
Fapta 3 indică o reacție coordonată (a președintelui și a ministrului
justiției) pe baza informațiilor din raportul SRI (premisa 2). Aici apar două
posibilități:
1.
Fie președintelui i s-a spus că fetele sunt, cu
certitudine, moarte, și de-asta a prezentat condoleanțe;
2.
Fie i s-a spus că Luiza a plecat vie din casa lui Dincă
(poate și Alexandra), dar că, pentru a se evita un scandal cu consecințe
nedorite pentru partenerul strategic, este preferabil să le declare pe ambele
moarte și să se închidă cât mai repede cazul. Și de-asta a prezentat
condoleanțe.
Cert este că reacția președintelui de a îndolia cu cruzime aceste familii
nu a fost una spontană, emoțională, empatica, ci una calculată (și impusă și
ministrului justiției) în virtutea respectării întocmai a premisei 7. Dacă
președintelui i s-a spus că fetele sunt moarte și acum, după ultima declarație
a lui Dincă, se dovedește că a fost dezinformat, cu atât mai grav pentru el și
pentru servicii.
Înlocuirea lui Bănilă (fapta 5) are două semnificații:
întâi că președintele Iohannis, când are interes și vrea, interferează fără
reținere actul de justiție și încalcă fără scrupule chiar și Constituția țării
(cum a făcut și cu Victor Ponta, dar și cu deciziile CCR),
apoi că Felix Bănilă a călcat (într-un fel sau altul) linia roșie, fie
luându-și rolul prea în serios și încercând să facă o anchetă solidă, fie
supărându-i pe americani că-i face copărtași la acest caz, dezgropând dosarul
din 2014 cu Deveselu și apoi cerându-le să se implice în anchetă dacă vor să
fie albiți.
Cert este că scopul lui Klaus Iohannis prin înlocuirea lui Bănilă nu a fost
nicidecum cel declarat, că ar urmări “o schimbare la acest nivel pentru a
recredibiliza această instituţie”, ci acela, pe care evoluțiile
ulterioare l-au dovedit cu vârf și îndesat, de a-l prezenta pe Dincă drept
criminal în serie, lup singuratic și de a îngropa orice investigație temeinică
despre rețelele de trafic cu carne vie din România.
Klaus Iohannis ar fi putut, dacă dorea, să se implice cu toată forța
poziției sale în rezolvarea corectă a cazului Caracal și în destructurarea unor
rețele de traficanți (măcar a acelora cu rol direct în acest caz). Cu atât mai
mult cu cât unul dintre marii suspecți în tentativa de mușamalizare a cazului
se profila a fi un pesedist de vază, fostul ministru al justiției, cel cu
Ordonanța 13, Florin Iordache.
Și totuși președintele Iohannis, mare amator în timp de pace de pesediști
vii la proțap, a preferat de data asta să nu îi caute pricină lui Iordache, să
lase DIICOT-ul să se compromită singur până la capăt cu instrumentări oarbe,
surde și decervelate.
Sunt unii care se cred mari deștepți și cărora li se pare șic să facă, din
când în când, pe proștii. Acestia, ca răspuns la raționamentul de mai sus, se
vor grăbi să mă întrebe oțărât:
“Cum ai vrea băi, comunistule, să se implice un președinte democrat în
activitatea justiției? N-ar fi încălcarea separării puterilor în stat?
Acestora le răspund așa: întâi că același președinte nu s-a sfiit să facă
fapta 5, apoi că el conduce CSAT-ul.
Unde-i legătura? În faptele 8, care demonstrează mai presus de orice
pretexte anesteziante că problema traficului de carne vie a devenit pentru
România o problemă extrem de dureroasă, una de siguranță națională.
Klaus Iohannis putea să declare acest flagel o problemă de siguranță
națională și să intervină în consecință, hotărât, cu toate instrumentele
excepționale de care dispune el, prin intermediul CSAT-ului.
Nu a făcut-o!
De ce?
Iată adevărul logicii formale: pentru că americanii i-au cerut altceva.
I-au cerut ca ancheta să nu-i atingă pe soldații americani de la Deveselu (la
care ar fi dus o investigatie corecta), soldati care și-au alinat dorul de casă
cu minore caracalene.
Dovada că acești soldați chiar au beneficiat de serviciile de proxeneți ale
familiei și clanului Dincă? Faptele 4 și 6. Altfel ce ar fi avut să caute SUA
în ancheta DIICOT Craiova – România pe un caz individual, punctual, de răpire,
viol, crimă? Și să mai si recomande protejarea unei familii suspecte?
Faptele 9 și 10 confirmă premeditarea mușamalizării. Schimbarea declarației
lui Dincă referitoare la Luiza demonstrează că acesta a înțeles, în fine,
mișcarea păpușarilor. Ei nu pe familia lui și pe complicii locali vor să
îi protejeze ci pe soldații americani de la Deveselu și imaginea patriei
în numele căreia aceștia au pribegit pe aici.
Acesta este adevărul crud al logicii formale: Klaus Iohannis este
complice, prin pasivitatea lui controlată, la toate nenorocirile ce derivă
din mistificarea cazului Caracal. La necăutarea fetelor, la asigurarea traficanților
de impunitate, la compromiterea DIICOT și a ideii de stat de drept și de
justiție română liberă și independentă. El, nefăcând nimic, a făcut, de fapt,
ce i-au cerut “partenerii strategici”. A încurajat ancheta să intre într-o
fundătură.
Iar în timpul acesta poate Luiza, poate Alexandra, respiră ultimele guri de
oxigen. Fără să le caute nimeni. Fără să încerce nimeni a le mai acorda o
șansă la viață. În vreme ce altor copile, ca ele, li se pregătesc execuții
lente similare, pe trotuare abjecte care să le înghită necruțător, ca
nisipurile mișcătoare.
Sursa: http://www.conteledesaintgermain.ro/adevarul-despre-cazul-caracal/12-01-2020