marți, 31 mai 2011

Coaliţia orientală (I) - un text despre identitate

Descopeream, nu mai ştiu cum, spre sfârşitul lui 2003, o mică carte, o cărţulie, aproape o broşură, pe care o aveam, nu ştiu de unde, de mai mult timp şi pe care nu o citisem; cred că mai ales din pricina titlului care suna, să mă ierte autorul, Alexandru Horia, oarecum ezotico-neserios-pretenţios: PREVESTIREA, o abordare hermeneutică a spaţiului spiritual răsăritean - ortodox şi islamic. Iarăşi nu-mi mai amintesc cum s-a făcut că într-o zi am început să o citesc; ceea ce-mi amintesc este că m-a prins, aproape m-a fermecat. 
Cum pe vremea aceea colaboram, din afara redacţiei, cu ziarul Ziua pentru a-i face pagina săptămânală de religie, mi s-a părut un text interesant şi incitant, suficent de sprinţar şi, în acelaşi timp, fără preţiozităţi, profund, pentru a-l publica în serial. L-am căutat pe Alexandru Horia, l-am cunoscut şi am obţinut permisiunea de a-l include în acea pagină săptămânală. Cum îl recitesc cu plăcere de câte ori frunzăresc colecţia din cei aproape doi ani fac acum un lucru la care m-am gândit mai demult: îl voi prezenta pe acest blog, supunându-l, mai mult decât în 2004, comentariilor dumneavoastră. Şi o voi face cu tot cu şapoul din pagina de sâmbătă 17 ianuarie 2004 a ziarului, pe atunci încă onorabil şi chiar cu o ţinută aparte, care se voia Ziua (şi din care onorabilitatea şi profesionalismul au rămas, după purificare, la ceea ce este azi eroica şi singulara poveste ziaristică, Ziua Veche).

  •  

Eseul pe care îl vom prezenta în serial sub acest nume a fost scris în 1995, tipărit într-o modalitate absolut originală şi oferit dezbaterii publice. Textul a trezit, din partea celor care l-au citit, reacţii diferite: într-o emisiune specială la TVR 1, Alina Mungiu l-a considerat o “absurditate”, ambasadorul Egiptului, invitat în respectiva emisiune, a fost de partea eseului. La numai câteva luni de la apariţie, eseul a fost solicitat de o editură din Turcia care l-a publicat într-o formulă completată cu opinii turceşti şi un consistent dicţionar de termeni religioşi creştini, termeni politici, referinţe culturale, istorice şi despre personajele citate în textul original. Propunem citirii şi dezbaterii acest text în primul rând pentru analiza şi desluşirile sale privind geospiritualitatea unei întinse regiuni, şi indirect privind identitatea noastră, dar şi pentru actualitatea provocării sale.

            Între bizantini şi arabi există o atracţie reciprocă, un soi de miraj înflăcărat.  
                                                                                                                 Louis Massignon
           
            Cînd vorbim despre tradiţia ortodoxă o raportăm mai întotdeauna la creştinismul apusean. Aţintim privirea teologică spre Occident, spre fratele nostru “de dincolo” de care suntem legaţi prin religie, ignorând prezenţa rudei “de dincoace”, adică Orientul islamic din imediata apropiere. Există o relaţia de rudenie cu popoarele semilunei chiar dacă acest lucru trece neobservat. Lumea musulmană de lângă noi are o străveche tradiţie răsăriteană a cărei afinitate cu ortodoxia trebuie relevată în ciuda numeroaselor conflicte istorice. Între Ortodoxie şi Islam e o conivenţă secretă, astăzi aproape uitată, care s-a bazat pe un “habitus” comun. Mahomedanii sunt uniţi cu creştinii din Răsărit prin aşa numita formulă orientală, diferită de stilul Europei apusene.

            În general, privim lumea musulmană din jurul nostru cu un soi de aprehensiune amestecată cu ironie. Plasăm Orientul apropiat sub specia pitorescului. De acolo ne-au venit şalvarii, turbanele, caftanele, morala decadentă a Fanarului. Privim Islamul din perspectivă fanariotă sau, redeşteptând imagini mai vechi, prin prisma războaielor otomane care au însângerat o epocă din istoria noastră. Ambele puncte de vedere, care vizează lumea mahomedană în ansamblul ei, ignoră un lucru important şi anume acel “substratum” al Orientului. Fără îndoială că Răsăritul islamic are şi un aer pitoresc dar a sublinia numai acest aspect de suprafaţă este ca şi cum ai privi doar bazarele Istanbulului ignorând cupola Sfintei Sofii şi minaretele moscheilor musulmane. Dincolo de aspectul uneori pestriţ al Orientului, e cazul să-i cercetăm fundamentele, să-i dezvăluim spiritul sofianic pe care se bazează colaborarea neptunică a neamurilor răsăritene, fie ele supuse Coranului sau învăţăturilor lui Hristos. Dacă interesele istoriei i-au dezbinat deseori pe mahomedani şi ortodocşi, formula sofianică i-a apropiat, dar întotdeauna a fost o apropiere “clandestină”, greu sesizabilă. Islamicii şi bizantinii au cultivat o “prietenie secretă”, simţindu-se legaţi printr-o afinitate, am spune, ezoterică, în ciuda deosebirilor religioase. De pildă, în anumite împrejurări, suveranii arabi şi bizantini îşi ofereau unii altora daruri. Califul şi basileul îşi scriau epistole ceremonioase. Şi mai trebuie subliniat un amănunt semnificativ: Bizanţul acorda întotdeauna arabilor un soi de întâietate asupra occidentalilor. De exemplu, la masa imperială, protocolul bizantin îi aşeza pe “prietenii” sarazini pe locuri mai măgulitoare decât pe “prietenii” franci. Totodată, ambasadorii din Orient aveau prioritate asupra celor din Occident. Şi exemplele de acest tip pot continua. În timp ce luptele de suprafaţă dintre creştini şi arabi se intensificau, în lumea subterană a diplomaţiei Bizanţul şi Islamul colaborau empatic. Oare pe ce se baza această empatie? Rămâne să cercetăm cu atenţie şi să demonstrăm că putem vorbi de o “ coaliţie orientală” deosebit de subtilă în această zonă a lumii.

Va urma.

duminică, 29 mai 2011

Uzurparea libertăţii

Păcatul este folosirea de către om, în baza libertăţii ce i-a fost dată, a puterilor sale sufleteşti împotriva învăţăturii lui Dumnezeu care exprimă voia lui Dumnezeu. De aceea, păcatul poate fi făcut cu gândul (numai cu gândirea sau puterea raţională) cu cuvântul sau cu lucrul (adăugarea puterii vitale exercitate de trup), cu voie sau fără voie (implicarea sau nu a puterii volitive alături de iuţime, care stă la baza oricărei mişcări sufleteşti, cu ştiinţă (conştient) sau fără de ştiinţă. Puterea poftitoare întotdeauna este implicată, căci se are în vedere satrisfacerea unei pofte sau dorinţe.
Păcatul apare ca o proastă folosire a libertăţii. Libertatea a fost dată omului ca faptele sale, conforme cu voia lui Dumnezeu, făcute prin liberă alegere, să aibă valoarea de virtute, care să îi ridice chipul la asemănarea cu Dumnezeu. Păcatul este opus virtuţii. Dacă virtuţile îl fac pe om asemănător cu Dumnezeu, păcatul îi strică până şi chipul primit la facere. Asemănarea nu se dobândeşte prin fire, ci prin har, deci păcatul are şi consecinţa pierderii harului.
Puterile sufleteşti sunt întreţinute de har, iar pierderea lui înseamnă şi diminuarea puterilor sufleteşti de a lupta în viitor cu păcatul sau, cum se exprimă Sfinţii Părinţi, peste puterile sufleteşti păcatul pune o legătură. Această legătură este slabă la început (pierderea de har este mică) şi omul poate lucra relativ uşor împotriva ei. Cu fiecare repetare a păcatului se aşează noi legături, care se împletesc într-o funie ce limitează exercitarea puterilor sufleteşti.
În afara acestei legături puse deasupra puterilor sufleteşti, a doua consecinţă a păcatului este vina morală a păcătosului faţă de Dumnezeu, pentru că nu îi răspunde binelui cu bine, ci îl mâhneşte pe Dumnezeu după ce acesta îi arată o aşa mare iubire. Nu este vorba nici de vinovăţie juridică din partea omului şi nici de mânie din partea lui Dumnezeu, cum afirmă catolicii. Vinovăţia juridică necesită o judecată exterioară pentru aplicarea unei pedepse exploratorii, în urma căreia se redobândeşte îndreptăţirea. Vina morală din ortodoxie cere o autojudecată interioară, adică pocăinţă.
În sfârşit, păcatul aşează peste suflet şi peste trup o murdărie care îl transformă din templu al Sfântului Duh în vas plin de mizerie. Curăţirea lui, ne spune Mântuitorul, începe dinăuntru, adică de la suflet.
Păcatul este propriu-zis trăirea unei vieţi imorale, prin nerespectarea legilor fireşti care guvernează existenţa creaţiei văzute şi nevăzute şi care ne-au fost nouă descoperite de Dumnezeu atât la începuturile lumii cât şi în desfăşurarea istorică a omului, prin prooroci şi sfinţi, dar mai ales prin intervenţia personală a Domnului în lumea noastră. Iisus ne-a adus învăţătura şi modelul, totuna cu calea şi adevărul după care găsim viaţa.

Lumina lumii

                                                          Duminica a 6-a după Paști

Ultima duminică înainte de Înălţarea Domnului stă în continuare sub semnul victorios al Învierii. La Sf. Liturghie încă mai răsună cu putere imnul bucuriei: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le”.
Învierea înseamnă lumina adusă în întunericul mormintelor, vederea lui Dumnezeu de către cei care erau sortiţi întunericului iadului. Biruinţa poartă hainele albe ale luminii. Vedem. Trupeşte vedem. Cei care vedem, asociem vederea şi lumina cu viaţa, cu bucuria, cu pacea. Simţul acesta minunat al vederii ni l-a dăruit Dumnezeu ca să putem admira frumuseţea creaţiei şi din aceasta să înţelegem măreţia Creatorului şi să ne dorim să-L cunoaştem, să-L vedem. Căutăm, adică, o altă vedere, vederea sufletească, vederea luminii taborice, acea vederea care ne umple sufletul cu prezenţa lui Dumnezeu.
Trăim. Simţim. Ne privim în ochi aproapele şi descoperim o nouă lume. Privirea comunică iubirea sau, dimpotrivă, duşmănia. Ne bucurăm de darul minunat al vederii şi prea puţin ne dăm seama cum ar fi lumea pentru noi dacă am fi complet lipsiţi de el. Dar nu numai această vedere este importantă, ci, mult mai mult, cealaltă, vederea tainică a sufletului.
Vindecarea orbului din naştere este ultimul îndemn pe care îl primim în această minunată perioadă a Penticostarului pentru a avea curaj. Mult curaj. Pentru că poate şi noi cei necăjiţi, cei orbiţi de patimi sau de grijile acestei lumi, cu care ne întâlnim de la naştere, vom avea fericirea ca Cel ce ne-a creat din ţărână, cu tină să ne deschidă ochii vreodată. Iar dacă lumina acestei lumi descoperă atâtea minunăţii, cu cât mai mult lumina lui Dumnezeu.
Primul semn că Domnul a căutat spre noi şi că a pus din lumina sa în ochii sufletelor noastre este limpezimea cu care ne vedem pe noi înşine, cu toate cele bune ale noastre dar şi cu toate scăderile şi păcatele pe care le avem. Dar trebuie să ştim şi că dacă nu vedem bine şi cu smerenie în propriul suflet, nu am primit lumina şi deci, nici în afara noastră nu putem vedea prea drept. De aceea trebuie să îndrăznim să cerem de la Domnul lumina Sa şi să avem curajul să acceptăm ce vedem prin ea în străfundurile sufletului nostru. Iar ca să putem, trebuie să credem că Fiul lui Dumnezeu există, că El este Cel care face toate acestea cu noi.
De aceea, curăţindu-ne de tot întunericul, dacă Domnul şi nouă ne va spune despre Fiul lui Dumnezeu „L-ai văzut, căci Cel care vorbeşte cu tine Acela este”, va trebui să avem îndrăzneala de a mărturisi în faţa celor ce au rămas farisei, orbi, care vor căuta în fel şi chip să ne tulbure cu întrebări menite să ne zdruncine înţelegerea şi bucuria, că Cineva ne-a deschis cu adevărat ochii.

sâmbătă, 28 mai 2011

Am primit de la Fundația Arsenie Boca - 28.05.2011

Hristos a înviat!
 
Dragi prieteni,
 
Pentru noi astăzi este o zi deosebită: se împlinesc doi ani de la înfiinţarea fundaţiei şi îl prăznuim pe Sfântul Ioan Rusul! Astfel, considerăm că avem doi mari ocrotitori: Părintele Arsenie Boca şi Sfântul Ioan Rusul! Pentru rugăciunile lor, să ne miluiască Domnul!
 
Ne pregătim pentru vizita de mâine la Valea Plopului-Valea Screzii şi suntem tare încântaţi că o să mergem în aşa număr mare (6 maşini x 22 persoane)! Şi de data acesta s-au strâns bani şi ajutoare, vă mulţumim!
 
Ataşat găsiţi tabelul pe care vi-l trimitem lunar, cu persoane bolnave ce au nevoie de rugăciunea noastră, iar mai jos transmitem articolele de săptămâna aceasta:
 
  1. Cum să ne rugăm cu adevărat lui Dumnezeu? – Sfântul Teofan Zăvorâtul;
  2. Ce vrea Dumnezeu de la noi? – înterviu cu Ierom. Teofan de la Mănăstirea Putna.
 
Cu prietenie,
 
Irina Coşoveanu


                                                        Tabel –probleme de sănătate
Nr.
crt.
Nume

Prenume

Problema  personală
1
Dobre

Maria

operată la şold, nu poate merge
2
Curtasu

Lucica Cătălin

handicap locomotor
3
Manta

Diana

epilepsie si diplegie hipotona, microcefalie scolioza ,intarziere psihomotorie severa
4
Pricop

Silviu

dizlocare de inele la coloana (sindrom bipiramidal
5
Ion

Mari

tumoare
6
Dominte

Darius

HTA esentiala , Insuficienta Mitrala , Sindrom Hiperkinetic Cardiovascular, Aritmie Sistolica Supraventriculara
7
Magyara

Rudolf Leonard

ciroza hepatica, ulcer, leucemie si   scolioza toracica
8
Huci

Rareş

paralizie cerebrală-tetrapareză spastică, strabism convergent şi retard psihomotor sever.
9
Staicu

Mona

diabet
10
Roman

Adrian

autism infantil
11
Tudor

Alexandra Mihaela

aplazie medulara
12

Andreea

cardiopatie dilativă
13

Adriana-nepotel

epilepsie
14

Nicolas

problema de sanatate cu picioarele
15

Marcela

oarbă-16 ani- diagnostic malign in evolutie
16

Rareş

cancer la creier
17
Rotaru

Denisa

tumora paraventriculara anterioara stanga
18
Meda

Andrada

cancer
19
 Saghin

Andrei

pentru salvarea vietii
20
Popa

Alin Catalin

tetrapareza spastica
21

Cristi

cancer
22
Ciocan

Aurelian-preot

cancer la gat
23

Mihai

infarct miocardic antero-septal
24

Andra

cancer
25
Culbeciu

Andreea

nevoie urgent de sânge B3 NEGATIV - este o fetită nou născută - mama a decedat săptămâna trecută -
26

Rambela

Andrei-Ilie

Limfom Hodgkin

27

Pasca

Daniela

leucemie

28

Tudor 

Alexandra Mihaela

aplazie medulara

29

Enculescu

Nicoleta

Pareză ;dicopatie lombară ;discartroză cervicală ;sindrom coadă de cal.
30

Colda

Alina Viorica

Copil leucemie
31

Vasile 

Marin

infarct miocardic,insuficienta cardiaca,cardiomiopatie dilatativa,diabet zaharat, guta, dislipidemie.
32

Rosu

Elena

prunc nou nascut donator de sange grupa B3 NEGATIV. mama a murit la nastere.
33

 

Eva Maria 

Leucemie acuta limfo blastica
34

 

Maria

cancer
35

Sofron

Aniela Laura

cancer limfatic
36

Fanea

Florin

neoplasm pulmonar cu metastaze
37

Gingiu

Robert

Paralizat 5 ani
38

Totorean

Alin

liposarcom mixoid de grad inalt
39

 

Pr. Onufrie

De la M. Sihastria Raraului- opreat de cancer
40

Joimir

Oana

hipoacuzica(
41

Tudor

Alexandra Mihaela

aplazie medulara 
42

Szabo

2 fetite

Are doua fetite care au probleme grave cu vederea si ar trebui operate
43

Dumitraciuc

Daniel 

Nevoie urgenta de sange B3 Negativ - fetita nou-nascuta, mama a decedat saptamana trecuta
44

 

Anca Sabina

12 ani –amputarea unui picior
45

Neacsu

Viorica

HANDICAP GRAV
46

Durac(Tarineanu)

Alina


47

 

Constanta

cu un baiat de 35 ani -bolnav de schizofrenie
48

Pasca

Daniela

leucemie
49

 

 

Nevoie urgenta de sange B3 Negativ - fetita nou-nascuta, mama a decedat saptamana trecuta
50

 

Marian-Iulian

cancer limfatic
51

Paraschiv

Maria

mama unui baietel in virsta de 8 ani cu handicap grav ,
52

 

Maria

paralizie cerebrala infantila- 6 ani
53

 

Dragos

Disparut 13 ani, inaltime 1.54, parul de culoare neagra, tenul deschis, semnalemente remarcabile: pistrui, ochi caprui.
54

Zaprea

Viorica 

probleme de sănătate
55

CIOPEICA

BIANCA 

cancer la maduva osoasa
56

 

Adelin Serban

Probleme de sanatate
57

 

Pavel Anton

piciorul stang mai scurt cu 5 centimetrii,are nevoie de o proteza ortopedica
58

Alexandrescu 

Radu

autism înalt funcţional
59

 

 





Tabel ajutor material

Nr.crt.
Nume

Prenume

Problema  personală
1
Bostin

Florin

student ; are nevoie de laptop
2
Curtasu

Denisa Andreeea

ajutor financiar pentru a continua să studieze pianul în Italia
3
Becheanu

Ioana-Roxana

doreşte să fie ajutată cu un serviciul
Facultatea de teologie romano-catolica, specializarea : teologie-litere, licentiata in Teologie – Limba si literatura romana didactica.
4
Pap

Felicia

Doreste ajutor material de orice fel
5
Radulescu

Toderita

Repatriere Spania corp neansufletit se roaga Radulescu Raluca
6
Caraiman

Ionela - Laura

invăţătoare la Şcoala cu clasele I-VIII, Izvoare, com. Bahna, jud. Neamţ. Avem un număr mare de elevi în şcoală, dar cei mai mulţi dintre ei au mare nevoie de hăinuţe, ca să poată veni la şcoală în sezonul rec
7
Postelnicescu

Parintele Marius

preot slujitor la Paraclisul "Sfantul Ioan Gura de Aur" din cadrul Academiei de Studii Economice, credit la banca BCR in valoare de 77.000 euro somatie cu executare silita pana la data de 02.04.2011,tel 0763. 84. 86. 82 sau e-mailpostelnicesu@yahoo.com  - parintele Marius Postelnicescu.
8
PărinteleLupu

Ioan

nu-i ajung banii să picteze paraclisul 
9
Gheorghe

Preda 

Preot- vă solicita sprijinul în numele enoriaşilor din Parohia Băduleşti în vederea realizării lucrării de reparaţie a acoperişului bisericii


 













Ultima modă în regatul diabolic al "genului": îndepărtarea chirurgicală a organelor genitale! (Ştiri din anti-lume)

  „Nullo” sau „smoothie” este termenul pentru bărbații care suferă o intervenție chirurgicală voluntară pentru a-și îndepărta organele gen...