Episodul precedent aici.
Inhibarea replicării virale sau lupta cu virusul ce a invadat mai ales mucoasele căilor respiratorii
Este esenţial ca, mai
ales în fazareplicării virale să se folosească inhalaţiile şi gargara, pentru a
curăţi local aceste mucoase de virus, cel puţin din zona gât și nas, dacă nu şi
pe traiectul căilor respiratorii superioare. Studiile arată chiar că aceste
gargare făcute regulat pot să şi prevină contaminarea[i]. Ce putem folosi?
Inhalaţii:
1. Albastru de metilen 5 ml x 2/zi (studiile recomandă 1mg/kg corp de două ori pe zi), concentratie 0,1%.
Cu ajutorul unui nebulizator, pot fi făcute inhalaţii cu Albastru de metilen 0.1%. Este vorba de Albastrul de metilen cumpărat de la farmacie, care are o concentraţie de 1% și se diluează în ser fiziologic într-o proporţie de 1 la 10. Practic, din 250 ml ser fiziologic se scot 25 ml şi se aruncă, iar în locul acestora se introduc cu seringa 25 ml Albastru de metilen. Astfel avem o soluţie 0.1% de Albastru de metilen, cu care putem face inhalaţiile. Atenţie, flaconul acesta trebuie îmbrăcat într-o folie de aluminiu, căci albastru de metilen este fotosensibil şi îşi pierde din proprietăţi.
Se vor face inhalaţii de două ori pe zi, cu 5 ml din această soluţie, până la dispariţia bolii. Albastrul de metilen este esenţial în lupta cu covidul, dacă îl luăm pe cale orală, ca prevenţie sau terapie, mai ales în inhalaţii. Doctorul Deepak Golwalkar recomandă ca de două ori pe zi să fie ţinute sub limbă 2-3 ml din această soluţie 0,1% de albastru de metilen. Se recomandă ca acest tratament să fie folosit şi în perioada de recuperare, deoarece curăţă plămânul şi ajută mult în recuperarea acestuia şi în eliminarea riscului de fibroză.
Pentru prevenţia contaminării, dar şi pentru tratament se poate consuma albastru de metilen 1% diluat într-o cană cam 1g/kg corp de două ori pe zi, adică la o persoană de 70 kg cam 7 ml într-o cană cu apă – 200 ml de două ori pe zi[ii] [iii] [iv] [v] [vi] [vii]
Atenţie!
Nu trebuie administrat femeilor însărcinate, celor care au alergie la această substanţă, celor cu deficienţă de Glucoză 6 fosfat dehidrogenază, şi celor cu afecţiuni grave ale ficatului sau rinichilor.
1. Inhalaţii mai pot fi făcute cu soluție de argint coloidal 10 ppm
2. Sau cu apă oxigenată 1.5% (se amestecă apa oxigenată 3% de uz extern în procent de 1:1 cu ser fiziologic). Cu apă oxigenată 0.5-1.5% se poate face şi gargară sau spălături nazale cu efect în diminuarea titrului viral[viii],[ix],[x].
3. Difuzarea uleiurilor esenţiale: cimbru, oregano[xi] (carvacrol), rozmarin (ursolic acid)[xii], eucalipt, mentă, cuişoare, scorţişoară, lavandă ajută mult în COVID. Prin acţiunea lor antiinflamatoare, imunomodulatoare, bronhodilatatoare, şi antivirală se dovedesc a fi un suport foarte bun în terapia COVID-19[xiii].
4. Betadina poate fi folosită pentru gargară şi badijonări nazale[xiv] [xv] [xvi] [xvii] [xviii] [xix].
Pentru gargară se diluează betadina de uz extern 10% până la concentrația de 0,15%, astfel: în 20 ml apă se pun 3-4 picături de betadină 10% și se face gargară și clătirea gurii, ca și cu o apă de gură.
Pentru badijonaj nazal se poate folosi direct soluția de 10% în care se înmoaie un bețișor de vată pentru curățarea urechilor și se șterge blând interiorul ambelor nări (fără a freca tare).
5. Foarte folositor este alcoolul 40% pentru distrugerea învelișului viral: se poate pune pe o compresă și se respiră mirosul de alcool timp de 5 minute de mai multe ori pe zi. Se poate face clătirea gurii cu 10 ml de țuică sau bitter de mai multe ori pe zi. Se poate înghiți în doză mică, 5-10 ml x 3-5 ori/zi, țuică naturală, bitter sau o tinctură medicinal (cimbru, busuioc etc.) de preferat fără a fi diluată în apă.
Stările de greaţă pot fi combătute cu ajutorul ondansetronului(4-12 mg/zi) sau metoclopramidului (maxim 10 mg x 2 ori/zi). În cazul în care se vomită cam tot ce se consumă, sunt cazuri, e indicat să se administreze intravenos sau intramuscular o fiolă de osetron. Atenţie, şi acest medicament lungeşte intervalul QT, deci combinarea lui cu plaquenilul şi azitromicina luate împreună nu e indicată.
Anxietatea poate fi tratată cu Anxiar (lorazepam) potrivit indicaţiilor Ministerului Sănătăţii. COVID-ul generează el însuşi ca patologie astfel de stări depresiv-anxioase. Se poate şi fără medicaţie, însă în cazurile mai severe, mai ales dacă persoana este mai sensibilă emoţional, este util de administrat Anxiarul. Remedii naturale pentru aceste stări anxioase sunt ashwaganda, rodiola şi bineînţeles un bun somn noaptea la care dozele mari de melatonină pot avea un cuvânt de spus.
Pentru sughiţul sever de ordinul orelor sau a zilelor, simptom întâlnit în COVID, este eficient metoclopramidul sau haloperidolul.
Va urma.
[i] Singh, Sheetu, et al. "Nasopharyngeal wash in preventing and treating upper respiratory tract infections: Could it prevent COVID-19?." Lung India 37.3 (2020): 246.
[ii] Alamdari, Daryoush Hamidi, et al. "Application of methylene blue-vitamin C–N-acetyl cysteine for treatment of critically ill COVID-19 patients, report of a phase-I clinical trial." European Journal of Pharmacology 885 (2020): 173494.
[iii] Henry, Marc, et al. "A cohort of cancer patients with no reported cases of SARS-CoV-2 infection: the possible preventive role of Methylene Blue." Substantia (2020): 888-888.
[iv] Bojadzic, Damir, Oscar Alcazar, and Peter Buchwald. "Methylene Blue Inhibits In Vitro the SARS-CoV-2 Spike–ACE2 Protein-Protein Interaction–A Mechanism That Can Contribute to Its Antiviral Activity Against COVID-19." bioRxiv (2020).
[v] Ghahestani, Seyyed Mohammad, et al. "Methylene blue may have a role in the treatment of COVID-19." Medical Hypotheses 144 (2020): 110163.
[vi] Yu B, Jin C, Zhang J, Wu H, Zhou X, Yao H, et al. Methylene blue photochemical treatment as a reliable SARS-CoV-2 plasma virus inactivation method for blood safety and convalescent plasma therapy for the COVID-19 outbreak. 2020.
[vii] Henry M, Summa M, Patrick L, Schwartz L. A cohort of cancer patients with no reported cases of SARS-CoV-2 infection: the possible preventive role of Methylene Blue. Substantia. 2020:888-.
[viii] Caruso, Arturo Armone, Antonio Del Prete, and Antonio Ivan Lazzarino. "Hydrogen peroxide and viral infections: a literature review with research hypothesis definition in relation to the current covid-19 pandemic." Medical Hypotheses (2020): 109910.
[ix] Vergara-Buenaventura, Andrea, and Carmen Castro-Ruiz. "The Use of mouthwashes against COVID-19 in dentistry." British Journal of Oral and Maxillofacial Surgery (2020).
[x] Peng, Xian, et al. "Transmission routes of 2019-nCoV and controls in dental practice." International Journal of Oral Science 12.1 (2020): 1-6.
[xi]Sharma, Luxita. "Immunomodulatory Effect and Supportive Role of Traditional Herbs, Spices and Nutrients in Management of COVID-19." (2020).
[xii]Kumar, Anuj, et al. "Identification of phytochemical inhibitors against main protease of COVID-19 using molecular modeling approaches." Journal of Biomolecular Structure and Dynamics just-accepted (2020): 1-21.
[xiii]Asif, Muhammad, et al. "COVID-19 and therapy with essential oils having antiviral, anti-inflammatory, and immunomodulatory properties." Inflammopharmacology (2020): 1-9.
[xiv] Eggers, Maren, et al. "In vitro bactericidal and virucidal efficacy of povidone-iodine gargle/mouthwash against respiratory and oral tract pathogens." Infectious diseases and therapy 7.2 (2018): 249-259.
[xv] Eggers, Maren, Markus Eickmann, and Juergen Zorn. "Rapid and effective virucidal activity of povidone-iodine products against Middle East respiratory syndrome coronavirus (MERS-CoV) and modified vaccinia virus Ankara (MVA)." Infectious diseases and therapy 4.4 (2015): 491-501.
[xvi] Kariwa, Hiroaki, Nobuhiro Fujii, and Ikuo Takashima. "Inactivation of SARS coronavirus by means of povidone-iodine, physical conditions, and chemical reagents." Japanese Journal of Veterinary Research 52.3 (2004): 105-112.
[xvii] Kirk-Bayley, Justin, et al. "The Use of Povidone Iodine Nasal Spray and Mouthwash During the Current COVID-19 Pandemic May Protect Healthcare Workers and Reduce Cross Infection." Available at SSRN 3563092 (2020).
[xviii] Mady, Leila J., et al. "Consideration of povidone-iodine as a public health intervention for COVID-19: Utilization as “Personal Protective Equipment” for frontline providers exposed in high-risk head and neck and skull base oncology care." Oral Oncology 105 (2020): 104724.
[xix] Challacombe, S. J., et al. "Povidone iodine." British Dental Journal 228.9 (2020): 656-657.
