Se afișează postările cu eticheta tehnologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tehnologie. Afișați toate postările

marți, 13 septembrie 2022

Psihologia totalitarismului. Formula actuală: tehnocraţie, pseudoştiinţă şi tehnologie.

  


 Joseph Sansone

"Psihologia totalitarismului" este o carte scrisă de profesorul de psihologie de la Universitatea Ghent din Belgia, Dr. Mattias Desmet. În cartea sa, acesta ilustrează conceptele sale despre psihoza formării maselor care a dus la comportamentul irațional al maselor ca răspuns la Covid în ultimii doi ani și jumătate. Purtarea de măști, blocaje, vaccinarea forțată, refuzarea asistenței medicale pentru cei nevaccinați, purtarea de măști în mașină atunci când ești singur, continuarea administrării de rapeluri atunci când atât siguranța, cât și eficacitatea sunt puse sub semnul întrebării și așa mai departe.

Un aspect revigorant al cărții este faptul că subminează autoritatea științifică, ceea ce, în mod paradoxal, îmbunătățește știința. În mod specific, el citează activitatea legendarului cercetător Dr. John Ioannidis, epidemiolog și profesor de medicină la Universitatea Stanford, și cercetările sale care afirmă că majoritatea cercetărilor medicale nu pot fi replicate. Fie din cauza prejudecăților cercetătorilor, fie din cauza fraudei absolute, majoritatea cercetărilor publicate, pur și simplu, nu sunt valide.

Părerea mea este că  această constatare îmbunătățește știința atunci când Desmet subliniază acest lucru, deoarece subminează presupunerea autorității științifice. Știința ar trebui să fie o căutare deschisă a adevărului, care este în mod inerent autocorectivă. În momentul în care știința pretinde rolul de autoritate și caută să limiteze discuția, nu mai este știință. Cenzura și știința nu pot coexista. De fapt, utilizarea "autorității" pentru a sprijini un argument este una dintre cele patru erori logice fundamentale predate la cursurile de cercetare științifică de bază. Celelalte sunt atacarea mesagerului, adică argumentul este eronat pentru că mesagerul are probleme, falsa dihotomie și presupunerea că o relație temporală înseamnă automat cauzalitate.

În esență, izolarea oamenilor sau, așa cum o numește Desmet, atomizarea oamenilor, tăierea legăturilor generale ale societății, în mare parte din cauza tehnologiei, duce la o lipsă de sens, la anxietate și frustrare care plutesc liber, fără o cauză tangibilă. Introducerea unei amenințări percepute, în special "inamicul invizibil" virusul, îi galvanizează pe oameni într-un nou grup pentru a lupta împotriva acestui inamic comun. Astfel, formarea masei într-o identitate de grup. Introducerea unor comportamente ritualizate, cum ar fi măștile, mersul la doi metri unul de celălalt, urmarea cozilor în magazine, toate acestea întăresc noua identitate de grup asemănătoare unui cult. Acest lucru dezintegrează orice gândire critică și urmează supunerea oarbă. În esență, ne confruntăm cu un fel de hipnoză de grup. Aproximativ o treime dintre oameni sunt în transă, o treime se supun din cauza presiunii, iar o treime sunt treji și se opun pe deplin.

În calitate de psihoterapeut specializat în hipnoză clinică, aș dori să ofer câteva informații. În primul rând, desigur, și Desmet subliniază acest lucru, acest tip de supunere oarbă nu are loc în hipnoza clinică, deoarece subiectul știe că este hipnotizat și știe de ce. De fapt, spălarea creierului în grup ar putea fi un cuvânt mai potrivit pentru ceea ce se întâmplă, dar acest lucru poate părea dur. Comportamentele ritualizate menționate mai sus, cum ar fi purtarea măștii, sunt concepute pentru a întări loialitatea oarbă a grupului și acceptarea în noul grup. Ele sunt, de asemenea, atât convingătoare, cât și tehnici de aprofundare a transei.

Există câteva studii de psihologie socială care se aplică cu adevărat la situația actuală din America și din lume în general. Desmet menționează studiile lui Asch privind conformarea. În aceste studii, exista o linie pe tablă și alte trei linii separate, iar subiectul trebuia să declare care dintre ele corespundea ca lungime cu linia inițială. Linia care se potrivea era evidentă. Capcana era că în cadrul studiului existau 12 complici care au declarat toți aceeași linie greșită. Drept rezultat, participantul a declarat linia incorectă în o treime dintre cazuri și a atribuit acest lucru ulterior presiunii sociale, iar unii participanți au început chiar să se îndoiască de propriile percepţii. Interesant este că, în acest studiu, atunci când a existat un alt participant care a afirmat linia corectă, participantul a afirmat, de asemenea, linia corectă în 95% dintre cazuri.

Un alt studiu clasic care merită menționat este studiul lui Milgram privind obediența. Milgram a încercat să obțină o perspectivă asupra atrocităților care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în special în ceea ce privește experimentele umane și concluziile proceselor de la Nürnberg. Acest studiu a folosit, de asemenea, complici. În acest caz, participanților li s-a spus că studiul era despre învăţare, iar cel care urma să învețe (un complice) a fost legat la electrozi. Participantul a funcționat ca profesor și a furnizat șocuri electrice atunci când participantul răspundea greșit. Acestea au variat de la ușoare (15 volți) la pericol/grave (375 de volți) până la XXX (450 de volți). Experimentatorul (un alt confederat) purta un halat de laborator gri și îi dădea instrucțiuni participantului când să administreze un șoc electric. În mod surprinzător, 65% dintre participanți au rotit selectorul până la 450 de volți atunci când li s-a ordonat de către experimentator.

Experimentele Milgram sunt foarte îngrijorătoare. Luați în considerare aplicarea legii și membrii armatei atunci când li se ordonă să forțeze mascarea, carantina și vaccinarea forțată. Acești angajați guvernamentali au ani de îndoctrinare și riscă să-și piardă pensiile dacă nu se supun.

În lucrarea Psihologia totalitarismului este oferită o analiză detaliată a totalitarismului. Se face o diferență între un dictator tipic care conduce prin frică și care, de multe ori, se relaxează odată ajuns la putere pentru a-și menține sprijinul și totalitarul care este orbit de propria ideologie. Analiza formării maselor care a avut loc în timpul lui Hitler și Stalin este exactă, iar Desmet subliniază faptul că liderul maniac nu este necesar pentru totalitarism și că actualul totalitarism global se desfășoară prin intermediul tehnocrației și  pseudoștiinței sale cu ajutorul tehnologiei. Este evidențiat aspectul de cult atât al adepților, cât și al liderilor.

Desmet, ca și alții înaintea sa, subliniază că aceste sisteme totalitare se prăbușesc în cele din urmă prin propria greutate. Problema este că acest lucru ar putea dura zeci de ani, iar miliarde de oameni ar putea fi uciși până atunci. El pare să minimalizeze într-o oarecare măsură aspectul psihopat al totalitarilor, lucru cu care nu sunt întru totul de acord, după cum vor arăta viitoarele articole. Potrivit lui Desmet, ideologia unui univers mecanicist duce la formarea de mase, ceea ce duce la sisteme totalitare.

Nu sunt de acord în totalitate nici cu acest aspect. În anumite momente, se poate întâmpla acest lucru. De data aceasta, se pare că totalitarii, crezând în ideologia lor că planeta nu poate susține o populație umană în creștere, au folosit psihoza formării masei.

Această carte este cu siguranță o lectură care merită. S-ar putea să doriți să cumpărați un exemplar pentru acei prieteni și membri ai familiei care au fost înșelați. Oricât de deranjant ar fi studiul Milgram menționat mai sus, partea bună a studiului lui Asch este că, odată ce cineva este expus adevărului, există potențialitatea de a fi eliberat din sclavia intelectuală.

Acesta este unul dintre motivele pentru care există o presiune globală flagrantă pentru cenzură.

Sursa: https://josephsansone.substack.com/p/the-psychology-of-totalitarianism



miercuri, 11 noiembrie 2020

Cum construieşte Gates imperiul controlului global al seminţelor, hranei, sănătăţii, cunoaşterii şi întregii planete (1)

 

În cele ce urmează vă ofer traducerea sintezei unui cuprinzător şi lămuritor raport privind modul în care Gates a acţionat şi acţionează pentru a construi un imperiu global care să ne controleze total viaţa. Evident, el nu este singurul – Rockefeller, Morgan, Buffett, Soros, Bloomberg, familia Walton, Zuckerberg, Bezzos, Koch, Hilton, sunt doar câteva nume dintr-o listă a celor mai mari rechini care pozează în cei mai mari filantropi -, şi nici personajul decizional principal, ci mai curând, alături de ceilalţi, unul dintre generalii curţii imperiale „democratice”. Dar desluşind tehnologia şi mecanismele cu care lucrează Gates avem o imagine destul de precisă a activităţii celorlalţi filantro-capitalişti şi, la final, a întregii armate a întunericului foarte aproape de a împlini visul imperiului totalitar global.

În acest prim episod este desluşit modul în care lucrează Gates (şi ceilalţi). La final aveţi lista autorilor raportului.

  • ·         

Gates to a Global Empire...

over Seed, Food, Health, Knowledge and The Earth

A Global Citizens’ Report

Report Synthesis

© Navdanya International

First edition October 2020

Written by Carla Ramos Cortés

Bill Gates, unul dintre cei mai bogați oameni de pe planetă, cu o avere netă de aproape 117 miliarde de dolari, a devenit acum cel mai puternic filantrop din istoria modernă. Gates a devenit cunoscut pentru prima dată pentru că a făcut tehnologia disponibilă pe o scară mare, prin popularizarea făcută de el PC-ului de la  domiciliu prin intermediul companiei sale Microsoft. Recent, după ce a făcut un pas înapoi de la Microsoft, Gates a început să se reinventeze ca un filantrop binevoitor, care folosește influența sa tehnologică și cunoaşterea pieţei private pentru a rezolva cele mai presante probleme ale lumii prin Fundația Bill și Melinda Gates. El este acum văzut ca un rezervat, generos "optimist nerăbdător", care caută să-și folosească banii pentru a ajuta pe cei săraci din lume. Dar, înainte de completa sa reinventare prin PR și după mai multe procese antitrust, Gates avea reputația unui gigant tech nemilos, controlând cu mână de fier colaboratorii, strivindu-şi complet concurenții, și curăţind drumul către un imperiu monopolist Microsoft. O strategie care este acum exportată pentru a influența agenda de dezvoltare globală în alinierea cu interesele sale foarte specifice.

Ca urmare a contextului neoliberal atât al politicilor de ajustare post-structurală, care au lăsat statele din sudul global atrofiate, cât şi al fondurilor către instituțiile internaționale în continuă scădere după încheierea războiului rece din nordul global, ușa a fost lăsată larg deschisă pentru Gates spre arena internațională ca furnizor generos al capitalului atât de necesar. Dar acest capital este oricum numai pur nu. Dacă reuşeşti să treci prin ceața densă a PRului, începe să apară un model de consolidare nemiloasă a agendei și programului de dezvoltare. O strategie de dezvoltare care se bazează pe un consens impus agresiv prin influență directă asupra tuturor actorilor dezvoltării globale - inclusiv instituții internaționale, universități și centre științifice și de cercetare internaționale, corporații private, și state - și mentalitatea că orice problemă poate (și ar trebui) să fie rezolvată (doar) prin tehnologie, inovare, tehnică, și regulile pieței private. Acest lucru este valabil pentru toate domeniile abordate de Fundația Bill și Melinda Gates, din domenii precum alimentația și agricultura, la sănătate, schimbări climatice, educație și mass-media.

Modelul merge de obicei așa: Fundația Bill și Melinda Gates, prin partenerii lor media finanțați, direcţionează o problemă care îi interesează, cu o soluție tehnologică propusă, către agenda globală. Odată ce această temă a câștigat suficientă tracțiune, ei încep să furnizeze fonduri de „însămânţare” a ei sub formă de granturi pentru întreprinderi nou-înființate, instituții de cercetare și departamente de cercetare ale companiilor private, în scopul de a dezvolta tehnologia care este destinată să rezolve problema ridicată.

Uneori (de cele mai multe ori) acestea vin alături de granturi guvernamentale în țările în care sunt lansate inițiativele. În acest timp, inițiative „Gates” separate de fundație, sau cei pe care îi finanțează în instituțiile internaționale, încep să facă lobby și să lubrifieze procesul de reglementare pentru facilitarea punerii în aplicare a acestei tehnologii și a strategiei sale însoțitoare. Apoi, după ce aceste două etape sunt efectuate, încep comercializarea și punerea în aplicare a produsului sau a tehnologiei, preluate de companii private care au investit, de asemenea, în start-up-uri sau în centrul de cercetare. Astfel, fundația Gates modelează direct discursul public, orientează imaginația doar către soluția propusă și deschide piețe la distanță pentru companiile private cu subvenții de stat.

Toate acestea sunt ascunse în spatele retoricii unei cauze umanitare, de dezvoltare, cum ar fi creșterea veniturilor pentru micii fermieri, sau oferirea de soluții la schimbările climatice, oferind o justificare morală monopolizării dezvoltării globale pentru dezvoltarea tehnologică personală. Dar, după cum se detaliază în acest raport, această consolidare a dezvoltării globale are implicații uriașe. După cum vom vedea, legate de granturile de milioane de dolari ale Fundației Bill și Melinda Gates sunt corporații private și interese de piață privată, buclele de feedback negativ ale unui soluţionism tehnologic și continuarea erodarii legitimității instituțiilor internaționale.

Această strategie de lucru accelerează în mod eficient cercetarea tehnologică la categoria de produse de care beneficiază numai cele mai mari corporații private care dețin brevete pe aceste tehnologii sau au capacitatea de a le comercializa. După cum vom vedea, această noțiune de accelerare tehnologică oarbă ca singură soluție pentru problemele lumii este complet  opacă faţă de eșecurile din trecut, sau soluţiile total nesigure, sau netestate. Este o mentalitate de determinism tehnologic sau de moarte. Faptul care este complet ignorat este că aceste soluții tehnologice creează aproape întotdeauna bucle de feedback care agravează problema inițială.

Datorită crizei coronavirusului, putregaiul care exista în structurile noastre mondiale actuale a fost pus şi mai mult în evidenţă. Împreună cu o criză deja în curs de desfășurare în domeniul climei și al mediului și cu inegalități, ne-am trezit în punctul de fierbere al multiplelor probleme mondiale preexistente. Acest lucru face extrem de tentantă căutarea de soluții imediate la aceste crize, frenetic și orbește. Dar această mentalitate soluționistă tehnologică care afirmă că tehnologia va fi capabilă să rezolve singură probleme sociale complexe pentru a crea un viitor utopic, se bazează pe o negare gravă și pe uitarea modului în care tehnologia a creat și modelat aceste probleme din capul locului.

Retorica „progresului” și a „inovației” continui necesită mentalitatea de război a unor ținte unice și răspunsuri reacționare superficiale care fac ca greșelile din trecut să fie invizibile și eșecurile din trecut să fie irelevante. Acest lucru duce la acumulare de bucle de feedback negativ, care încearcă la nesfârșit să rezolve problema pe care soluțiile tehnologice și industriale au creat-o de la început, lăsând aceste probleme structurale nerezolvate, ca o fantomă care continuă să bântuie, doar de data aceasta răzbunându-se.

Pe parcursul întregului raport, vedem aceste tipare repetându-se din nou și din nou și modul în care acest soluționism tehnocratic, propulsat de o alianță necurată (sau oarbă) între instituțiile de știință și tehnologie, state, şi marele capital, este întruchipat de Fundația Gates și pus periculos în acțiune accelerată printr-o dezvoltare filantropică. Fiecare piesă a puzzle-ului fiind dezvăluită în colaborare internațională a acestui raport de cetățean.

Negarea nu este nicăieri mai evidentă decât în cazul inițiativelor Gates privind editarea genelor și pentru agricultură. Un lucru posibil doar prin erodarea de către el a legitimității acordurilor internaționale, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică și Protocolul de la Nagoya, precum și prin creșterea finanțării și consolidării CGIAR (Consultative Group for International Agricultural Research). Totul făcut pentru a avea acces la informațiile genetice ale semințelor lumii; ceva de neînlocuit necesar pentru planurie sale privind omg-urile (organismelor modificate genetic) și editarea genelor. Raportul începe prin stabilirea mecanismelor pentru acest control asupra semințelor, permițându-ne, de asemenea, să examinăm viziunea viitoare asupra alimentației și agriculturii pentru Fundația Bill și Melinda Gates.

Va urma.

Sursa: https://navdanyainternational.org/wp-content/uploads/2020/10/GATES-TO-A-GLOBAL-EMPIRE-REPORT-SYNTHESIS-13.10.2020-3.pdf

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...