Se afișează postările cu eticheta Simion. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Simion. Afișați toate postările

sâmbătă, 5 februarie 2022

AUR nu-l are nici pe Hagi şi nu e nici naţionala Islandei

 


Am avut iniţial unele reţineri faţă de AUR, pornind  de la detalii legate de personaje de acolo, de neclarităţi legate de apariţie şi de intrarea vijelioasă în parlament. Nu am publicat însă o astfel de analiză pentru a lăsa ca lucrurile să se lumineze de la sine - întotdeauna aşa se întâmplă - şi pentru că, totuşi, acest partid lucrează cu nişte valori şi concepte la care ţin şi care sunt în interesul României. 

Iată însă că, după doi ani de la înfiinţare şi puţin peste un an de la intrarea în parlament, se adună suficiente date pentru a înţelege că marea problemă a AUR a fost, este şi va fi cea a oamenilor, în primul rând o problemă a conducerii: nu are nici o personalitate puternică, competentă, bun manager, a cărei autoritate să fie recunoscută atât în interiorul partidului cât şi în exterior, nici, ca alternativă, o echipă omogenă în principii şi valori, echilibrată ca competentă, cu experienţă, care să funcţioneze ca un mecanism fără fisuri; evident, formula ideală ar fi să le aibă pe ambele. Este similar cu o echipă de fotbal care nu are un Hagi, şi nici nu este închegată pe un 11 egal ca valoare, bine rodat şi armonizat. 

Simion nu a condus niciodată nimic - participarea la mitinguri , sau încercarea de forţare a frontierei cu Moldova nu se pun - , iar Târziu a condus, spre dispariţie (nu neapărat din vina lui), bine intenţionat, dar fără vână de lider, un ong, asociaţia Rost, din care nu a mai rămas decât saitul Rostonline, înlocuitor al vechii reviste Rost. 

O a doua problemă umană, este lipsa, cel puţin la nivelul prezenţei publice şi a iniţiativelor parlamentare, a specialiştilor confirmaţi, constructori de politici vizionari, cu experienţă managerială în domeniile respective. Partidul în sine, şi conducerea lui asemenea, este o construcţie de strânsură, înjghebată în grabă din persoane cu bune intenţii, patrioţi reali, o gamă întreagă de oportunişti de la mai mici, combinând oportunismul cu bune sentimente faţă de ţară, şi oportunişti mari, puţin "contaminaţi" de sentimentul datoriei, al responsabilităţii faţă de neam, şi ceva personaje de tipul mai agitat. Cei mai mulţi sunt, probabil, de pe zona umanistă, tineri fără experienţă, sau chiar personaje fără anvergură. Dovezi, în sensul unei colectări rapide şi mai puţin solide, a membrilor au fost plecarea Dianei Şoşoacă şi eliminările din partid, după alegeri, a unor personaje compromise, cum a fost cazul vestitului Francisc Tobă, a lui Nicolae Roman, sau Mircea Chelaru. 

Din motive de eterogenitate a "activului de partid", atât ca aspiraţii cât şi ca nivel intelectual şi de competenţe, partidul mizează mai mult pe gesturi şi declaraţii, unele chiar exotice, şi aproape de loc pe o prezenţă susţinută de competenţă, viziune, soluţii la problemele grele în care se zbate România. Un exemplu este lipsa aproape totală a partidului din dezbaterea privind dosarul energetic, agricultura, sau votarea legii de reînfiinţare a poliţiei politice. Lipsa specialiştilor reali a făcut şi ca Călin Georgescu, un personaj limitat şi dubios, să fie prezentat ca marele specialist - şi singurul, căci alţii nu au fost scoşi public de către AUR - marea stea a partidului şi speranţa salvării ţării.

Lipsa unei direcţii clare, asumată cu viziune şi determinare, este exemplificată şi de episodul cu participarea din Spania de la reuniunea partidelor identitare, în care Simion s-a înfăşurat în minciuni şi penibil. faptul că nmeni altul nu a rectificat la timp versiunea lui mă face să cred că totul a fost pus la cale împreună şi ceilalţi erau în cunoştinţă de cauză. Cel puţin Târziu şi alţii din conducere.

În această situaţie, disensiuni, certuri, eliminări şi contestări, rupturi sunt un pericol permanent. O decuplare a lui Simion de Târziu rămâne oricând posibilă, căci chiar dacă acum ea este negată - să ne amintim că şi ruperea Dianei a fost negată până în ultimul moment. 

Două consideraţii  

În principiu, în loc să faci la repezeală un partid, pe care apoi să te apuci să-l tot împarţi, şi să ameţeşti şi dezamăgeşti şi mai mult oamenii, mai bine rămâi la lupta de stradă.  

În acest caz însă, cum o altă variantă parlamentară pe zona identitară nu există, e de presupus că, după o eventuală despărţire, alături de segementul din AUR rămas în jurul lui Târziu-Lavric, va rămâne şi grosul votanţilor, ba chiar numărul lor poate creşte, Simion nefiind pe placul multor conservatori moderaţi, deranjaţi de stridenţele actualului co-preşedinte. 

O a doua consideraţie este aceea că, dacă în partid nu intră şi nu sunt promovaţi la vedere oameni competenţi şi cu experienţă, buni manageri de politici, cu soluţii realiste, partidul se va cantona într-o zonă a bulelor mediatice, se va plafona şi va cădea: în nesemnificativ sau dispariţie.

Celor deranjaţi de opiniile exprimate în această scurtă analiză le amintesc că avem nevoie de un partid solid, care să fie în stare să modifice cursul istoriei României şi consideraţiile de aici nu au în vedere lovirea AUR-ului, ci îmbunătățirea lui. Să le dorim succes.

 


joi, 11 februarie 2021

Războiul Şoşoacă-AUR, un conflict asimetric, net favorabil senatoarei. Aurul prăjit!


Prăjirea aurului se referă la aşa-numita speculaţie în aur, adică la a face o predicţie a tendinţei preţului aurului, şi a cumpăra sau vinde aur pe această bază pentru a câştiga diferenţa de preţ atunci când preţul aurului creşte sau scade în etapa următoare. 
 
Textul care urmează nu este pro sau contra AUR, ci o analiză şi o prognoză a şanselor sale de a rezista în tumultul vieţii politice.
  •  
Plecarea din AUR a Dianei Şoşoacă, este un cutremur care, pentru un partid nou înfiinţat, eterogen, de-abia intrat în parlament poate fi o lovitură fatală din care să nu-şi mai revină; un război care să se transforme într-un măcel.
Nu e nimic mai pernicios pentru un partid de-abia coagulat decât un scandal cu epurări-plecări, acuze, poale în cap. bani neclari. Un astfel de scandal e deteriorant chiar şi pentru un partid vechi, numai că într-un astfel de caz, există structuri solide, figuri recunoscute cu ancorare în electorat, legături în toate mediile etc.
Situaţia AURului este una specială nu numai prin acest record de scandal timpuriu al unui partid de-abia intrat în parlament, ci prin raportul dintre el şi eliminata vedetă incontestabilă, Diana Şoşoacă. (Cu ceva timp în urmă am vrut să lansez în spaţiul reţelar întrebarea: Ce credeţi: Şoşoacă va prelua partidul sau va fi eliminată? Nu am pus-o pentru a nu fi acuzat de lovitură sub centură în trupul fraged al noului partid. Şi nu spun că lupta pentru putere e cauza rupturii - nu am vorbit cu nimeni din interior - ci doar că ruptura îmi apărea ca iminentă.)
Raportul de forţe Şoşoacă- AUR este unul net defavorabil partidului. Vedeta, prin agitaţia permanentă şi atacurile verbale publice la adresa autorităţilor, cu cuvinte simple, cu mesaje clare, pe înţelesul şi placul nemulţumiţilor de tot felul - de la măşti, 5G şi vaccinare, la justiţie şi guvernare - a reuşit să atragă un număr important de susţinători. Chiar de fani. Şoşoacă este admirată, susţinută, adulată, urmată. Puterea ei mediatică este în acest moment foarte mare, probabil cea mai polarizatoare din spaţiul politic românesc. De aici încolo nu are - cel puţin pentru o perioadă de timp, cât nu se plictisesc spectatorii şi fanii - decât a continua să facă acelaşi lucru. Mai ales că acum a scăpat de o mare grijă: singură, fără partid (să fim serioşi, Neamul Românesc nu există, e o caricatură), nu trebuie să şi ducă la îndeplinire promisiuni, proiecte etc. 
Şoşoacă poate acum zburda pe toată scena, cu un AUR înghesuit într-un colţ, gata să fie aruncat în culise. (Totuşi, la un moment dat Şoşoacă va trebui să ofere spectatorilor o schimbare care să ţină trează atenţia şi aderenţa acestora.)
De cealaltă parte, AUR-ul este acum ca un balon care şi-a pierdut lestul şi e gata să-l ducă vântul în nori, unde să se spargă, căci stă prost la capitolul personaje carismatice. Simion cunoscut de mai mulţi ani (dar totuşi într-o zonă restrânsă până anul trecut), este în acelaşi timp un personaj fără carismă, cu o exprimare bolovănoasă şi încurcată, fără pueterea de a capacita emoţiile oamenilor. Iar fără emoţie, fără sentimente, nu sunt nici fani, nici mare susţinere. În rest, la vedere, adică la "centru" figuri, dincolo de bagajul intelectual al unora, total neconcludente politic, necarismatice, cu discurs plictisitor lipsit de vibraţie şi capacitate emoţională, personaje de seminar, simpozion, cenaclu, cu prezenţe de profesoraşi de ştiinţe politice.
Nu există în AUR nimeni de calibru lui Şoşoacă, care să-i facă faţă şi să ţină electoratul în trena partidului, şi nici întreg partidul, pus în taler, nu o echilibrează pe senatoare, din moment ce mulţi dintre susţinătorii de până mai ieri ai Aurului sunt gata să-l dea, cu acuze grave, pentru aceasta.
În duelul verbal dintre Şoşoacă şi AUR, cel din urmă e învins de pe acum. Din câte am văzut, majoritatea susţinătorilor auriferi erau şi mari admiratori ai Şoşoacăi, ceea va reprezenta un dezastru de proporţii, pe care primele sondaje care vor urma ni-l vor revela în procente de, probabil sub 5-6 %. Şi e doar începutul.
În paralel cu disputa politică, au apărut şi, ca întotdeauna, acuzaţiile de mânării financiare. Din nou, chiar şi numai scandal public, adică fără anchete, oricât vor încerca auriferii să contreze aceste acuzaţii, şi chiar având dreptate, lovitura a nimerit în plin, puţini fiind cei care se îndoiesc de adevărul acestor acuzaţii.
Dar mai important decât toate, de ieri s-a declanşat un război asimetric în care, "terorista" Şoşoacă (văzută de public ca un simbol al luptei de eiberare) va ataca cu rachete în foc susţinut armata regulată auriferă. Care sunt şansele AURului în faţa acesteia? În acest moment, pe datele pe care le am, aproape nule.
Din afară, fără a avea şi grija, după cum am mai spus, a obţinerii unor rezultate în lupta politică - aşa cum se aşteaptă de la AUR - Şoşoacă va putea lovi ieftin şi garantat în partidul cu o structură, ca a oricărui partid, greoaie, în plus eterogenă, mai mult o strânsură de persoane cu idei, opinii, opţiuni şi obiective, după cum se vede deja, adesea, divergente.
Cei din AUR vor fi sub presiune, vor trebui să arate că sunt ceea ce au afirmat în campanie; dar, dacă ar fi să ne aducem aminte doar de promisiunea declanşării procedurii de suspendare a lui Iohannis, promisiuni cam uitate în dulceaţa titlurilor, procedurilor, cabinetelor, maşinilor şi fotoliilor parlamentare. Şi nu vor reuşi să fie nici atât de pe fază, nici atât de prezenţi pe diversele subiecte fierbinţi pentru mulţime, nici atât de incisivi ca zburdalnica şi libera la gură Şoşoacă. Adică vor pierde, vor pierde constant, dramatic. Pentru că, în timp ce Şoşoacă îşi poate alimenta cariera numai cu vorbe, un partid, mai ales unul antisistem are nevoie şi de fapte. ori faptele sunt mult mai greu de pus în lucrare şi cer întotdeauna timp.
Este de aşteptat ca rana operaţiei de retezare a "organului bolnav" Şoşoacă să nu se închidă; să fie urmată de alte plecări, de alte epurări, să se transforme într-o hemoragie, panica va creşte, rupturile vor apărea şi la nivelul echipei de conducere, acum, aparent, solidă şi solidară. 
Nu trebuie exclusă, pentru cazul că AUR este totuşi constituit în nucleul său pe intenţii cinstite, pe patriotism şi credinţă, şi posibilitatea ca acest război să fie benefic pentru partid: să accelereze decantarea soluţiei tulburi de acum, să preseze partidul înspre curăţare şi o activitate naţională reală, concretă, cu rezultate palpabile, care să-l propulseze mai sus în opţiunea publică şi să-i sporească puterea şi importanţa pe piaţa politică. 
Vom avea deci nu peste mult timp un AUR prăjit cu preţul scăzut sau crescut.
Evident, prognozele de mai sus nu au luat în calcul cât de reală şi de profundă este presupusa legătura dintre AUR şi servicii şi deci nici eventualele acţiuni ale acestora în direcţionarea viitoarelor evenimente şi în atenuarea daunelor.
În ceea ce o priveşte pe Şoşoacă, pe scurt, nu cred că viitorul ei poate fi în Neamul Românesc, partid privit cu neîncredere de majoritatea susţinătorilor ei din cauza unui capital uman contestabil. Schimbarea de care vorbeam va fi probabil, dacă sistemul nu îi pune piedică între timp, în structurarea unei noi oferte politice în jurul actualei senatoare. Dar aici încep alte discuţii, pe care le vom duce altădată.

 

 

miercuri, 16 decembrie 2020

MAZILIREA LUI IOHANNIS. A SOSIT DEJA FIRMANUL DE MAZILIRE LA BUCUREŞTI?

Se pare că da şi că mazilirea lui Iohannis nu mai este "un pod prea îndepărtat", dacă legăm  câteva detalii interesante din zilele de după vot.
 
1. Alegerile nu au ieşit aşa cum credea şi fusese asigurat vechilul obtuz de la Cotroceni de către servicii şi institutele de sondare alocate acestora, şi cum el însuşi afirmase cu aplomb până în ajun de alegeri. A fost şi este încă evidentă, în bâlbâiala şi blocajul lui de acum, stupoarea prezidenţială că nu a câştigat detaşat "partidul meu".
 
2. În acest sens şi apariţia AUR pare să fi fost pentru el o surpriză neplăcută (sau poate numai procentul la care a ajuns acesta), atît pentru că îi încurca planurile,  cât mai ales pentru că dovedeşte că se lucrează pe dedesubtul, sau, mai curând, pe deasupra lui.
 
3. Anunţul lui George Simion privind suspendarea lui Iohannis, cumva straniu, ca primă grijă şi prim obiectiv al unui partid nou, de-abia intrat în parlament şi fără sorţi de izbândă în acest demers, dacă nu i se alătură - măcar pentru a demara iniţiativa în parlament, suficienţi parlamentari. Şi astfel cu riscul de a dezamăgi, de a părea un alt partid plin de vorbe umflate, dar nu şi de fapte. 
Amintesc că pentru unerea în dezbatere a unei iniţiative de suspendare e nevoie de o  treime din totalul senatorilor şi deputaţilor şi de majoritatea lor pentru a vota suspendarea. Simion  poate face anunţul pentru impresia artistică - ceea ce nu va avea neapărat efecte pozitive pentru AUR dacă nu reuşesc să-l şi concretizeze, sau, aşa cum ştia el dinainte de vot că vor avea peste 7 %, poate că ştie şi acum ceva.

4. Declaraţiile lui Ciolacu, ca de obicei, nu trebuie luate în seamă pentru că dacă soarta vechilului  a fost decisă, el nu are niciun cuvânt de spus. Sau pentru că sunt doar emisiile de ceaţă pentru aburire.
 
5. Numărătoarea paralelă făcută de psd după ce renunţase la europene şi locale la ea. Or, Ciolacu este un pion sri, sau controlat prin sri, deci a făcut-o cu binecuvântarea cuiva prin sri.
 
6. Lăsarea pmp în afara parlamentului, deşi sts şi sri puteau aduce în tolba acestuia mai mult decât cele câteva sutimi necesare pentru a trece pragul.
 
7. Comunicatul OSCE, fără precedent într-un stat european supus întru totul UE şi SUA, despre încălcarea de către Iohannis a legii şi Constituţiei prin implicarea făţişă de partea pnl în campanie.

5. Şi, mai ales, pentru că dacă această decizie s-a luat,  dacă cineva a modificat reglarea de către servicii a rezultatului alegerilor, stabilită/convenită anterior,  dacă cineva deci poate da ordine serviciilor şi lui Ciolacu şi usriştilor, şi-l poate asigura pe Simion de succes, acest cineva este din afară. Cineva care l-a pus şi poate să-l schimbe pe Iohannis prin votul parlamentarilor (Ciolacu o poate ţine langa, la vedere cu teza lui, în timp ce parlamentari psd pot semna şi vota suspendarea) sau/şi a străzii (strada la momentul potrivit). Maiprecis al parlamentarilor din toate partidele, indiferent de deciziile de abureală ale conducerilor lor.
 
Mă veţi întreba de ce să se ia o astfel de decizie? Cum nu am surse nici în servicii, nici în afară, nici în conducerile partidelor, nu vă pot da un răspuns. Pot, cel mult, a avea unele ipoteze care, ca şi ipoteza mazilirii, vor rămâne a fi verificate de realitate: 
- pentru că a luat-o razna faţă de sarcinile primite
- pentru că va fi nevoie de o supapă în viitor pentru nemulţumirile populaţiei, puse tot mai mult şi firesc în cârca celui care îşi arată toată ziua muşchii şi "pohta ce pohteşte"
- pentru că aşa era planul - şi el nu ştie sau ştie 
- pentru că au un slujitor mai bun, mai proaspăt, cu mai multe procente la public, care să ne mai ameţească câţiva ani
- pentru că se schimbă ceva şi în afară şi cei care decid au alte planuri
- pentru că sunt valabile mai multe dintre cele de mai sus
- sau pentru că ...
Dacă vi se pare posibilă această desfăşurare a evenimentelor adăugaţi vă rog orice alt motiv care vă trece prin minte.

 

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...