Se afișează postările cu eticheta deţinuţi politic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta deţinuţi politic. Afișați toate postările

duminică, 5 ianuarie 2020

Dacă morţii de la Sighet ar învia ar fi omorâţi din nou de Bruxel, servicii, Iohannis, DNA, PNL, Băsescu, Cioloş, Barna şi cei care i-au votat. Bravos naţiune!


Adriana Stoicescu
Intr-o lume in care o durere de cap este tot ce ni se poate intampla mai rau, iar viata ar trebui sa insemne, nu-i asa, doar distractie..
Intr-o lume in care suntem chemati sa credem in baloane de sapun…
Alergam bezmetici in cautarea fericirii ieftine.
Opriti-va un pic din alergatura asta inutila!
Mergeti la Sighet….
Mergeti la Memorial.
Plimbati-va prin celule. Peretii sunt doar pagini care dor…
Cititi…
Nu, nu sunt povesti. Sunt vieti distruse de o urna cu fundul dublu, menita sa aduca in fata tot ce era mai rau.
Sa transforme o Tara intr-o gluma proasta.
Oameni unici, transformati in biete papusi de carpa, spre satisfactia mizera a unor monstri, abrutizati de incultura si rautate si prostie.
Oameni care au devenit epave…
Aflati-le durerile. Incercati sa intelegeti Durerea.
Si apoi intoarceti-va in bula voastra si continuati sa va mai plangeti de mila…
Intr-o lume a politicienilor ce se inchina, ipocrit, la orice idol….
Care ne vand pe trei arginti...
Carora le pasa doar de ei...
Mergeti la Sighet…
Cititi…
Aflati ce inseamna cu adevarat barbati de Stat. Aflati ce inseamna patriotismul…
Oameni care au ales carcera si moartea in locul tradarii.
Intr-o lume in care toti se cred culti….
Mergeti la Sighet….
Cititi…
Aflati ce inseamna sa ai in fruntea tarii un Ministru de Finante absolvent la Paris, un Ministru al Justitiei venit de la Sorbona si un Guvernator BNR cu 2 doctorate.
Intr-o lume in care L-am aruncat pe Dumnezeu cat mai departe de noi…
Mergeti la Sighet…
Incercati sa intelegeti ce au simtit preotii cand li s-a cerut sa impartaseasca cu fecale si sa boteze in hardaul cu urina…
Si tot nu L-au tradat…
Intr-o lume in care strigam cu spume la gura “puscaria”….
Mergeti in “Neagra”…
Vedeti si incercati sa intelegeti ce inseamna sa stai legat de lanturi fixate in ciment, pe podeaua uda, inconjurat de intuneric si atat..
Pentru singura vina de a fi impotriva celor care urau tot ce nu puteau intelege…
Si apoi clamati din nou dreptatea stramba…
Voi, cei ce impartiti dreptatea….
Mergeti la Sighet…
Cititi mandatele de arestare.
Cititi sentintele date in numele poporului.
Si apoi intoarceti-va in sala de judecata si incercati sa intelegeti cu adevarat ce inseamna sa ai viata omului in mainile tale….
Intr-o lume in care cartea a devenit desueta…
Cititi poeziile scrise pe o bucata murdara de carpa..si retetele de prajituri, scrise de femei ce si-au pierdut pruncii, dar nu au tradat
Cititi-le cartile postale; incercati sa le descifrati scrisul tremurat de batai si frig..
Cereau doar mancare si haine mai groase…
Intr-o lume in care Craciunul inseamna doar cadouri si rochite rosii….
Mergeti la Sighet...
Cititi povestea banatenilor mei, deportati intr-un Baragan pustiu si ostil, fericiti sa petreaca un Craciun cu niste ciulini pe post de brad.
Cand au plecat si s-au intors acasa, in Banat, comunistii le-au scos si mortii din pamant.
Pana si de mortii banatenilor le era urat.
Mergeti cu totii la Sighet..
Cititi cum au fost luate pe sus mame si neveste, tati si frati, pentru ca nu au vrut sa faca denunturi minicioase…aruncati in celule, batuti si umiliti.
Va infiorati putin? Va suna cunoscut?
Acum ganditi-va….
Au murit in chinuri ca noi sa fim azi liberi….
Sa ascultam minciunile unei clase politice ce pare a fi vesnica si care nu a invatat nimic din lectiile istoriei.
Sa vorbim cu emfaza despre drepturi si libertati, care devin, pe zi ce trece, un moft, in ochii lor….
Sa vorbim pompos despre o justitie tot mai ingenunchiata…
Daca azi, printr-o minune, Mortii de la Sighet s-ar intoarce pentru o clipa pe Pamant, purificati de suferinta si invincibili pentru eternitate, cred ca ne-ar intreba doar atat:
Ce-ati facut cu Tara de v-am lasat-o?
Care Tara?


Autor: Judecător Adriana Stoicescu 

vineri, 6 martie 2015

"Ocupantul rus" - ce ne-a adus şi ce ne-a luat



Circulă de câteva zile pe internet un filmuleţ denumit "ocupantul rus ("http://www.evz.ro/sunt-un-ocupant-rus-ce-contine-video-clipul-devenit-viral-video.html) în care ni se aduc la cunoştinţă marile realizări de care au beneficiat popoarele şi statele ocupate de ruşi (evident în epoca bolşevică): fabrici, spitale, şcoli, grădiniţe, blocuri, centrale electrice etc. De parcă în acele state nu era nimic înaintea sosirii lor.
Sau, dacă ne-au ocupat în secolele trecute, când încă nu fuseseră inventate unele dintre ele, ei le aveau deja şi numai noi nu.
Sau nu tot popoarele respective le-au construit în timp ce “ocupantul rus” îşi lua birurile.
Sau de parcă, în timp ce în Uniunea Sovietică şi în statele lagărului socialist se construiau cele de mai sus, în restul lumii nu se făcea nimic; popoarele se holbau pur şi simplu cu gura căscată la minunăţiile cu care bolşevicii “înfrumuseţau” planeta şi nu mai făceau.
Şi tot datorită acestor binefaceri, la falimentul general al statelor comuniste din anii '90, aceste state, în frunte cu glorioasă Uniune Sovietică, erau zeci de ani în urma celor din Vest. Şi tot din atât de mult bine şi din atât de multe realizări nu mai erau produse alimentare, haine, încălţăminte, medicamente, dar erau în schimb cozi, speculă, lipsuri, înapoiere.
“Ocupantul rus” ne crede proşti. Prima greşeală.
A doua greşeală este că ne crede pe toţi spălaţi pe creier, inculţi, ridicaţi de sub masa sub care am căzut de prea multă votcă fără ca să ne amintim cum am ajuns acolo, de unde veneam, cu cine am băut, unde stăm şi cum ne cheamă; cam cum e cazul lui. Aşa că, în respectivul filmuleţ infantil-obraznic, născut din puţină minte şi multă, multă aroganţă imperială găunoasă - făcut probabil pentru ca să-i gâdile orgoliul de mare maestru mondial al preşedintelui Putin – “ocupantul rus” nu ne spune nimic despre ceea ce a  adus cu adevărat. Şi, mai ales, despre ceea a luat de pe unde a năvălit. De aceea, vă propun  să o facem împreună. 
Deci, dragă “ocupantule rus” - remarcă, te rog, ca pentru un ocupant credincios ce spui că ai fost şi că eşti (probabil după o biblie neagră care nu vorbeşte despre iubirea faţă de aproapele, ci despre dispreţul, siluirea, omorârea aproapelui) – textura creştinească a adresării noastre:
ne-ai adus:
- ruşi în locul alor noştri aşa că acum ai pretenţii de tată iubitor, care trebuie să-şi apere puii împrăştiaţi prin lume,
- partid comunist, securitate, ocupaţie, lagăre, canale, închisori, deţinuţi politic, teroare, crimă, deportare, genocid, jaf, minciună, ură, violuri, distrugeri, internaţionalism marxist, limba rusă, alfabetul rus, comunism, mizerie umană, spaimă, coşmaruri, delaţiune, singurătate, tristeţe ...
şi ai luat:
- milioane de vieţi, sute de miloane de destine, de vocaţii, de drumuri drepte,
- sute de mii, milioane de oameni mutaţi în Siberia, în stepele deşertice, în nordul îngheţat, 
- limba noastră,
- identitatea noastră,
- trecutul nostru,
- valorile noastre,
- părinţii şi strămoşii noştri,
 - cinstea femeilor noastre,
 - copiii noştri,
- fraţii, surorile, rudele noastre, prietenii noştri,
- vecinii noştri, dascălii noştri
-  specialiştii noştri,
- muncitorii noştri calificaţi,
- intelectualii noştri,
- ţăranii noştri,
- oraşele noastre pe care le-ai tipizat,
- satele noastre pe care le-ai colectivizat,
- fabricile noastre,
- bogăţiile noastre,
- tezaurele noastre,
- banii noştrii,
- cerealele noastre,
- petrolul nostru,
- aerul, apa, soarele,pământul,
- visele, bucuria, speranţele, poeziile, arta, filmele, piesele de teatru, gândurile bune....
Şi câte şi mai câte, pe care îi las pe cititorii noştri să le adauge după punctele de final.
 Aşa că, dragă “ocupantule rus”, mulţumim dar nu avem nevoie de tine. Nu te mai vrem. Nu te regretăm. Nu te credem când faci pe apărătorul ortodoxiei, moralei şi tradiţiilor de care nu ai habar, pe care nu le respecţi şi de care te foloseşti cu acelaşi cinism monstruos şi aceeaşi teroare a minciunii, cu care ai ucis zeci de milioane dintre proprii tăi cetăţeni şi cu care încerci acum să-i aţâţi împotriva noastră minţindu-i . Pentru că, poate cea mai importantă omisiune a ta, din caricatura aia de film de propaganda, este aceea că primii pe care i-ai ocupat au fost chiar ruşii cumsecade, ruşii normali, ruşii visători, ruşii, ruşii credincioşi, ruşii prietenoşi cu aproapele, ruşii tăi, sânge din sângele tău, cărora le-ai adus şi de la care ai luat toate cele înşirate mai sus şi încă altele pe care le ştiu şi vii, dar mai ales morţii tăi de acasă, deportaţii tăi de acasă, schingiuţii tăi de acasă, striviţii tăi de acasă,  victimele tale de acasă. Zeci de milioane de morţi care ştiu de ce au murit, cine i-a omorât şi pe care nu mai poţi nici să-i minţi, nici să-i terorizezi.
  De ei să te temi, ocupantule rus pentru că împotriva lor şi împotriva morţilor noştri, pe care îi ai pe conştiinţă, nu mai ai nicio putere.

P.S. Ne acuzi că avem ceva cu ruşii. Poate doar cu cei ocupanţi. Pentru că altfel,  de ce ruşii poeţi, scriitori, muzicieni, pictori, regizori, actori, savanţi şi toţi ruşii normali, "ruşii neocupanţi" adică, stau în casele noastre, în minţile noastre, în sufletele noastre, în carierele şi în realizările noastre şi ne simţim atât de bine împreună?  


marți, 20 ianuarie 2015

Mărturisindu-i pe mărturisitori - în căutarea vredniciei pierdute

joi, 1 ianuarie 2015

Confesiunea „legionarului” Octav Bjoza: „Tânăr fiind, intrând la 19 ani şi câteva luni în temniţă, eram avid în a lua, de la fiecare, dacă găseam, ce avea el mai bun. Şi am luat de la toţi...”

În urmă cu trei zile, reprezentanţii Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului criticau dur decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, cu cea mai înaltă distincţie a statului român, Ordinul Naţional Steaua României. „MCA Romania ia act, cu dezamăgire, de decizia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, de a acorda Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler unui deţinut politic care se afişează public cu un partid susţinator al Mişcării Legionare şi al neo-nazismului”, se arăta într-un comunicat al Centrului. Pentru o înţelegere cât mai exactă a situaţiei incriminate de Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, gândul.info a stat, ieri, de vorbă, în cadrul unui interviu, cu preşedintele AFDPR, Octav Bjoza.

Într-un interviu pentru gândul, Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, susţine că nu a fost, nu este şi nu va fi vreodată, legionar. Bjoza subliniază că nu a simpatizat mişcarea, nu a susţinut-o, şi că nu are prieteni foşti sau actuali legionari.

Domnule Bjoza, avem parte, de câteva zile, de o polemica susţinută vizavi de decorarea dumneavoastră de către preşedintele Iohannis. Spuneţi-mi, vă rog, vi se par justificate aceste acuze?
Eu gândesc că se intenţionează a se lovi în consilierul prezidenţial, Andrei Muraru, care a făcut propunerea, şi în preşedintele Klaus Iohannis, prin mine. Asta nu înseamnă, neapărat, că lucrurile stau chiar aşa. Pot greşi. Dar o astfel de acuză la adresa mea este lipsită de orice temei. Toată lumea care mă cunoaşte, din copilărie şi până astăzi, este revoltată. Toţi! Şi am primit zeci de telefoane. Niciodată nu au sesizat aceşti oameni, ca eu să am vreo legătură cu mişcarea legionară sau să am sentimente antisemite sau împotriva altor etnii. Nici vorbă de aşa ceva.
Eu am fost educat, şi de acasă şi din temniţă, să nu lucrez în viaţă cu etnii, culte sau politici, ci să caut să lucrez cu oamenii. Ce-i drept, i-am găsit foarte greu.

În aceste condiţii, ce vi se reproşează, în mod direct?
Dacă mă credeţi, nici n-am apucat să văd vreunul din materialele care mă acuză. Aproape că nu m-a interesat. Dar, totuşi, trebuie să fac o notă de protest, să dau o explicaţie. După care, voi ieşi, complet, din această polemică.
Iată ce se întâmplă... De 25 de ani încoace, noi, foştii supravieţuitori ai temniţelor, lagărelor şi deportărilor, ne adunăm, o dată pe an, în diferite locuri din ţară. Scopul este acela de a ne pomeni şi comemora, prin slujbe religioase, morţii. Iar acolo, ne strângem reprezentanţi ai tuturor culorilor politice, din România.
O să precizez aici doar cele mai importante astfel de locuri: de „Înălţare”, ne întâlnim, întotdeauna, la „Memorialul Sighet”; prima duminică după Sf. Ilie, ne întâlnim la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu”, de la Sâmbăta de Sus - Făgăraş; pe 14 septembrie, întotdeauna, ne întâlnim la mausoleul ridicat de noi, pe Râpa Robilor, de la Aiud; la sfârşitul lunii septembrie, începutul lui octombrie, ne întâlnim la simpozionul de răsunet internaţional, intitulat „Experimentul Piteşti”, de la Piteşti.
Subliniez - ne întâlnim aici, oameni de toate culorile politice. Nu putem face, în stânga, o slujbă pentru ţărănişti, liberali sau oameni fără culoare politică, şi dincolo, o alta, pentru legionari. Toate astea se fac în comun, pentru că în comun am stat şi noi în temniţele comuniste. În comun am fost flămânziţi, bătuţi, umiliţi.
La aceste întâlniri, după slujbele religioase, se produc şi luări de cuvânt. S-a întâmplat, nu o dată, să fiu şi eu invitat să iau cuvântul. Dacă am observat prezenţa unor legionari, purtând uniforme sau, altădată, drapele, am făcut, mereu, precizarea: „Nu am fost, nu sunt şi este prea târziu să mai devin legionar!”. Şi m-am explicat, iar treaba asta o ştiu, în primul rând, legionarii, înaintea celorlalţi. Pentru că: nu am acceptat cultul personalităţii, nu am acceptat crima – că a fost una, că au fost zece, o sută sau mii. Din această cauză, eu nu am împărtăşit doctrina legionară. Sub nicio formă.
Singura politică pe care am făcut-o, în viaţa mea, şi acum regret, a fost politica PNŢCD. Singura persoană pe care n-am putut-o refuza, Corneliu Coposu, m-a rugat să-i ajut în campania electorală, întrucât eu eram cel care, datorită memoriei, îi mai ştiam încă pe foştii deţinuţi politici din Ţara Făgăraşului. Am devenit membru al acestui partid, preşedinte al senatului PNŢCD, pe judeţul Braşov, am fost în comitetul de conducere la nivel de judeţ. După moartea lui Corneliu Coposu, am refuzat să mai merg într-o altă campanie electorală – în anul 2000 -, şi i-am spus, pe româneşte, preşedintelui Diaconescu: „Domnule, eu nu mă mai duc să fac campanie pentru nişte lichele!”. Iar domnia sa a crezut lichelele, nu pe mine. În consecinţă, mi-am dat demisia, în zece puncte, între care, unul, cel mai dur, suna aşa: „Prin felul în care conduceţi partidul, îl veţi plasa la capitolul şi altele”. Şi aşa s-a întâmplat.

Mai mult la http://www.gandul.info/interviurile-gandul/confesiunea-legionarului-octav-bjoza-tanar-fiind-intrand-la-19-ani-si-cateva-luni-in-temnita-eram-avid-in-a-lua-de-la-fiecare-daca-gaseam-ce-avea-el-mai-bun-si-am-luat-de-la-toti-13742440

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...