Controlul lui Gates et al. asupra celor mai valoroase bănci ale lumii: băncile de gene. Adică asupra viitorului!- (Cum construieşte Gates imperiul controlului global al seminţelor, hranei, sănătăţii, cunoaşterii şi întregii planete - 2)

 

Primul episod aici.

Daca un cataclism major sau o conflagraţie ar distruge toate culturile agricole ale lumii şi, implicit, toate semintele acestor culturi, am fi condamnati la disparitie. Dar dacă ar exista nişte bănci de seminţe, denumite şi bănci de gene, care, în condiţii de protecţie specială, ar scăpa dezastrului şi ne-ar salva? Astfel de bănci există de ceva timp - una chiar în România, la Suceava. 

Dar dacă nu ar fi vorba de cataclism şi război, ci doar de interesele de control al populaţiei al unor personaje foarte bogate şi puternice, care ar deveni şi mai bogate şi mai puternice prin luarea în posesie, directă, sau mascată a acestor bănci şi deci a viitorului alimentar al populaţiei mondiale? Ceea ce s-a şi întâmplat.

Despre exact această situaţie din urmă vorbeşte textul de mai jos, conţinut în raportul publicat de Navdanya Internaţional:

Gates to a Global Empire...

over Seed, Food, Health, Knowledge and The Earth

A Global Citizens’ Report

Controlul seminţelor

„Impulsul principal pentru transformarea agriculturii este un mediu politic favorabil” afirmă site-ul Fundației Bill și Melinda Gates. O cale pe care Fundația Bill și Melinda Gates îşi asigură acest „mediu politic favorabil” este prin influența lor directă asupra instituțiilor de cercetare internaționale. Acesta este cazul Grupului Consultativ pentru Cercetare Agricolă Internațională (GIAR). În centrul strategiei agricole a Fundației Gates se află creșterea finanțării GIAR în ansamblu, deoarece în prezent fundația oferă mai mult decât orice alt finanțator, la aproximativ 105 milioane de dolari pe an. Acest plan include, de asemenea, fuzionarea diferitelor centre GIAR, independente în prezent, într-unul singur, conduse de un singur consiliu de administrație.

Următoarea noastră secțiune intitulată „Un imperiu peste semințe, biodiversitate și cunoaștere”, începe cu articolul lui Vandana Shiva, un „Imperiu peste semințe: Controlul asupra băncilor de semințe din întreaga lume”, care denunță implicațiile intențiilor fundației Gates de a centraliza și de a majora fondurile către sistemul CGIAR, ca măsură de consolidare a puterii Fundației Gates asupra cercetării agricole. Dar de ce este interesat Gates să consolideze cele mai mari 15 de colecții de semințe din lume? Dr. Shiva ne arată, de asemenea, cum, prin finanțarea inițiativelor globale, cum ar fi una numită „În căutarea diversităţii”  (DivSeek), caută să copieze toate informațiile genetice ale semințelor depozitate. În mod eficient, acest lucru le permite să ia brevete cu privire la informațiile genetice colectate, rezultatul fiind biopiratare prin brevete de semințe. O mișcare la fel de veche ca și uriașul agribusiness.

Alicarea acestei scheme este pusă în funcțiune în fiecare centru CGIAR individual, cum ar fi Institutul Internațional de Cercetare a Orezului (IRRI) din Filipine. Cu finanțarea lor și, prin urmare, direcționarea cercetării, ei influențează și cooptează sistemele naționale de cercetare și extindere agricolă ale guvernelor din rețeaua IRRI. Chito Medina, om de știință la Masipag și fost coordonator Masipag Filipine, oferă detalii,  în articolul său „Fundația BMG și jaful corporatist al IRRI de datele ştiinţifice despre orez” despre modul în care fundația Gates oferă acum până la 15% din bugetul anual total pentru IRRI, despre faptul că este al doilea mare donator în cadrul sistemului CGIAR, din care IRRI face parte. Pentru a numi numai câteva dintre granturi, acestea au inclus finanțarea: Orez auriu modificat genetic; proiectul „Realizarea unei eficiențe fotosintetice sporite” pentru încercarea de a sespori capacitatea de fotosinteză a culturilor; și așa mai departe. Acest lucru este în conformitate cu istoria IRRI, de la înființarea sa de către Fundația Rockefeller, pentru promovarea Revoluției verzi prin modificarea genetică a orezului, colectarea de soiuri de orez indigen, toate făcute pentru interesele corporațiilor private prin cercetarea lor "la comandă". În cele din urmă, provocând o diminuare a diversității culturilor și privatizarea semințelor fermierilor.

Biopirateria – prăduirea biodiversității și a cunoștințelor

În articolul “Un tratat de protejare a biodiversității noastre agricole” al lui José Esquinass-Alcazar, fostul secretar al Comisiei interguvernamentale FAO privind resursele genetice pentru alimentație și agricultură, acoperă complicațiile constatate în ceea ce privește informațiile referitoare la “Informaţia de secvență digitală” (DSI) și partajarea beneficiilor, în special în ceea ce privește resursele de semințe în lumina “Tratatului internațional pentru resursele genetice pentru alimente și agricultură”. Un tratat care protejează drepturile agricultorilor, resursele genetice reglementate și biodiversitatea. În urma unei reuniuni ulterioare, DSI și partajarea beneficiilor acesteia au devenit un nou domeniu de controversă, întrucât DSI este o biotehnologie care poate scana în mod eficient informațiile genetice ale unui genom, permițând încărcarea materialului genetic al plantelor într-o bază de date digital, permiţând accesul la informațiile genetice ale plantelor fără planta fizică. Esquinass-Alcazar descrie nevoia de partajare a resurselor biodiversității la nivel internațional și potențialele blocaje faţă de o astfel de interdependență dintre țări, din cauza intereselor companiilor private.

Acest lucru poate fi posibil doar prin degradarea convențiilor internaționale stabilite anterior privind protecția biodiversității și a drepturilor fermierilor. În următorul material al lui Aidé Jiménez-Martínez, MA în Științe, Director al Reglementării biosecurității, Biodiversitate și resurse genetice, SEMARNAT, și Adelita San Vicente Tello, Doctor în agro-ecologie, Director General al Sectorului primar și al resurselor naturale, SEMARNAT, Mexic, intitulat, “Dincolo de aurul verde: Țările Megadiverse ca furnizori de resurse genetice și informația de secvenţă digitală, vedem cum în ultimii cinci ani, interesele sectorului de afaceri au crescut din ce în ce mai mult în domeniul biodiversității în scopul dezvoltării biotehnologiei. Acest lucru a fost marcat de prezența lor sporită într-o serie de conferințe ale COP de la Cancun în 2016, privind Convenția privind diversitatea biologică, Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea biotehnologiei și Protocolul de la Nagoya. Schimbarea pe utilizarea mercantilă a naturii și a diversității ei genetice este de interes în special pentru subiectul accesului nerestricționat la informația despre secvenţa digitală (DSI). Acest tip de acces nerestricționat la DSI, unde oricine ar putea descărca materialul, şi lipsa partajării beneficiilor cu țările megadiverse din care provine acest material genetic este deosebit de îngrijorătoare, deoarece există deja milioane de DSI-uri disponibile pentru brevetare și nu au nevoie de sursa fizică a informațiilor genetice. Un tratat care încalcă fundamental, sau cel puțin pune în pericol Convenția privind diversitatea biologică și Protocolul de la Nagoya.