Se afișează postările cu eticheta genom. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta genom. Afișați toate postările

joi, 12 noiembrie 2020

Controlul lui Gates et al. asupra celor mai valoroase bănci ale lumii: băncile de gene. Adică asupra viitorului!- (Cum construieşte Gates imperiul controlului global al seminţelor, hranei, sănătăţii, cunoaşterii şi întregii planete - 2)

 


Primul episod aici.

Daca un cataclism major sau o conflagraţie ar distruge toate culturile agricole ale lumii şi, implicit, toate semintele acestor culturi, am fi condamnati la disparitie. Dar dacă ar exista nişte bănci de seminţe, denumite şi bănci de gene, care, în condiţii de protecţie specială, ar scăpa dezastrului şi ne-ar salva? Astfel de bănci există de ceva timp - una chiar în România, la Suceava. 

Dar dacă nu ar fi vorba de cataclism şi război, ci doar de interesele de control al populaţiei al unor personaje foarte bogate şi puternice, care ar deveni şi mai bogate şi mai puternice prin luarea în posesie, directă, sau mascată a acestor bănci şi deci a viitorului alimentar al populaţiei mondiale? Ceea ce s-a şi întâmplat.

Despre exact această situaţie din urmă vorbeşte textul de mai jos, conţinut în raportul publicat de Navdanya Internaţional:

Gates to a Global Empire...

over Seed, Food, Health, Knowledge and The Earth

A Global Citizens’ Report

Controlul seminţelor

„Impulsul principal pentru transformarea agriculturii este un mediu politic favorabil” afirmă site-ul Fundației Bill și Melinda Gates. O cale pe care Fundația Bill și Melinda Gates îşi asigură acest „mediu politic favorabil” este prin influența lor directă asupra instituțiilor de cercetare internaționale. Acesta este cazul Grupului Consultativ pentru Cercetare Agricolă Internațională (GIAR). În centrul strategiei agricole a Fundației Gates se află creșterea finanțării GIAR în ansamblu, deoarece în prezent fundația oferă mai mult decât orice alt finanțator, la aproximativ 105 milioane de dolari pe an. Acest plan include, de asemenea, fuzionarea diferitelor centre GIAR, independente în prezent, într-unul singur, conduse de un singur consiliu de administrație.

Următoarea noastră secțiune intitulată „Un imperiu peste semințe, biodiversitate și cunoaștere”, începe cu articolul lui Vandana Shiva, un „Imperiu peste semințe: Controlul asupra băncilor de semințe din întreaga lume”, care denunță implicațiile intențiilor fundației Gates de a centraliza și de a majora fondurile către sistemul CGIAR, ca măsură de consolidare a puterii Fundației Gates asupra cercetării agricole. Dar de ce este interesat Gates să consolideze cele mai mari 15 de colecții de semințe din lume? Dr. Shiva ne arată, de asemenea, cum, prin finanțarea inițiativelor globale, cum ar fi una numită „În căutarea diversităţii”  (DivSeek), caută să copieze toate informațiile genetice ale semințelor depozitate. În mod eficient, acest lucru le permite să ia brevete cu privire la informațiile genetice colectate, rezultatul fiind biopiratare prin brevete de semințe. O mișcare la fel de veche ca și uriașul agribusiness.

Alicarea acestei scheme este pusă în funcțiune în fiecare centru CGIAR individual, cum ar fi Institutul Internațional de Cercetare a Orezului (IRRI) din Filipine. Cu finanțarea lor și, prin urmare, direcționarea cercetării, ei influențează și cooptează sistemele naționale de cercetare și extindere agricolă ale guvernelor din rețeaua IRRI. Chito Medina, om de știință la Masipag și fost coordonator Masipag Filipine, oferă detalii,  în articolul său „Fundația BMG și jaful corporatist al IRRI de datele ştiinţifice despre orez” despre modul în care fundația Gates oferă acum până la 15% din bugetul anual total pentru IRRI, despre faptul că este al doilea mare donator în cadrul sistemului CGIAR, din care IRRI face parte. Pentru a numi numai câteva dintre granturi, acestea au inclus finanțarea: Orez auriu modificat genetic; proiectul „Realizarea unei eficiențe fotosintetice sporite” pentru încercarea de a sespori capacitatea de fotosinteză a culturilor; și așa mai departe. Acest lucru este în conformitate cu istoria IRRI, de la înființarea sa de către Fundația Rockefeller, pentru promovarea Revoluției verzi prin modificarea genetică a orezului, colectarea de soiuri de orez indigen, toate făcute pentru interesele corporațiilor private prin cercetarea lor "la comandă". În cele din urmă, provocând o diminuare a diversității culturilor și privatizarea semințelor fermierilor.

Biopirateria – prăduirea biodiversității și a cunoștințelor

În articolul “Un tratat de protejare a biodiversității noastre agricole” al lui José Esquinass-Alcazar, fostul secretar al Comisiei interguvernamentale FAO privind resursele genetice pentru alimentație și agricultură, acoperă complicațiile constatate în ceea ce privește informațiile referitoare la “Informaţia de secvență digitală” (DSI) și partajarea beneficiilor, în special în ceea ce privește resursele de semințe în lumina “Tratatului internațional pentru resursele genetice pentru alimente și agricultură”. Un tratat care protejează drepturile agricultorilor, resursele genetice reglementate și biodiversitatea. În urma unei reuniuni ulterioare, DSI și partajarea beneficiilor acesteia au devenit un nou domeniu de controversă, întrucât DSI este o biotehnologie care poate scana în mod eficient informațiile genetice ale unui genom, permițând încărcarea materialului genetic al plantelor într-o bază de date digital, permiţând accesul la informațiile genetice ale plantelor fără planta fizică. Esquinass-Alcazar descrie nevoia de partajare a resurselor biodiversității la nivel internațional și potențialele blocaje faţă de o astfel de interdependență dintre țări, din cauza intereselor companiilor private.

Acest lucru poate fi posibil doar prin degradarea convențiilor internaționale stabilite anterior privind protecția biodiversității și a drepturilor fermierilor. În următorul material al lui Aidé Jiménez-Martínez, MA în Științe, Director al Reglementării biosecurității, Biodiversitate și resurse genetice, SEMARNAT, și Adelita San Vicente Tello, Doctor în agro-ecologie, Director General al Sectorului primar și al resurselor naturale, SEMARNAT, Mexic, intitulat, “Dincolo de aurul verde: Țările Megadiverse ca furnizori de resurse genetice și informația de secvenţă digitală, vedem cum în ultimii cinci ani, interesele sectorului de afaceri au crescut din ce în ce mai mult în domeniul biodiversității în scopul dezvoltării biotehnologiei. Acest lucru a fost marcat de prezența lor sporită într-o serie de conferințe ale COP de la Cancun în 2016, privind Convenția privind diversitatea biologică, Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea biotehnologiei și Protocolul de la Nagoya. Schimbarea pe utilizarea mercantilă a naturii și a diversității ei genetice este de interes în special pentru subiectul accesului nerestricționat la informația despre secvenţa digitală (DSI). Acest tip de acces nerestricționat la DSI, unde oricine ar putea descărca materialul, şi lipsa partajării beneficiilor cu țările megadiverse din care provine acest material genetic este deosebit de îngrijorătoare, deoarece există deja milioane de DSI-uri disponibile pentru brevetare și nu au nevoie de sursa fizică a informațiilor genetice. Un tratat care încalcă fundamental, sau cel puțin pune în pericol Convenția privind diversitatea biologică și Protocolul de la Nagoya.

vineri, 29 noiembrie 2019

6500 de gene diferenţiază femeile de bărbaţi; şi nu se lasă anihilate de mecanismele selecţiei naturale. Deci, care gen construit social?


Vești neplăcute pentru sustinatorii teoriei (ideologiei) de gen. Cercetătorii au analizat 20,000 gene diferite, sortându-le după sex și în funcție de diferențele de expresie din fiecare țesut organic.
S-a constatat că aproximativ 6500 dintre aceste gene au fost exprimate mai mult pentru un sex, în cel puțin un țesut organic. De exemplu, ei au constatat că genele puternic exprimate în pielea bărbaților, în comparație cu femeile, sunt cele legate de păr. Expresia genelor pentru construcţia musculară era mai mare la bărbați, iar cea pentru depunerea de grăsime la femei. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, genele legate de sex în glandele mamare, dintre care jumătate se exprimă la bărbaţi. Cum bărbații dispun de un „echipament mamar” perfect prezent, dar nefuncțional , cercetătorii cred că unele gene ar putea contribui la inhibarea lactației.
Un alt fapt notabil este prezența unei gene active în creierul femeilor. Cercetătorii consideră că aceasta ar putea proteja neuronii de boala Parkinson, care este mai frecventă și care se declanșează mai devreme la bărbați decât la femei. Proiectul a început în urmă cu câțiva ani, când cercetătorii, profesorul Shmuel Pietrokovski și doctorul Moran Gershoni de la Departamentul Geneticii Moleculare de la Institutul Weizmann s-au întrebat de ce unele boli sunt mai răspândite decât altele. În special, aceștia s-au întrebat de ce 15 % dintre cuplurile care încearcă să aibă un copil sunt sterile. Aceasta sugera că mutații genetice care afectează fertilitatea sunt destul de răspândite. Această mare prevalență i-a uimit pe cercetători, deoarece, în mod logic, aceste mutații, care afectează supraviețuirea speciei prin reducerea numărului de descendenți, ar fi trebuit să fie eliminate prin selecție naturală — un mecanism cheie al teoriei evoluției, care modifică trăsăturile moștenite de o populație ca urmare a mutațiilor genetice aleatorii. Cercetătorii au constatat că mutaţiile genelor specifice materialului seminal persistă, deoarece aceste gene sunt exprimate numai la bărbaţi. O mutație care este problematică doar pentru jumătate din populație, indiferent cât de dăunătoare va fi aceasta, va fi transferată la generația următoare prin cealaltă jumătate, femeile.
Dar într-un nou studiu, publicat în journal BMC Biology, cercetătorii și-au extins analizele pentru a include gene care, deși nu sunt necesare pentru fertilitate, se exprimă totuși diferit în bărbați și femei. Pentru a identifica aceste gene, cercetatorii au folosit proiectul Gtex, un studiu amplu care a înregistrat expresia genică umană a multor organe și țesuturi corporale pentru aproximativ 550 de donatori adulți.
Cercetătorii au examinat tendința fiecărui sex de a acumula mutații pentru a determina dacă selecția naturală a exercitat o presiune mai mare sau mai mică asupra genelor specifice bărbaților sau femei. Cu alte cuvinte, încercau să determine măsura în care mutațiile dăunătoare sunt eliminate sau tolerate. S-a constatat că eficiența selecției naturale este mai scăzută în multe dintre aceste gene. «cu cât o genă este mai specifică sexului, cu atât este mai puțin selectată,» a spus Dr. Gershoni. "Și încă o diferență: Această selecție a fost și mai slabă la bărbați." Aceasta înseamnă că, cu cât o mutație genetică a fost specifică unui gen, cu atât mai mult a fost tolerată și a rămas în populație.
Deși cercetătorii nu pot explica pe deplin ce se întâmplă, acestea sugerează ca o explicație o teorie a evoluției sexuale din anii '30. „În multe specii, femelele pot produce doar un număr limitat de progenituri, în timp ce bărbații pot produce, teoretic, mult mai mult; supraviețuirea speciei depinde, prin urmare, de mai multe femei, decât bărbaţi, care supraviețuiesc în populație”, a declarat profesorul Pietrokovski. Prin urmare, selecția naturală poate fi mai „laxă” cu gene care sunt dăunătoare numai la bărbaţi. Astfel, ele pot supraviețui în populație, adesea transmise la nivelul mamei. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o altă diferență genetică în studiul lor. De exemplu, ei au găsit genele sexuale în glandele mamare, dintre care jumătate au fost exprimate de bărbați. În cazul în care bărbații au un „echipament pentru sân” perfect adecvat, dar nefuncțional, cercetătorii consideră că unele gene ar ajuta la eliminarea lactației. Interpretarea unora dintre rezultate a fost neclară. S-a constatat că unele gene sunt exprimate doar în ventriculul stâng al inimii la femei. Însă una dintre aceste gene, legată și de absorbția calciului, a arătat niveluri ridicate de expresie în rândul femeilor tinere, niveluri care au scăzut brusc odată cu vârsta. Cercetătorii consideră că această genă este activă până la menopauza, protejând inimile femeilor și putând provoca boli cardiace și osteoporoză atunci când expresia ei se oprește. De asemenea, au identificat expresia unei gene sexuale în ficat care reglementează metabolismul medicamentelor, care diferă între femei și bărbați. “Genomul de bază este aproape la fel pentru noi toți, dar se exprimă diferit în organism, în funcție de individ”, a declarat Dr. Gershon. “Astfel, în ceea ce privește diferențele de gen, constatăm că evoluția funcționează adesea în exprimarea genetică. În mod paradoxal, genele sexuale cu mutații nocive sunt mai susceptibile de a fi transmise, inclusiv cele care modifică fertilitatea. Din acest punct de vedere, bărbații și femeile se confruntă cu presiuni de selecție diferite și, cel puțin într-o anumită măsură, evoluția umană ar trebui considerată o coevoluție.” Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unei mai bune înțelegeri a diferențelor dintre bărbați și femei în ceea ce privește genele patogene sau răspunsul acestora la tratament.

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...