MAZILIREA LUI IOHANNIS. A SOSIT DEJA FIRMANUL DE MAZILIRE LA BUCUREŞTI?

Se pare că da şi că mazilirea lui Iohannis nu mai este "un pod prea îndepărtat", dacă legăm  câteva detalii interesante din zilele de după vot.

 

1. Alegerile nu au ieşit aşa cum credea şi fusese asigurat vechilul obtuz de la Cotroceni de către servicii şi institutele de sondare alocate acestora, şi cum el însuşi afirmase cu aplomb până în ajun de alegeri. A fost şi este încă evidentă, în bâlbâiala şi blocajul lui de acum, stupoarea prezidenţială că nu a câştigat detaşat "partidul meu".

 

2. În acest sens şi apariţia AUR pare să fi fost pentru el o surpriză neplăcută (sau poate numai procentul la care a ajuns acesta), atît pentru că îi încurca planurile,  cât mai ales pentru că dovedeşte că se lucrează pe dedesubtul, sau, mai curând, pe deasupra lui.

 

3. Anunţul lui George Simion privind suspendarea lui Iohannis, cumva straniu, ca primă grijă şi prim obiectiv al unui partid nou, de-abia intrat în parlament şi fără sorţi de izbândă în acest demers, dacă nu i se alătură - măcar pentru a demara iniţiativa în parlament, suficienţi parlamentari. Şi astfel cu riscul de a dezamăgi, de a părea un alt partid plin de vorbe umflate, dar nu şi de fapte. 

Amintesc că pentru unerea în dezbatere a unei iniţiative de suspendare e nevoie de o  treime din totalul senatorilor şi deputaţilor şi de majoritatea lor pentru a vota suspendarea. Simion  poate face anunţul pentru impresia artistică - ceea ce nu va avea neapărat efecte pozitive pentru AUR dacă nu reuşesc să-l şi concretizeze, sau, aşa cum ştia el dinainte de vot că vor avea peste 7 %, poate că ştie şi acum ceva.

4. Declaraţiile lui Ciolacu, ca de obicei, nu trebuie luate în seamă pentru că dacă soarta vechilului  a fost decisă, el nu are niciun cuvânt de spus. Sau pentru că sunt doar emisiile de ceaţă pentru aburire.

 

5. Numărătoarea paralelă făcută de psd după ce renunţase la europene şi locale la ea. Or, Ciolacu este un pion sri, sau controlat prin sri, deci a făcut-o cu binecuvântarea cuiva prin sri.

 

6. Lăsarea pmp în afara parlamentului, deşi sts şi sri puteau aduce în tolba acestuia mai mult decât cele câteva sutimi necesare pentru a trece pragul.

 

7. Comunicatul OSCE, fără precedent într-un stat european supus întru totul UE şi SUA, despre încălcarea de către Iohannis a legii şi Constituţiei prin implicarea făţişă de partea pnl în campanie.

5. Şi, mai ales, pentru că dacă această decizie s-a luat,  dacă cineva a modificat reglarea de către servicii a rezultatului alegerilor, stabilită/convenită anterior,  dacă cineva deci poate da ordine serviciilor şi lui Ciolacu şi usriştilor, şi-l poate asigura pe Simion de succes, acest cineva este din afară. Cineva care l-a pus şi poate să-l schimbe pe Iohannis prin votul parlamentarilor (Ciolacu o poate ţine langa, la vedere cu teza lui, în timp ce parlamentari psd pot semna şi vota suspendarea) sau/şi a străzii (strada la momentul potrivit). Maiprecis al parlamentarilor din toate partidele, indiferent de deciziile de abureală ale conducerilor lor.

 

Mă veţi întreba de ce să se ia o astfel de decizie? Cum nu am surse nici în servicii, nici în afară, nici în conducerile partidelor, nu vă pot da un răspuns. Pot, cel mult, a avea unele ipoteze care, ca şi ipoteza mazilirii, vor rămâne a fi verificate de realitate: 

- pentru că a luat-o razna faţă de sarcinile primite

- pentru că va fi nevoie de o supapă în viitor pentru nemulţumirile populaţiei, puse tot mai mult şi firesc în cârca celui care îşi arată toată ziua muşchii şi "pohta ce pohteşte"

- pentru că aşa era planul - şi el nu ştie sau ştie 

- pentru că au un slujitor mai bun, mai proaspăt, cu mai multe procente la public, care să ne mai ameţească câţiva ani

- pentru că se schimbă ceva şi în afară şi cei care decid au alte planuri

- pentru că sunt valabile mai multe dintre cele de mai sus

- sau pentru că ...

Dacă vi se pare posibilă această desfăşurare a evenimentelor adăugaţi vă rog orice alt motiv care vă trece prin minte.

 

2019 a fost anul în care Sistemul și-a dat seama că poate să facă orice. Cum va fi deci 2020?

Dan Andronic mi-a trimis un e-mail din care citez: „Vreau și eu o caracterizare a României 2019 în 2000 de semne. Care au fost cele mai importante evenimente politice, economice, media. Cum ai caracteriza anul 2019. Cel mai bun politician, cel mai slab. Orice altceva te-a impresionat.”

A scrie despre România lui 2019 în 2000 de semne e ca și cum ai rezuma Istoria omenirii într-o pagină de carte. Luînd asta drept provocare ( de obicei scriu mult despre un subiect, 2000 de semne nu-mi ajung nici să intru în conținut ), încerc să mă execut în noaptea de Revelion, pe care n-o sărbătoresc, deoarece, așa cum am mai scris nu văd nici un motiv de petrecere din faptul c-am trecut din 2019 în 2020 și nu invers, din 2020 în 2019.

România lui 2019 a dovedit mai mult ca Româniile din toți anii postdecembriști că democrația e doar o fațadă de sorcovă pentru o realitate de plumb. Teoretic, avem alegeri libere și corecte, presă independentă, pluralism politic, instituții definitorii ale statului de drept, precum Parlament, Justiție, Avocatul Poporului, Guvern, Președinție. Practic avem o dictatură a Sistemului instituțiilor de forță. Acest Sistem, predat lui Klaus Iohannis la cheie de către Traian Băsescu, făuritorul care n-a mai avut timp, ca președinte, să-l folosească, și-a spus cuvîntul în tot ceea ce noi, românii, luînd în serios basmul cu trecerea de la dictatură la democrație după decembrie 1989, am crezut că e rezultatul bătăliei între partide, al concurenței din presă, al goanei după profit, al prestației unei Justiții independente:

-Condamnarea lui Liviu Dragnea, o Operațiune complexă, menită a pregăti terenul pentru aducerea la Putere a Guvernului Meu Doi, pentru punerea la pămînt a PSD și mai ales pentru a scoate din capul oricărui politician ideea că e în slujba României și nu a Puterilor Garante.

-Răsturnarea Guvernului PSD și investirea Guvernului PNL în condițiile în care partidul lui Klaus Iohannis e minoritar în Parlament. Brusc, de parcă ar fi fost întoarse cu cheița, partide care pînă mai ieri scoteau foc pe nări și pe gură cînd auzeau de PNL au votat Moțiunea de cenzură mai întîi și investirea Guvernului Orban mai apoi fără să fi obținut, așa cum se întîmplă în orice democrație, un minim profit politic. Putem crede în aceste condiții că răsturnarea de regim din octombrie – noiembrie 2019 a fost rezultatul jocului democratic?

-Victoria la scor de Nicolae Ceaușescu a lui Klaus Iohannis la prezidențialele din 2019 fără un minim efort din partea candidatului, fără dezbaterile cuvenite, fără a se pune în presă vreo întrebare despre găurile negre din trecutul lui Klaus Iohannis.

-Descoperirea peste noapte a dosarului de informator al lui Traian Băsescu după ce fostul președinte a primit mai multe adeverințe de om care n-a colaborat cu Securitatea. Diversiunea a avut drept scop curățarea tererenului în partea anticomunistă a electoratului astfel încît singurul președinte anticomunist chiar din clipa conceperii să fie Klaus Iohannis.

-Transformarea a aproapei întregii prese independente în presă proPrezidențială, desi prin asta mai toate publicațiile pierd la tiraj sau la rating.

Deoarece am depășit déjà norma celor 2000 de semne, voi concluziona: 2019 a fost anul în care Sistemul și-a dat seama că poate să facă orice. Lesne de înțeles în aceste condiții ce va fi anul 2020.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog

Noi pe cine votăm? Sau, mai votăm? Cum? De ce?

Un candidat a dispărut în noapte. Altul este subminat tocmai de cei care au anunţat că-l sprijină. Cel principal se comportă ca un grăjdar pus şef peste o crescătorie de vaci, oi, capre. Dintre cei 14 aspiranţi la fotoliul de la Cotroceni niciunul nu are date care să-l recomande pentru postul de preşedinte al României; ba, dimpotrivă. În spatele tuturor, alături de ei, prezenţa concretă, vizibilă, sau ascunsă în umbră, dar duhnind a hoit, a serviciilor (O dovadă: oare cum altfel decât din visteria de identităţi a serviciilor au primit candidaţi pentru care (aproape) nimeni nu a adunat voturi pe stradă, sutele de mii de semnături necesare? Personaje despre care 99,99 % dintre români nu ştiu nimic?). A celor din noua securitate care fac şi desfac jocurilor acum. Sau a celor reşapaţi, care se adună şi ei în parculeţ printre copii şi, cu ordin sau fără ordin de zi pentru agenţii pensionari, se apucă de năzdrăvănii securistice, fac partide, susţin candidaţi. Pentru a mai reduce şansele unora. A le ridica pe ale favoritului. A ameţi, încurca, deruta, deturna votanţii. Orice e bun, atât timp cât crează un haos controlat. Iar în spatele serviciilor şi celorlalţi vânzători de ţară, slugile din afară ale mafiei globaliste.

Nu am să mă apuc acum să analizez fiecare candidat în parte; sunt materiale destule în media oficială şi mai ales în cea alternativă de pe net. Şi sunt traseele, vorbele lor rostite într-un moment sau altul, simpatiile, slugărniciile, oportunismele lor, trădările, vânzările, egoismele, indiferenţa faţă de aproapele. În faţa acestei situaţii, stârnit fiind şi de întrebările unora şi altora privind cine ar fi mai acceptabil pentru a fi votat, şi în lumina ultimelor analize şi autolămuriri în legătură cu care este reala situaţie din această lume şi, evident, din bucăţica numită România, am ajuns la a decide între următoarele:

1.       Votez răul cel mai mic.

2.       Nu votez. Un număr mic de votanţi ar deligitima orice ales.

3.       Merg şi anulez buletinul şi la turul 1 şi la turul 2. Pentru ca buletinul meu să nu fie folosit. În felul acesta îmi arăt nemulţumirea, opoziţia faţă de întregul sistem, şi încerc să reduc posibilitatea de fraudare -  ceea ce nu sunt sigur că şi reuşesc, din moment ce scorurile sunt grav alterate de tehnologia pusă în slujba ticăloşiei noii securităţi.

Şi am ales: anularea buletinului de vot

Decizia finală a fost, în lipsa unei variante a binelui, aceea de a anula votul, de a refuza să votez răul cel mai mic, care, oricum l-ai denumi, este „răul”, deci refuzul de a fi complice cu el. Este o problemă de conştiinţă, de aşezare personală, a fiecăruia dintre noi, în înfruntarea din Bine şi Rău. De a nu ne mai face frate cu dracu’ până trecem puntea, înţelegând că, de 31 de ani, tot asta facem, iar puntea nu o trecem pentru că dracul ne aruncă de fiecare dată în prăpastie. Apoi ne prinde şi ne aşează, iar la capătul punţii. Şi iar ne aruncă; de fiecare dată tot mai jos. Ceea ce se întâmplă oricui face un pact cu diavolul. De orice fel. În faţa căruia, niciodată, niciun om nu poate câştiga.

Deci de a anula votul, chiar dacă unii dintre candidaţi vorbesc despre Dumnezeu, neam, România, familie. Nu sunt primii ca o fac şi niciunul dintre cei care anterior au promis şi au ajuns pe o poziţie din care să poată face ceva pentru  cvartetul de mai sus, nimic nu au făcut. Şi nici nu i-au denunţat public pe ceilalţi, nu s-au delimitat de ei. Ca să nu mai vorbesc despre demagogia imensă, în care se scaldă atunci când ne anunţă ce vor face, ştiind bine că nu au nici oastea necesară cu care să cucerească poziţiile din sistem şi să treacă la treabă, nici pârghii, şi că sistemul, în primul rând serviciile, este de altă părere. Nu l-am auzit pe unul spunând că e conştient că nu poate face ceea ce pretinde că ar vrea să facă, dar că a ridicat un steag şi aşteaptă să-l ajutăm, că doar cu noi alături poate încerca să lupte cu balaurul, că e datoria noastră să luptăm pentru noi, el fiind doar un trezitor de conştiinţe şi un stimulator al determinării noastre de a ieşi la luptă.

În cele ce urmează, în loc de a continua să vă enumăr motivele deciziei mele, asdupra cărora voi reveni dacă veţi avea comentarii, nelămuriri, întrebări,  vă propun citirea unei discuţii avută cu mai mulţi prieteni pe tema votului de duminică, în care veţi găsi argumente şi contraargumente, pentru şi împotriva variante mele şi a celei de a vota răul cel mai mic. Numele celor implicaţi, cu excepţia mea, nu sunt cele reale.

Ion: Ar trebui votat și la primul tur. Macar pt a nu le facilita băieților misiunea de a ciordi: buletinele nefolosite pot fi mai usor "reciclate".

Ion: În rest... greu de identificat răul mai mic. Doar alea mari sunt evidente: KWI și Barna.

Vasile: Mă gândesc la asta serios, deși eram hotărât să nu merg la vot.

Ion: E sigurul motiv pt care as iesi din casa

Vasile: Pragmatic, votul trebuie dat Vioricăi 🙂

Ion: offf

Vasile: 😂

Ion: in ce hal am ajuns!!! da...

Gheorghe: Ai dreptate. Voi da vot nul

Gheorghe: No way

Ion: votați toți... :)))

Pătru: Din pacate voi merge si voi vota pragmatic. Mi se vor sterpezi dintii...

Pătru: Am ajuns si la Vasilica Viorica

Pătru: Asa e

Gheorghe: Si eu: voi anula votul!

Paul Ghitiu: Am să scriu azi și un text pe tema asta sugerând cititorilor anularea votului pe principiul că tot ce ne este prezentat este rău şi că votarea cu răul cel mai mic este tot alierea/complicitatea cu răul.

Pătru: Cat timp exista riscul sa intre Barna in 2, cred ca ar trebui votata Viorica

Gheorghe: Nu exista. S-au asigurat baietii de asta.

Pătru: Daca nu ar exista, ar trebui anulat, da

Marin: Eu voi anula votul

Marin: Dancila va face tot ce va face și iohannis

Marin: Doar ca mai pe ascuns

Marin: O prezenta scăzuta la vot e cel mai bun semnal ca suntem sătui de ăștia. Eu unul sunt

Paul Ghitiu: Aşa am gândit mult timp: să merg cu unul ca să nu intre altul. Şi? S-a întâmplat ce au vrut ei, iar eu am fost complicele tâmp al lor, adică al manifestării răului în lume. Nu mai accept acest lucru. Mai ales că asta mai înseamnă şi a juca la nesfârşit după regulile lor. Trebuie să ieşim din acest ţarc, să jucăm după ale noastre. Un prim pas: anularea votului, refuzul practic de a accepta ceea ce ei îmi propun-impun. Sau neparticiparea la vot; contraargumentul ar fi că votul tău e folosit. ŞI? Oricum aranjează cum vor ei. Să fim serioşi, participarea noastră nu face decât să-i legitimeze.

Vasile: Am auzit mulți johanniști care, văzând scorul imens al ficusului, vor vota Barna în primul tur, ca să nu intre ciuma roșie. Nu e nimic jucat. Ura încă funcționează.

Pătru: Inca se joaca primul tur, da. Sa nu ne furam singuri caciula...

Paul Ghitiu: Şi dacă vine Barna ce e? Se vor "implementa" aceleaşi obiective transmise de afară şi executate sub supravegherea serviciilor. Oricum, cu Iohannis sau cu Barna, tot acolo vom ajunge căci pun în aplicare aceeaşi agendă.

Vasile: Păi tocmai. Toți sunt ai Sistemului, dar sunt unii imbecili cinici, anticreștini, anticlericali cu spume, cu empatie ZERO. Nu-i poți lăsa pe ăștia la butoane.

Paul Ghitiu: Indică-mi tu un creştin printre ei. Dar creştin, nu vopsit. Dacă vine preşedinte un creştin d'ăsta vopsit nu are nicio putere căci nu are oameni, nu are armată. Dacă vine Barna nu are nici el decât una încă prea mică. Cine le asigură armata sau le dă la cotoaie? Băieţii. Poate fi oricine la butoane, în 3-4 ani tot praful se alege de România, români etc.

Vasile: Nu există comparație între cuplul Johannis - Barna și restul. Ăști sunt nu numai anticreștini, dar detestă orice e românesc, sunt anti-români. Ca Băsescu. Nu trebuie lăsați să conducă statul.

Pătru: Iohannis e favorit clar și cele mai mari șanse date de pariuri pt turul 2 le are barna

Pătru: urmat la ceva distanță de Diaconu. Dăncilă e pe patru, cam cot la cot cu Paleologu :)))

Pătru: Nu vă mai prostiți cu anularea votului in turul 1...

Ion: ?!?!? Atunci votam Veo! Nu avem ce face...

Marin: Mulțumesc pentru urări

Marin: La vot, oricum am da-o, tot iohannis iese: dacă veorica ajunge in turul 2, o sa câștige iohannis cu 80%.

Marin: Mai bine sa câștige iohannis cu prezenta scăzută la vot, care nu i ar acorda nicio credibilitate

Pătru: Barna in 2 e un dezastru din multiple motive. Unu, chiar ar avea șanse. Sunt mulți nehotarați sătui de Iohannis. Doi, și ca semnal, simbolic, e unul foarte prost. Trei, avem nevoie de un PSD contrapondere, partid mare cu candidat în turul 2 etc.

Gheorghe: 🤮

Pătru: Si apoi, cu Barna in 2, probabil ca ar trebui sa îl votăm pe Iohannis. Voi vă dați seama?!

Marin: Om bun, tot acolo ajungem:  pentru ca un tur 2 iohannis dancila înseamnă ce s a întâmplat acum 5 ani, doar ca veorica ar fi mult mai slaba

Pătru: Doar că Barna... chiar ar putea să castige.

Marin: Mi se pare un cerc vicios

Iustin: Iadul unei democrații condiționate.  Cineva de deasupra mass media își freacă mâinile cu satisfacție demonică

Paul Ghitiu: Apropo: e f bună discuţia asta căci îmi dă noi idei şi argumente pentru articol. Uneori, dacă grăbești manifestările extreme ale unei boli este mai bine decât boala lungă cu moarte sigură. Sunt astfel de proceduri în medicină, între care cele mai simple provocarea unor creşteri mari ale temperaturii, sau folosirea frigului. Venirea unui Barna acum, cât încă mai sunt ceva conștiințe, ar putea provoca o reacție de respingere mai puternică și trezirea mai multora. Peste încă 5 ani, când sigur el sau unul asemeni lui va veni, vom fi mai puţini, mult mai amputați și neputincioși şi fără reacţie. Poziţionarea cu răul cel mai mic seamănă mult cu povestea cu a fi călduţ.

Pătru: Pai pe logica asta, mai bine mergem si votam direct cu Barna. :)

Pătru: Dumnezeu ne va da oricum pedeapsa si plagile, dar nu cred ca trebuie sa le grabim noi.

Pătru: Si nu m-as baza pe constiinta romanului, nici pe trezirea lui...

Paul Ghitiu: Nu votezi cu el pentru că nu vrei/nupoţi/nu trebuie să fii aliatul lui. Asta e poziţionarea personală. Dacă un medic va veni şi-ţi va propune într-o situaţie de boalăp grea o procedură neobişnuită care să accelereze unele procese, dar să dea în acelaşi timp şansa altora să se opună mai puternic, vei refuza? Iar ceea ce se întâmplă cu România nu ne-o dă Dumnezeuz, ne-o dăm noi.

Gheorghe: Ce se petrece aici 🧐

Iustin: Se intampla ca paul a început să țină cu barna si ne păcălește.  Lăsând gluma, nu cred ca barna va executa, stupid, lovituri grabit-marxiste asupra poporului român. Cei din spatele lui  sunt [arhi!]suficient de inteligenti cât să lucreze la gratii (la fezandarea culturală a populației)  înainte de a se delecta cu loviturile de bâtă.

Paul Ghitiu: Argumentam fraţilor de ce propun anularea buletinului de vot şi de ce soluţia răului mai mic mi se pare soluţia călduţă, de complicitate cu duşmanul dar şi cu conştiinţa împăcată.

O comparație mai reușită ar fi probabil următoarea: mai bine să-ți vină o încercare grea - de ex. boală - atunci când ești mai tînăr, mai în vigoare, decât atunci când eşti un hormon fleşcăit şi neputincios. Evident nu-mi doresc să vină nici Barna, nici Iohannis; dar vedeţi voi vreo cale să evităm acest lucru acum? Şi cu atît mai mult peste 5 ani? Aduceţi-vă aminte unde era usr-ul acum 5, 4,3 ani. Aşa că derapajele pot fi mai utile acum decât peste 5 ani în ideea unei posibile revolte a populaţiei. Cam ca în Chile (unde nu ar da Domnu', deşi greu de crezut!).

De 30 de ani votăm răul cel mai mic şi uite cum am ajuns (eu şi pe Constantinescu tot aşa l-am votat. ) Ca să nu mai spun că răul cel mai mic Băsescu a fost cel puţin egal cu răul Iliescu.

Vasile: Subscriu. Nu nu jucăm noi de-a dumnezeii

Vasile: O finală Johannis - Barna e horror pentru români.

Ar fi victoria simbolică a Sistemului.

Marin: Chiar e victoria sistemului. E pe toate planurile.

Vasile: De ce să o privim ca pe o fatalitate?

Paul Ghitiu: Unde vezi joaca de-a dumnezeii? E doar refuzul de a merge cu răul, fie el mic sau mare. Noi nu suntem în politică, unde nu ai ieşire întotdeauna, trebuie să faci compromisuri ca să-i aperi pe oameni (în cazul în care vrei să-i aperi). Iar legat de fatalitate: vezi tu luminița aia de la capătul tunelului? Păi arată-ne-o şi nouă!

Marin: Nu e o fatalitate, dimpotriva. Eu gandesc din perspectiva celui care isi concentreaza energia pe adaptarea la situatia de fapt, nu pe incercarea, futila, de a mai amana inevitabilul.  PSD-ul e solutie foarte proasta: nici nu lupta cu noi si nici nu ne lasa de capul nostru. Ne da cate un zaharel (adica tine legea vaccinarii la sertar, nu o retrage, organizeaza referendumul dar nu-l sustine, parteneriatul civil, etc) cu care ne da iluzii. Si la final, deznodamantul e acelasi. Cata vreme ne iluzionam ca PSD este o solutie, pierdem timp si energie de a ne organiza noi, ceva.  E si logic de altfel: avem „ceva”, nu ne simtim motivati sa luptam. Eu nu mai am nicio motivatie sa lupt pentru psd, dancila, etc. Oricum daca dancila nu intra in turul 2, va fi debarcata si poate se separa apele si-n psd.

Marin: Sa nu mai zic de zona euro, grupul de la visegrad, migratie, etc, faţă de care psd sustine pozitia globalistilor fara rezerve.

Ion: Sa nu mai vorbim de intenția Dăncilei de a modifica legea offshore, amnezia in legătura cu abuzurile statului de drept, et caetera

Marin: Corect, bine punctat. De astea uitasem.

Marin: Cum simt eu lucrurile: românii nu cred în psd. Dar dacă am fi mulți care am da un ton de „Ne-am saturat de toti si creăm propria solutie” am putea starni un oarece entuziasm.  Mai ales ca intr-un an avem alegeri parlamentare, nu?

Vasile: Când o să fie Barna sau Johannis 5 ani la butoane, Dăncilă o sa vi se pară o petală suavă.

Ion: Pare de acum

Ion: Fata de cei 2

Marin: Dăncilă nu are nicio șansă, în niciun scenariu, să ajungă președinte. Numai dacă pică avionul cu barna si iohannis, si nici atunci nu e clar. E un consum de energie inutil...