#alăturideIPSTEODOSIE. Un neam care a trecut prin 2000 de ani şi care, acum, se doreşte a fi trecut în "nefiinţă"!

 "Teodosie iar şi-a făcut de cap!" "Teodosie a încălcat regulile!"

"Teodosie a încălcat restricţiile!" "Teodosie sfidează autorităţile!"

"Teodosie îmbolnăveşte România" "E un extremist!"

Sunt doar câteva dintre "drăgălăşenile" cu care o putere vremelnică, putredă, până dincolo de fundul iadului, şi ticăloasă, încearcă, prin sclavii îndobitociţi şi/sau ticăloşiţi ai neantului, fie ei activişti sociali, politici, sau media, să asmută mulţimile împotriva IPS TEODOSIE şi, astfel, împotriva Bisericii, credinţei, lui Dumnezeu. 

Pentru ce vină a Înaltpreasfinţitului? Simplu: Pentru îndrăzneala de a se opune creştineşte, cu armele iubirii şi grijii de aproapele, fie el prieten sau duşman, asaltului masiv dat de „urâciunea pustiirii”, care ţinteşte distrugă lumea lui Dumnezeu şi să se aşeze în Locul cel Sfânt al Lui.

IPS Teodosie nu a făcut altceva decât să respecte cuvântul lui Dumnezeu şi să facă cele ale Bisericii. Nu şi-a făcut de cap, căci nu face lucrarea lui, ci a Domnului, după cuvintele Acestuia, ale Apostolilor şi ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. 

A apărat şi apără tradiţia, demnitatea şi identitatea, adică normalitatea, românilor, dimensiuni fundamentale care se opun transformării poporului român într-o masă informă de decerebraţi, de pierduţi în neant, de sclavi de condiţie sub-umană şi chiar sub-animalică; nişte obiecte de unică folosinţă care, după utilizare şi epuizare, pot fi dezafectate şi aruncate la groapa de gunoi a infernului.

IPS Teodosie nu a încălcat regulile, căci  aşa-zisele „reguli” nu sunt altceva decât emanaţii otrăvitoare ale răsuflării fetide ale unei găşti de mafioţi satanişti, care încalcă tot ceea ce se pretindea până mai ieri, în operaţiunea de vrăjire şi dezmembrare a omului, a fi sfinte din punct de vedere civic şi politic (alte iluzii magice întreţinute cu mari resurse fianaciare): consituţia, drepturile şi libertăţile omului, legile şi reglementările prin care acestea se exprimau direct în raport cu societatea.

Constituţia e călcată zilnic în picioare de aceşti troglodiţi, legile care îi încurcă sunt călcate şi ele, schimbate, desfiinţate de aceşti cyborgi ai infernului, distribuiţi de marele arhitect în roluri de "sfinţi", dar cărora le ies copitele de sub straiele luminate cu lumina rece şi moartă a neoanelor, iar cozile se încurcă în penele din poliester ale aripilor fake de pe spate.

Pe linia „pohtei ce-au pohtit” aceşti simbriaşi ai lumii demonice, mâine nu vom mai avea voie să ne împărtăşim, să ne facem cruce, să vorbim despre Dumnezeu şi, în final chiar să credem în Dumnezeu. Nu va fi vorba doar de a nu ne exprima public sau privat credinţa, ci chiar de a o repudia, de a-l izgoni pe Dumnezeu din sufletul nostru ca pe un proscris. Şi nu contaţi pe faptul că nu au cum să stabilească dacă credem. Au. Au dezvoltat deja softuri şi inteligenţă artificială care poate face acest lucru.

Pe linia acestor demonice reguli, mâine ni se va ordona să ieşim în fundul gol, cu pene în fund şi cu chiloţii pe cap, să mergem toţi în patru labe şi să ne împreunăm cu frenezie în pieţele publice, bărbaţi cu bărbaţi, femei cu femei, oameni cu animale. Şi, ca şi acum când dacă meregi singur pe stradă poliţia îţi cere să porţi mască pentru că aşa e „legea” (deşi nu e nicio lege, iar purtatul măştilor în spaţiul public, mai ales în zone cu puţină populaţie nu este altceva decât o mârşavă speculare a fricii unei majorităţi despărţită şi tot mai depărtată de Dumnezeu), tot aşa vei fi pedepsit şi dacă refuzi să urmezi oricare dintre aceste tot mai diavoleşti "reguli"  ale mafiei sataniste.

IPS Teodosie a respectat şi a chemat la respectarea învăţăturilor Bisericii şi a reglementărilor societale anterioare, care asigurau separaţia dintre puterea lumească şi cea duhovnicească şi dreptul persoanei la libera manifestare a credinţei, la libertatea vieţii sale religioase.

IPS Teodosie nu sfidează autorităţile, căci găşcarii ăştia mafioţi nu sunt autorităţi, ci satrapi  puţini la minte şi întunecaţi la suflet, care reprezintă, în relaţia cu poporul, doar interesele stăpânilor lor şi pe cele personale.

IPS TEODOSIE nu îmbolnăveşte pe nimeni, cu atât mai puţin  România, căci nimeni nu se îmbolnăveşte sau moare la întâmplare, ci numai atunci când Dumnezeu, care ne vrea binele în toată clipa, socoteşte că e cel mai bun lucru pentru acel om. Poate e greu de înţeles, dar cu puţină reflecţie, citire, sau dialog cu duhovnicul, sau părinţi din Biserică, cred că fiecare poate înţelege. Doar aşa putem înţelege că IPS TEODOSIE ajută la menţinerea sănătăţii României şi la vindecarea bolilor ei mult mai grave decât o înscenată pandemie, care se vrea vehicolul aducerii noastre în starea de sclavie necondiţionată şi decât orice maladie şi pandemie biologică.

IPS Teodosie mă reprezintă, mă apără şi mă îngrijeşte spiritual pe mine şi pe familia mea, pe prietenii mei, pe toţi românii şi pe toţi omenii, indiferent de religie şi etnie, indiferent dacă sunt conştienţi sau nu de acest lucru, dacă realizează sau nu nevoia de ajutor şi îndrumare spirituală, în lupta cu stihiile  iadului.

Pentru toate aceste motive şi pentru multe altele pe care le veţi completa fiecare dintre voi, în gândul şi în mărturisirile voastre, după simţirea şi trăirea fiecăruia,

SUNT ALĂTURI DE IPS TEODOSIE. ACUM, AICI ŞI (SPER) ÎN VEŞNICIE!

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

IZOLAŢIONISMUL, IDEOLOGIA NOULUI TOTALITARISM - (Natura, organizatorii, mijloacele şi scopul real al statului totalitar mondial – 8)

Fiecare ideologie politică are trei elemente: o viziune a iadului cu un inamic care trebuie zdrobit, o viziune a unei lumi mai perfecte și un plan de tranziție de la unul la altul. Mijloacele de tranziție implică, de obicei, preluarea și folosirea celui mai puternic instrument al societății: Statul. Din acest motiv, ideologiile sunt totalitare. Ele depind în mod fundamental de ignorarea preferințelor și opțiunilor oamenilor și de înlocuirea lor cu sisteme și de credință şi comportamente incluse în scenarii și planificate.

Un caz evident este comunismul. Capitalismul este inamicul, în timp ce controlul lucrătorilor și sfârșitul proprietății private este cerul, iar mijloacele de a atinge scopul este exproprierea violentă. Socialismul este o versiune mai blândă a acestuia: ân tradiția fabiană, ajungi acolo prin planificare economică fragmentară.

Ideologia rasismului susţine ceva diferit. Iadul este integrarea etnică și amestecarea rasei, cerul este omogenitatea rasială, iar mijloacele de schimbare sunt marginalizarea sau uciderea unor rase. Fascismul imaginează comerțul global, individualismul și migrația ca fiind inamicul, în timp ce un puternic naționalism este cerul: mijloacele schimbării sunt un mare lider. Puteți observa același lucru pentru anumite ramuri ale tradiționalismului religios teocratic.

Fiecare dintre aceste ideologii vine cu o focalizare intelectuală primară, un fel de poveste concepută pentru a ocupa mintea. Gândiți-vă la exploatare. Gândiți-vă la inegalitate. Gândiți-vă la teoria rasei. Gândiți-vă la identitatea națională. Gândiți-vă la mântuire. Fiecare vine cu propria sa limbă pentru a semnala atașamentul față de ideologie.

Majoritatea ideologiilor de mai sus sunt uzate bine. Avem o mulțime de experiență bazată pe istorie pentru a observa modelele, recunoaște aderenții, și respinge teoriile.

Anul acesta ne-a oferit o nouă ideologie cu tendințe totalitare. Ea are o viziune a iadului, a cerului și un mijloc de tranziție. Ea are un instrumentar unic de limbaj. Are o focalizare mentală. Ea are sisteme de semnalizare pentru a descoperi și recruta aderenți.

Această ideologie se numește izolare (Termenul englez, lockdown înseamnă şi izolare şi blocare şi carantină. Am ales izolare în ideea că le cuprinde oarecum şi pe celelalte. - n. trad.) I-am putea adăuga la fel de bine ism: izolaţionism.

Viziunea sa asupra iadului este o societate în care agenții patogeni aleargă liberi. Cerul său este o societate condusă în întregime de tehnocrați medicali a căror sarcină principală este suprimarea tuturor bolilor. Focalizarea este pe viruși și alţi microbi. Antropologia este de a considera toate ființele umane ca puțin mai mult decât nişte saci de agenți patogeni mortali. Oamenii susceptibili la ideologie sunt oamenii cu diferite grade de mistofobie (Mistofobia este o fobie/teamă patologică de murdărire sau de contaminare. Se mai numește verminofobie, germofobie, germafobie, bacilofobie sau bacteriofobie.- n. trad.), în trecut, considerată o problemă mentală, acum, ridicată la statutul de conștientizare socială.

Anul acesta a fost primul test al izolaţionismului. Acesta a inclus cele mai intruzive, cuprinzătoare și aproape globale controale ale ființelor umane și mișcărilor lor în toată istoria cunoscută. Chiar și în țările în care statul de drept și libertățile sunt surse de mândrie națională, oamenii au fost puși sub arest la domiciliu. Bisericile și afacerile au fost închise. Poliția a fost dezlănțuită pentru a îl pune în aplicare și a aresta dizidenţii declaraţi. Devastarea se compară cu cea din vreme de război, cu excepția faptului că este un război impus de guvern asupra dreptului oamenilor de a circula și de a face schimb liber. Încă nu putem călători.

Și, remarcabil, după toate acestea, ceea ce încă lipseşte este dovada empirică, de oriunde din lume, că acest regim șocant și fără precedent a avut vreun efect măcar asupra controlului, dacă nu al opririi virusului. Chiar mai remarcabil, puținele locuri care au rămas complet deschise (Dakota de Sud, Suedia, Tanzania, Belarus), subliniază Will Jones, "au pierdut nu mai mult de 0.06% din populația lor la virus," în contrast cu decese ridicate lpentru izolările din New York și Marea Britanie.

La început, majoritatea oamenilor s-au aliniat, crezând că a fost cumva necesar și pe termen scurt. Două săptămâni s-au întins până la 30 zile, care s-au întins până la 7 luni, iar acum ni se spune că nu va fi niciodată un moment în care să nu practicăm această nouă credință de politică publică. Este un nou totalitarism. Şi, ca la toate aceste regimuri, există un set de reguli pentru guvernanţi şi un altul pentru guvernaţi.

Instrumentarul lingvistic este acum incredibil de familiar: aplatizarea curbei, încetinirea răspândirii, distanțare socială, izolare stratificată ţintită, intervenție non-farmaceutică. Inamicul este virusul și oricine care nu își trăiește viața numai pentru a evita contaminarea. Pentru că nu puteți vedea virusul, ceea ce, de obicei, înseamnă generarea unei paranoia a Celuilalt: cineva, spre deosebire de tine are virusul. Oricine ar putea fi un super-răspânditor și îl puteți recunoaște după faptul că nu nerespectă regulile.
Dacă Robert Glass sau Neil Ferguson merită să fie numiți fondatorii acestei mișcări, unul dintre cei mai renumiți practicanți ai acesteia este Anthony Fauci de la National Institutes for Health. Viziunea sa asupra viitorului este șocantă: acesta include restricții cu privire la pe cine puteți avea în casa voastră, sfârșitul tuturor evenimentelor mari, sfârșitul călătoriilor, poate un atac asupra animalelor de companie, și dezmembrarea efectivă a tuturor orașelor. Anthony Fauci explică:

„Viaţa într-o mai mare armonie cu natura va necesita schimbări în comportamentul uman, precum și alte schimbări radicale care ar putea dura zeci de ani pentru a realiza: reconstruirea infrastructurilor de existență umană, de la orașe la case, la locuri de muncă, la sisteme de apă și canalizare, la locuri de recreere și de adunare. Într-o astfel de transformare va trebui să prioritizăm schimbările în acele comportamente umane care constituie riscuri pentru apariția bolilor infecțioase. Printre aceștia se numără în principal reducerea aglomerării la domiciliu, la locul de muncă și în locuri publice, precum și reducerea la minimum a perturbațiilor de mediu, cum ar fi despădurirea, urbanizarea intensă și creșterea intensivă a animalelor.

La fel de importante sunt eradicarea sărăciei globale, îmbunătățirea salubrității și a igienei și reducerea expunerii nesigure la animale, astfel încât oamenii și potențialii agenți patogeni umani să aibă oportunități limitate de contact. Este un util "experiment de gândire" să observăm că până în ultimele decenii și secole, multe boli mortale pandemice fie nu au existat sau nu au fost probleme semnificative. Holera, de exemplu, nu era cunoscută în Occident până la sfârșitul anilor 1700 și a devenit pandemică doar din cauza aglomerării umane și a călătoriilor internaționale, ceea ce a permis un nou acces al bacteriilor din ecosistemele regionale asiatice la sistemele de apă și canalizare neigienice care caracterizau orașele din întreaga lume occidentală.
Această realizare ne face să suspectăm că unele, şi probabil foarte multe, dintre îmbunătățirile vieţii realizate în ultimele secole au venit cu un cost ridicat pe care îl plătim în situații de urgență din cauza unor maladii mortale. Din moment ce nu ne putem întoarce în cele mai vechi timpuri, putem măcar să folosim lecții din acele timpuri pentru a îndrepta modernitatea într-o direcție mai sigură? Acestea sunt întrebări la care trebuie să răspundă toate societățile și liderii lor, filozofii, constructorii și gânditorii lor și cei implicați în evaluarea și influențarea factorilor determinanți ai sănătății umane în domeniul mediului.”

Întregul eseu al lui Fauci se citește ca un manifest de izolaţionism, completat cu năzuinţe, altfel pe deplin îndreptăţite, privind starea naturii și o purificare imaginată a vieții. Citirea acestui plan utopic pentru o societate fără agenți patogeni ajută la explicarea uneia dintre cele mai ciudate caracteristici ale izolaţionismului: puritanismul său. Observați că izolarea a atacat în special orice pare a fi divertismen: Broadway, filme, sport, călătorii, bowling, baruri, restaurante, hoteluri, săli de sport, și cluburi. Încă există în funcţie interdicţii pentru a opri oamenii să stea prea târziu - cu absolut nici o justificare medicală. Animalele de companie sunt și ele pe listă.

Dacă o activitate este plăcută, este o țintă.

Există un element moral aici. Logica ar fi că cu cât oamenii au mai multe lucruri plăcute, mai multe opțiuni care sunt proprii lor, cu atât mai mult boala (păcatul) se răspândește. Este o versiune medicalizată a ideologiei religioase a lui Savoranola, care a condus la Rugul vanităţilor (1497, Florenţa – n. trad.).

Ceea ce este remarcabil este că Fauci a fost întodeauna în poziția de a influența politica prin apropierea sa de putere, și el a avut, de fapt, o influență puternică asupra Casei Albe în transformarea unei politici deschise într-una de izolaţionă. Doar că, o data ce Casa Alba a înţeles agenda sa reală, a fost înlaturat din cercul interior.

Izolaţionismul are toate elementele așteptate. Are o concentrare maniacală pe îngrijorarea existenţială a fiecăruia – prezența agenților patogeni – pentru excluderea oricărei alte griji. Cea mai neînsemnată dintre îngrijorări este pentru libertatea umană. Cea de-a doua îngrijorare cea mai neînsemnată este libertatea de asociere. Cea de-a treia este pentru dreptul la proprietate. Toate acestea trebuie să se încline în faţa disciplinei tehnocratice a factorilor de atenuare a bolilor. Constituțiile și limitările guvernului nu contează. Și observați cât de puțin contează şi terapiile medicale. Nu este vorba despre a face oamenii să fie mai bine. Este vorba despre controlul întregii vieți.
Rețineți, de asemenea, că nu există nici cea mai mică preocupare pentru compromisuri sau consecințele neintenționate. In caratinările Covid-19, spitalele au fost golite din cauza restrictiilor în ceea ce priveşte operaţiile şi diagnosticele elective. Suferinţele provocate de această decizie dezastruoasă vor fi cu noi timp de mulți ani. Același lucru este valabil și în cazul vaccinărilor pentru alte boli: Acestea au scăzut în timpul izolărilor. Cu alte cuvinte, izolările nu aduc nici măcar rezultate bune pentru sănătate; ele fac contrariul. Dovezile indică creșterea supradozelor de droguri, a depresiilor și a sinuciderilor.

Acesta este un fanatism pur, un fel de nebunie, emanată dintr-o viziune sălbatică a unei lumi unidimensionale în care întreaga viață este organizată în jurul evitării bolilor. Și există o prezumție suplimentară aici că organismele noastre (prin sistemul imunitar) nu au evoluat împreună cu virușii timp de un milion de ani. Nici o recunoaștere a acestei realități. În schimb, singurul scop este de a face “distanțarea socială” credo-ul național. Să vorbim mai clar: ceea ce înseamnă acest lucru este separarea umană forțată. Înseamnă dezmembrarea piețelor, a orașelor, a evenimentelor sportive cu persoană și sfârșitul dreptului de a ne deplasa liberi.

Toate acestea sunt prevăzute în manifestul lui Fauci. Întreaga argumentaţie se bazează pe o eroare simplă: credința că mai mult contact uman răspândește mai multe boli și moarte. În contrast cu această viziune, eminentul epidemiolog al Oxford, Sunetra Gupta, susține că globalizarea și contactul uman extins au stimulat imunități și au făcut viața mult mai sigură pentru toată lumea.

Promotorii izolării au avut un succes surprinzător în a convinge oamenii de opiniile lor sălbatice. Trebuie doar să crezi că evitarea virusului este singurul obiectiv pentru toată lumea în societate, și, gata, elimini implicațiile acestuia. Înainte de a-l cunoaște, v-ați alăturat unui nou cult totalitar.

Izolările par mai puţin o eroare gigantică şi mai mult desfăşurarea unei ideologii politice fanatice şi a unui experiment politic care atacă postulatele de bază ale civilizaţiei la rădăcina lor. Este timpul să o luăm în serios și să o combatem cu aceeași fervoare cu care un popor liber a rezistat tuturor celorlalte ideologii rele care au încercat să lipsească omul de demnitate ale marionetele lor guvernamentale.

Sursa: https://www.aier.org/article/lockdown-the-new-totalitarianism/

NOTĂ:

Anul din urmă, cu ticăloşia perfidă a pandemiei, cred că a dovedit tuturor (dar mulţi sunt nepăsători, crezând că vor avea în continuare burta plină şi se înşeală, amarnic se înşeală, iar multor altora, micii dictatori piloni ai marii dictaturi, le convine) că trăim într-o sumă de societăţi totalitare, care se îndreaptă către statul totalitar mondial.

Şi nu orice fel de totalitarism, ci cel mai crunt, prin complexitatea şi mijloacele lui de coerciţie şi de condiţionare şi prin puterea lui de înrobire şi de desfigurare a fiinţei umane, menite îndumnezeirii. Suntem în Babilonul cel Mare, adică în lumea confuziei, disoluţiei, dezintegrării, izolării, urii, egoismului atroce, nihilismului, deznădejdii, nebuniei absolute, cu care demonul dictator îşi hrăneşte puterea.

Vă propun, printr-o serie de texte traduse şi personale, puse în pagină fără o ordine anume, să mergem împreună până în burta "chitului" pentru a înţelege foarte bine în ce situaţie ne aflăm şi pentru a gândi şi pune în practică soluţiile de supravieţuire. Pentru că, aşa cum ştim deja, la fel ca Babilonul cel mic, şi cel mare va fi sortit pierii. Pentru acel timp, deloc îndepărtat, trebuie să începem să gândim şi să ne pregătim. Pentru cei dintre noi, care îl vor prinde, dar mai ales pentru ca unii dintre urmaşii noştri să ducă mai departe lumea făcută după Cuvântul lui Dumnezeu. Dar asupra acestui subiect voi reveni într-o altă serie de scrieri.