LA CE I-AU FOLOSIT LUI PAPAHAGI CEI 2 KILOMETRI

La ce i-au folosit lui Papahagi cei 2 km de cărţi citite dacă soluţia lui politică este să votăm USR pentru ca să scăpăm de PSD? Întrebarea nu venea din eter ci ea era provocată de poziţia publică a "intelectualului rasat" menţionat mai sus. Iată un pasaj din articolul său"PSD trebuie învins": 
PSD trebuie învins. Prima învingere, la alegerile europene, va fi mai mult simbolică, întrucât nu va schimba nimic în țară. Ea trebuie să dovedească, însă, că opoziția are mai multe voturi decât PSD și aliații săi toxici, ALDE și UDMR.
USR/PLUS sunt noua stângă liberală, un soi de laburiști britanici, de democrați americani, sau de macroniști, deși au și destui oameni de dreapta, ba chiar și creștini autentici (nu-i menționez, ca să nu-i deteste și mai mult colegii lor stângiști). Agenda lor pe multe chestiuni este contrară valorilor mele creștine, dar lupta lor împotriva PSD este reală și uneori chiar eficientă, iar în ce privește justiția, statul de drept și menținerea direcției euro-atlantice a României ne întâlnim. Probabil au în spate zona mai curată a serviciilor secrete și sunt sprijiniți de partea “progresistă” a establishment-ului occidental, cum ar fi Macron, și de garnitura obamistă a deep state american, încă activă. Fie! Ne vom opune ingineriilor sociale pe care le vor importa odată ce ajung la putere. Până atunci, e important pentru statul de drept și pentru economia României să scape de PSD, iar USR/PLUS sunt parte a soluției.
Deci, după intelectualul Papahagi, care se prezintă ca fiind creştin ortodox, lupta împotriva PSD, statul de drept şi menţinerea direcţiei euro-atlantice ale României  sunt mai importante decât valorile creştine. Ce contează Dumnezeu atunci când ceva lumesc, o comoditate, sau un onor vremelnic, ne cucereşte simţurile şi raţiunea! 
Interesant. 
Jalnic. 
Tragic.
De altfel, domnul Papahagi nu este la prima declaraţie de amor politic: s-a iubit şi cu Băsescu, Stăpânul protocoalelor, şi cu Monica Macovei, duşmanul european al României şi nu s-a dezis nici de unul nici de celălalt. 
Domnul Papahagi nu este  orice fel de intelectual; el este un membru al elitei, alături de domnul Baconschi, domnul Vernescu, eternul domn Şora şi alţi stimaţi şi distinşi "fii iubiţi şi stimaţi ai poporului român", şi din această poziţie este, mai cu îngăduinţă decât ceilalţi amintiţi, plictisit de acest popor de troglodiţi.
Articolul amintit mai sus are ceva vechime în anul care a trecut. Dar îl iau aici ca reper pentru a încerca să înţelegem un întreg segment de intelectualitate românească cosmopolită, progresistă ca modă, mai precis dedulcită la aroma mărului oferit lor de diavol, segment care se manifestă acum cu virulenţă şi chiar cu agresivitate.
Că şi ei şi toţi ceilalţi critici ai PSD-ului au dreptate este un lucru fără putinţă de tăgadă şi bazat pe realitate (aceeaşi realitate care ne spune că şi PNL, PMP, UDMR sunt din aceeaşi gaşcă de profitori politici veroşi, cu antecedente asemănătoare). Dar să vii şi să spui tu că preferi un partid care este deschis anticreştin, care se manifestă cu agresivitate şi duritate împotriva valorilor şi instituţiilor fundamentale ale omenirii (persoana, familia, viaţa, tradiţiile, neamul, iubirea aproapelui), care funcţionează în solda mafiei bancare globaliste ce şi-a propus să netezească toate asperităţile morale, identitare, creştine din lume pentru a o transforma într-o gloată fără alte repere decât pulsiunile pătimaşe ale trupului nostru material, este o aşezare personală sinucigaşă, o autoanihilare, o scoatere în afara normalului.
Asumarea ta religioasă (nu există om fără o exprimare religioasă, ateismul, sexualismul, iubirea banilor, a plantelor şi altele  asemenea fiind tot construcţii religioase în care omul venerează pe altcineva decât pe Dumnezeu, Alah, Buda etc.) este fundamentul identităţii tale şi, deci, a exprimării tale sociale.
Dacă spui că eşti creştin, dar poţi trece peste acest fundament (declarat) al tău pentru a adera la zbateri lumeşti bazate pe un alt sistem de valori şi credinţe, eşti, cel mult, un rătăcit, dacă nu un oportunist jalnic.
Pe domnii amintiţi mai sus i-am amintit nu pentru că ar fi cei mai dăunători, ci pentru că  ei sunt, prin vizibilitatea şi curţile lor de admiratori, expresii generice pentru toţi intelectualii comozi, călduţi, profitori, sterili, uşuratici, victime ale aplecării lor spre confort, bunăstare, elitişti, victime ale mândriei deşarte. 
Împlinindu-se în nevoia lor de adulare din partea "prostimii", ei devin faruri călăuzitoare pentru cohortele de nevinovaţi spălaţi pe creier,  crează confuzie, promovează ura, desfiinţează valorile, distrug instituţiile fireşti ale societăţii omeneşti, cum ar fi familia, chiar dacă unii dintre ei conced să se afirme public în favoarea lor.
Putem să-i judecăm public şi să-i decapităm pe ghilotina revoltei noastre hrănită de entuziasmul lor pentru o nouă revoluţie; sau putem să le contestăm cuvintele prin cuvintele şi, mai ales prin faptele noastre, şi să ne rugăm pentru ei.
Eu vă propun varianta a doua. 
PS Şi ca să răspund la întrebarea prietenului meu: La nimic! E plină istoria, mai ales a ultimilor 300 de ani, de intelectuali sterpi şi de intelectuali filoxeră!