Abordaţi
deci cu curiozitate, relaxare şi curaj aceste texte care, dincolo de
unii termeni care vă par necunoscuţi sau greu asimilabili (din contră,
textele îi vor descoperi ca fiind foarte uşor de digerat) ne vorbesc
despre noi aşa cum nu se obişnuieşte în bombardamentul de informaţii,
nefolositoare, superficiale, chiar nocive al televiziunilor, ziarelor,
site-urilor dedicate ameţirii şi apoi distrugerii noastre.
Bunăstarea materială pe cântarul spiritului
.........
.......
Totuși,
nu trăim doar un timp al oportunităților de dezvoltare materială, ci și
un timp bogat în înțelesuri spirituale. Psihologia, medicina,
neuroștiințele descoperă adâncurile omenești, oferind omului
posibilitatea de a lucra direct în interioritatea lui, cu un efect
direct asupra propriei vieți și asupra semenilor. E fascinantă această
nouă condiție a științei, care este trasă, în virtutea unei cuprinderi
cât mai exhaustive a realității, către perspective tot mai încăpătoare.
În felul acesta, în rezultatele ei, altădată fragmentate, se
întrezărește acum o legătură tot mai strânsă între ceea ce facem și
ceea ce suntem, între modul cum trăim, cu obișnuințele noastre zilnice,
și putințele înțelegerii noastre spirituale. Astăzi există locuri din
știință unde se afirmă că demersul cunoașterii nu este suficient pentru
îmbunătățirea vieții omenești. Se constată, în mod remarcabil, că multe
dintre suferințele și afecțiunile de ordin medical cu care ne confruntăm
își au originea în dezechilibrele sufletești și în neglijarea
coordonatelor spirituale ale vieții.
Ţinte antagonice: bunăstare personală și sensibilitate pentru suferința altora
De
fapt, situația aceasta este polarizată. Bunăstarea materială,
consolidând condițiile de viață ale omului, descurajează compasiunea.
Unele cercetări au evidențiat că dispoziția de ajutorare a semenilor
este mai puțin frecventă în societățile prospere. Mai precis, experiența
acestei emoții cu valențe morale nu e egal distribuită, nici nu e
prezentă la întâmplare în structura claselor sociale, ci se pare că este
mai prezentă în repertoriul emoțional al persoanelor care provin din
clasele de jos1.
Persoanele
din clasele socio-economice mai puțin favorizate, având venituri mai
mici, prezintă evidente semne de adaptabilitate psihologică și chiar
fiziologică la situațiile în care întâlnesc semeni în suferință și
trebuie să răspundă adecvat la această situație. Ele sunt mai dispuse
să exprime compasiune cu mai multă ușurință decât persoanele cu o
situație economică mai bună. Având un nivel mare de venituri, mai
consistent, respectivele persoane nu au parte de multe situații
dificile, în care să întâlnească persoane suferinde, și de aceea ele
recunosc cu mai multă dificultate expresiile exprimate de semeni. În
condițiile acestei particularități de sensibilitate, persoanele cu
situație economică bună nu pot să ofere cu ușurință răspunsuri
potrivite celor încercați de durere. Constatările acestea indică faptul
că situarea socioeconomică mai înaltă corelează mai degrabă cu un nivel
scăzut de empatie și compasiune2.
Mediul concurențial descurajează spiritul de cooperare
Pe
de o parte, unele cercetări au arătat că atât activitățile de
cooperare, cât și cele cu caracter concurențial activează o arie
cerebrală comună, anume regiunea frontoparietală și regiunea anterioară a
insulei. În afara acestora, însă, unele regiuni distincte au fost
active, în cele două tipuri de comportamente, sugerând că pot fi în mod
distinct asociate cu cooperare și, respectiv, cu experiența
concurențială. În activitățile cu caracter de cooperare, s‑a
înregistrat o activitate cerebrală mai intensă în cortexul
orbitofrontal, în timp ce experiența concurenței a determinat
activitate în regiunea parietală inferioară și în cortexul prefrontal
medial. Aceste zone distincte indică faptul că cele două tipuri de
experiență sunt reflectate distinct și la nivel neuronal. Comparația a
arătat, așadar, că cele două tipuri de interacțiune socială (cooperare
vs concurență) corespund stimulării unor regiuni cerebrale distincte.3
Într‑adevăr,
în cazul subiecților care au lucrat în situații de colaborare, s‑a
înregistrat o mai mare activare a unei regiuni din creier implicate de
regulă în cogniția socială (este vorba despre joncțiunea
temporoparietală). Această regiune ar putea fi, în opinia unor
cercetători, zona care ar putea răspunde de motivația pro‑socială, care
face pe subiect mai dispus la efort pentru o situație de colaborare.
Constatările sugerează că tendința unei persoane de a investi mai multă
energie în colaborarea pentru unele activități cu caracter pro‑social
ar putea corespunde unui tipar în arhitectura și în funcționarea
creierului.4
Competiția și conflictul exclud compasiunea
Pe
de altă parte, unele studii arată că și la nivel hormonal există
indicii semnificative privind situația de cooperare sau de conflict.
Este bine cunoscut faptul că oxitocina, hormonul iubirii sau hormonul
social, corespunde comportamentelor colaborative. Investigațiile
neurobiologiei atașamentului indică faptul că acest hormon contribuie
decisiv la comportamentele de îngrijire și la cele materne5.
Oxitocina e implicată, de exemplu, într‑un proces de remodelare a
creierului, care se petrece în cazul mamelor, în perioada alăptării. Mai
precis, câtă vreme ele hrănesc sugarii la sân, zona din creier ce
controlează producerea de oxitocină are mai multe conexiuni, determinând
creșterea cantității de hormon6. Pe de altă parte,
tendințele agresive corespund unei activități mai intense a nucleului
amigdalian, fiind însoțite de o creștere a nivelului de testosteron. O
cantitate mai mare de testosteron în organism poate contribui la
diminuarea capacităților empatice ale persoanei umane7. În
această privință, unele studii evidențiază prezența unui nivel de
testosteron endogen punându‑l în legătură cu o bună colaborare cu
persoanele situate în același grup, dar care, într‑un context
concurențial, corespunde unei tendințe de ostilitate orientată către cei
din afara grupului.8 Practic, unele comportamente sociale
sunt semnificativ influențate de dinamica neuromodulatorilor care pot
susține dispoziția pentru colaborare sau tendința de competiție.9
Mediul concurențial și exigențele vieții spirituale
Date
ca acestea ne evidențiază cum maniera în care ne raportăm la lume și la
semeni este decisivă pentru întreg ansamblul vieții persoanei. Și,
desigur, o poziție centrală în configurarea existenței personale și
comunitare o are modul în care ne raportăm la lucruri, la bogăție, la
bunăstare.
În
cuprinsul constatărilor experiențiale ale Părinților filocalici găsim
numeroase considerații care indică aspecte asemănătoare: nu orice
întrebuințare a lucrurilor este folositoare. Viața sfinților, în special
cea a nevoitorilor cuvioși care au lucrat despătimirea și au cultivat
virtuțile, indică lucrul acesta: „Folosindu‑ne cu dreaptă judecată de
înțelesurile lucrurilor, dobândim cumpătare, iubire și cunoștință. Iar
folosindu‑ne fără judecată, cădem în necumpătare, ură și neștiință”.10
În
viețile sfinților, luminate de jertfă și dragoste pentru Dumnezeu și
pentru semeni, găsesc tot atâtea lecții despre faptul că ajutorarea
celuilalt e posibilă doar în condițiile unei renunțări la mine însumi.
Mesajul desprins din viața cuvioșilor și a celor milostivi se situează
diametral opus celui obișnuit în competiții și în mediile concurențiale:
„Lasă‑te prigonit și nu prigoni! Lasă‑te răstignit și nu răstigni!
Lasă‑te nedreptățit și nu nedreptăți! Lasă‑te bârfit și nu bârfi! Fii
blând și nu zelos în rău!”11 Cuviosul Isaia Pustnicul ne
invită, în aceeași manieră, să luăm aminte la noi înșine „cu
amănunțime”, în așa fel încât: „de te va necăji cineva în orice lucru și
aceasta îți va aduce supărare și mânie, să taci și să nu grăiești nimic
contrar cu ceea ce se cuvine, până ce inima ta nu se va îmblânzi prin
rugăciune și astfel va mângâia pe frați. Iar de ți se ivește trebuința
să mustri pe fratele și te vezi pe tine aflându‑te în mânie și
agitație, să nu‑i vorbești lui nimic, ca să nu te tulburi și mai mult,
ci când te vezi și pe tine, și pe el în liniște și blândețe, atunci
grăiește‑i, nu ca unul ce‑l mustri, ci ca unul ce‑i amintești ceea ce a
spus cu toată smerita cugetare”.12
.......
Note:
1 ‑Cf. Jennifer E. Stellar, Class and Compassion: Socioeconomic Factors Predict Responses to Suffering, 2011 American Psychological Association 1528‑3542/11/$12.00 doi: 10.1037/ a0026508.
2
‑Datele arată că ritmul cardiac al unei persoane care nu este adaptată
la compasiune crește în prezența cuiva aflat în suferință, aceasta
indicând o stare de stres. Dimpotrivă, evidențiază cercetarea, cel care
poate exprima compasiune pentru cei suferinzi are un ritm cardiac mai
scăzut, simțindu-se calm în timpul întrajutorării, cf. Jennifer E.
Stellar, Vida M. Manzo, Michael W. Kraus, Dacher Keltner. Class and compassion: Socioeconomic factors predict responses to suffering, Emotion, vol. 12, nr. 3, 2012, pp. 449‑459, doi: 10.1037/ a0026508.
3 ‑Cf.
Jean Decety, Philip L. Jackson, Jessica A. Sommerville, Thierry
Chaminade, and Andrew N. Meltzoff, `The neural bases of cooperation and
competition: an fMRI Investigation”, în Neuroimage, 23(2), pp. 744-751, octobmrie 2004, doi:10.1016/j.neuroimage.2004.05.025.
4 ‑Cf. Raphael
LeBouc and Mathias Pessiglione, `Imaging Social Motivation: Distinct
Brain Mechanisms Drive Effort Production during Collaboration versus
Competition”, în The Journal of Neuroscience, 2 octombrie, 2013, 33(40), pp. 15894 -15902.
5 ‑Cf. Antonio Damasio, Eroarea lui Descartes. Emoțiile, rațiunea și creierul uman, Editura Humanitas, București, 2004, pp. 146‑148.
6 ‑Cf.
Dionysia T. Theodosis ș.a., `Oxytocin induces morphological plasticity
in the adult hypothalamo‑neurohypophysial system“, în rev. Nature, vol. 322, 21 august 1986, pp. 738‑740.
7 ‑Cf. J. van Honk ș.a., art. cit., pp. 3448‑3452.
8 ‑Cf. Diekhof EK, Wittmer S, Reimers L (2014), Does
Competition Really Bring Out the Worst? Testosterone, Social Distance
and Inter‑Male Competition Shape Parochial Altruism in Human Males, în PLoS ONE 9(7): e98977. doi:10.1371/journal.pone. 0098977.
9 ‑Cf. Nicholas D. Wright, Bahador Bahrami, Emily Johnson, Gina Di Malta, Geraint Rees, Christopher D. Frith and Raymond J. Dolan1, Testosterone disrupts human collaboration by increasing egocentric choices, în Proc. R. Soc. B (2012) 279, 2275-2280, doi:10.1098/rspb. 2011.2523.
10 ‑Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 1, în Filocalia, vol. II, p. 87.
11 ‑Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 58, în Filocalia, vol. X, p. 304.
12 ‑Cuviosul Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. 27, cap. 9, în Filocalia, vol. XII, p. 236.
