Se afișează postările cu eticheta Colectiv. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Colectiv. Afișați toate postările

luni, 30 decembrie 2019

Spitalul FLOREASCA, un COLECTIV mai mic?


Victime COLECTIV

1. Medicul Beuran nu mi-a produs nicio impresie plăcută atunci când a fost ministru. Ba, chiar jalnică în povestea cu plagiatul. E adevărat, nici nu a fost mult timp ministru. Nu am nicio simpatie pt el. Dar asta e problema mea.
2. Am consultat nişte prieteni şi cunoştinţe din domeniu: la orice intervenţie sunt nişte proceduri medicale foarte clare, repetate de zeci de ori pe zi, care cu greu ar putea fi încălcate de personalul obişnuit cu ele. Doar dacă cineva..
3. Procedurile operationale pentru a pune o sala in functiune nu apartin echipei operatorii.
4. Echipa de conducere vine din timpurile PSDului. Ar trebui înlocuită, nu-i aşa?
5. Iar mediul Beuran este şi preşedinte al senatului UMF, unde se întâlnesc alte interesante interese, inclusiv financiare.
Şi acum o fabulă:
Avem un spital care ar putea trezi nişte interese haitei flămânde venite la putere şi păpuşarilor lor din afară. Ce interese: păi unele de zeci şi sute de milioane de euro constând în dotări, medicamente, dezinfectante, consumabile de tot soiul ....
Interesele respective nu sunt chiar de amploarea schimbării unui guvern, aşa că nici nu sunt puse la cale "accidente" de o amploare asemănătoare .
Avem un bolnav, o femeie aflată într-o stare gravă de cancer, fără speranţe de salvare, în mod real pe ultimii metri, care ar putea fi sacrificată fără mari probleme de conştiinţă. Căci nu e e acelaşi lucru cu nişte tineri executaţi în incendiul dintr-un club.
Avem un scenariu pregătit în grabă după o schemă deja cunoscută. Un ars este întotdeauna un simbol mult mai puternic pentru zguduirea opiniei publice, decât un mort în timpul operaţiei.
Avem tot aparatul de ofensivă: media, "lideri de opinie", public indignat, brusc alte incidente/altercaţii cu medici de la Floreasca filmate de pacienţi, presa internaţională indignată, românul Iancu Moscu Peter condamnându-l deja pe Beuran în DW etc.
Scenariul unui incident era pregătit, aşteptându-se doar un moment prielnic. Căruia să-i fie dat un bobârnac. Ca la profesorul ASTĂRĂSTOAIE, la profesorul IRINEL POPESCU; ca la COLECTIV; ca asaltul coordonat din 10 august împotriva jandarmilor, ca la atâtea alte false dosare, false flag-uri (înscenări) din România şi din lumea întreagă...
Cineva, un acoperit al serviciilor, un colaborator al serviciilor, un oportunist de serviciu, un membru de partid (USR, cel mai probabil, că tot au ridicat ei steagul primii) greşeşte intenţionat: fie că umple sala cu dezifectant, fie că pune la îndemână bisturiul electric, care nu avea ce căuta împreună cu soluţia, fie... fie.. Contează doar rezultatul. Şi faptul că orice anchetă se va axa pe cei cu funcţie; mai ales o anchetă „bine pregătită”.
Palmaresul spitalului nu mai contează în faţa unui incident care se repetă cam de 600 de ori pe an în lumea întreagă; ca şi multe mii, zeci de mii de alte accidente spitaliceşti. Sau ca cazurile de execuţie oficială a unor bolnavi – copii, de exemplu – consideraţi incurabili. În contra dorinţei şi deciziei părinţilor lor. Despre care presa românească „de servicii” şi de serviciu în slujba mafiei nu spune nimic . Ca să nu mai vorbim de cazurile de malpraxis - să vă povestec unul pe care îl ştiu personal, cu o româncă din Italia a cărei viaţă, recent, după a banală operaţie de hernie hiatală, ce se face în România pe bandă, a fost timp de săptămâni pe muchie de cuţit, caz de malpraxis evident. Nimic nu contează dacă doctorul Beuran, probabil conducerea spitalului, şefii de clinici şi de secţii trebuie executaţi, căci avem şi noi clienţii noştri.
MORALA 1: Am citit prea multe documente despre înscenările internaţionale - soldate cu zeci şi sute milioane de morţi - şi despre cele naţionale; cunosc destul de bine mecanismul înscenării-diversiunii folosit sute de ani; când aud de un ars care schimbă realitatea în România mă gândesc imediat la "guvernul meu"; când văd cum instantaneu porneşte campania de presă care trebuie să pună agite gloata şi să "presiune" pe politicul, deja pregătit să fie presat, devin deja sigur că ceva nu e în regulă, că avem de-a face cu o înscenare criminală.
MORALA 2: Poate că cele de mai sus sunt doar o fabula(ție), dar în faţa ticăloşiei afişate de atât timp cu atâta dezinvoltură şi chiar ostentaţie nu pot să nu iau în seamă MORALA 1.

marți, 16 aprilie 2019

Nu-i credeţi! Să nu le mai fim complici! (Notre Dame - un incendiu "providenţial" pentru Macron)

"Providenţial" de bine plasat acest incendiu cu teribilă capacitate de destabilizare emoţională: 
La începutul Săptămânii mari a catolicilor.
Seara la o oră cu audienţă de vârf, cu imagini apocaliptice ale focului proiectat pe fundalul cerului, lume multă pe străzi. 
Tocmai când Macron trebuia să se adreseze poporului francez. 
Cu numai 40 de zile înaintea alegerilor europene (evident că, din acest punct de vedere, evenimentul ar fi căzut mult mai bine cu câteva zile înainte de alegeri, dar, probabil, că încărcătura ultimei săptămâni dinaintea Paştilor a contat mai mult).
Şi ni s-a livrat la greu: 
Macron îşi anulează adresarea către naţiune, programată pentru luni seara, în care anunţase că va dezvălui un set de măsuri ca răspuns la protestele "Vestelor Galbene".
"Am decis să transformăm furia în soluții", scrisese Macron pe Twitter, anunțând conferința de presă. "De luni de zile, am ascultat. Mâine, voi răspunde".
Audienţa era probabil masivă (sala de spectacol arhiplină), căci vestele şi protestele lor au deja o istorie de câteva luni. Să înceapă, deci, spectacolul. Dar nu cel tern al unei conferinţe de presă, ci cel flamboaiant al incendierii celui mai important simbol creştin al Franţei!
Macron intră, ca eroii din filme, în catedrala încă arzândă!
Macron este cutremurat!
Macron este îndurerat!
Macron nu mai are somn şi, târziu în noapte, după cum ne anunţă agenţiile de presă, şi prin ele toată media, transmitea lumii întregi, înmărmurită (adică hipnotizată, numai bună de primit indicaţii liminale şi subliminale) la vederea acestei nenorociri:
Această catedrală Notre-Dame, o vom reconstrui. Toți împreună. Este o parte a destinului nostru francez. Mă angajez: de mâine va fi lansată o subscripție națională, și chiar dincolo de frontierele noastre.
Macron este un adevărat patriot!
Macron iubeşte cultura şi moştenirea culturală a Franţei!
Macron apără moştenirea spirituală a Franţei. 
Macron este, totuşi, un bun creştin, chiar este un creştin, un francez adevărat, merită să-l susţinem, să-l iubim! 
Macron a devenit MACRON!
Dar cum noi ştim că aceşti oameni mint aşa cum respiră, înşeală, dispreţuiesc popoarele, ucid şi distrug cu cinism (tragedia Libiei este, în mare parte, rezultatul intereselor şi ambiţiilor Franţei) , nu se dau în lături de la nimic pentru a-şi îndeplini obiectivele (migraţia masivă şi dezechilibrarea socială internă în favoarea migratorilor) nu-i aşa că nu-i putem crede? Că nu-i credem nici acum?
Că nu-l credem pe Macron, rămas, orice ar face el, un micron?
Nu-i putem crede că sunt impresionaţi!
Nu-i putem crede că sunt cutremuraţi!
Nu-i putem crede că sunt îndureraţi!
Nu-i putem crede că sunt preocupaţi de păstrarea moştenirii culturale şi religioase franceze (adică a identităţii pe care o atacă deschis în fiecare zi) franceze!
Nu-i putem crede că incendiul a fost unul datorat neglijenţei sau unui întâmplător atac terorist. 
Amintiţi-vă de Pearl Harbor! 
Amintiţi-vă de Turnurile gemene!
Amintiţi-vă de războaiele din Yugoslavia şi de războiul criminal împotriva Serbiei!
Amintiţi-vă de armele de distrugere în masă ale lui Saddam, care nu existau!
Amintiţi-vă de evenimentele sângeroase puse în scenă pentru a se justifica atacarea Vietnamului, Irakului, Libiei, Siriei şi altor zeci de state!
Amintiţi-vă de Colectiv!
Amintiţi-vă sau, dacă nu credeţi/nu ştiţi, documentaţi-vă despre sutele de înscenări ticăloase ale slugilor mafiei bancare globaliste!
Vă rog, nu-i mai credeţi, nu-i mai cauţionaţi, nu-i mai acceptaţi, nu-i mai urmaţi.
În primii 19 ani ai acestui secol au fost măcelăriţi în războaiele globaliştilor peste 5 milioane de oameni; răniţi, zeci de milioane; puşi pe drumuri peste 20 de milioane. Nu a fost nici cel mai mic moment de emoţie, nicio inflamare mondială a acestor personaje pentru victimele lor, niciun apel la reconstrucţie, la pace. Ba, dimpotrivă: toate acţiunile lor criminale continuă.
Să încetăm a le mai fi complici!


Materialişti contra materiei - omul maşină, negarea femeii şi a bărbatului, veţi fi ca Dumnezeu...

    de Anthony Esolen Care este miza în controversele actuale legate de bărbat și femeie? Nimic altceva decât creația însăși. Una dintr...