luni, 23 martie 2020

Dictatura şade cu Iohannis şi Orban la masă! Lege abuzivă, anticonstituţională, antidemocratică, care încalcă referendumul pe justiţie!

Image result for orban iohannisPremierul Ludovic Orban a legiferat în materie penală. Sub forma unei ordonanțe de urgență. Care modifică o lege adoptat în Parlament. Și în condițiile în care, printr-un referendum, care a marcat transformarea lui Klaus Iohannis în președinte jucător, populația României a decis interzicerea reglementării în materie juridică prin ordonanțe de urgență. Decizia lui Orban are ca punct de plecare pandemia, iresponsabilitatea civică a unor români și iminența propagării exponențiale a virusului. Numai că, pe drum, Ludovic Orban a pierdut din vedere circumstanțele de mai sus. Și a rezultat o tâmpenie penală. Sau o mârșăvie penalo-politică.
Există nu numai compatrioți indiferenți, lipsiți de o educație elementară și de respect față de viața și de sănătatea semenilor lor, ci și compatrioți puși pe rele. Care, în mod conștient, încalcă în aceste zile reguli, aducând boala în casele miilor de români nevinovați. Iresponsabilitatea de tip criminal trebuie stăvilită. Și este în afara oricărei discuții că pentru a fi stăvilită, ea trebuie pedepsită. Dar cum?
Starea de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis și aprobată de Parlamentul României îi permite ministrului de Interne, aflat în epicentrul ofensivei împotriva pandemiei, să emită atunci când este necesar ordonanțe militare. Pentru cele 30 de zile ale stării de urgență – stare de urgență care poate fi prelungită – aceste ordonanțe au putere de lege. Sunt executorii. Ca atare, toate derapajele pot fi astfel sancționate și stăvilite. Nu era nevoie ca Ludovic Orban, în calitate de premier, să emită o ordonanță de urgență.
Într-o proporție surprinzător de mare, cetățenii României s-au prezentat la urne și, la întrebarea pusă de președintele Klaus Iohannis au stabilit că Guvernul nu mai are dreptul să legifereze în domeniul Justiției prin ordonanțe de urgență. Din această perspectivă, în mod logic, nu mai există alternativă. Niciunde nu este prevăzut în Legea Fundamentală ori altundeva că pot surveni circumstanțe, în care Guvernul s-ar putea abate în viitor de la ceea ce a stabilit populația României în materie de legislație penală. Cu atât mai mult cu cât existența în sine a stării de urgență permite alte soluții. Care pot fi adoptate cu caracter de urgență și temporar de către ministrul de Interne, pe calea ordonanțelor miltare.
Dar să atacăm fondul acestei reglementări penale, inițiată abuziv de către Ludovic Orban. Dat fiind pericolul extrem de mare la care este supusă populația României, în condițiile în care dinamica propagării infecției cu coronavirus poate scăpa de sub control și, de asemenea, în condițiile în care numărul de cetățeni iresponsabili este alarmant de mare, premierul Ludovic Orban a găsit de cuviință, trecând peste referendum și ignorând alte soluții, să modifice legislația penală. Și a făcut-o. Modificările au intrat în vigoare. Cei care nu se supun carantinei pot face închisoare trei ani. Cei care, nesupunându-se, transmit virusul, pot fi condamnați la cinci ani de închisoare. Dacă coronavirusul este transmis de cineva care știa că este pozitiv, pedeapsa poate să meargă până la șapte ani. Iar dacă există o victimă, până la 15 ani. Cei care mint și nu declară că vin din zone afectate, cinci ani. În acest fel, sancțiunile penale, existente și anterior, sunt înăsprite în mod semnificativ.
În plus, Ludovic Orban, în calitate de legiuitor penal, a reglementat o infracțiune cu totul și cu totul nouă, până acum inexistentă în legislație. Și anume omisiunea de a furniza informații complete autorităților sanitare. Cu alte cuvinte, dacă o persoană care a ieșit pozitiv la testul cu coronavirus a avut contact cu o sută de persoane și a omis fiindcă a uitat să enumere una sau mai multe, se cheamă că ar fi comis o infracțiune. Și urmează să fie condamnată la închisoare. Chiar dacă nimeni nu poate demonstra că omisiunea este intenționată. Această normă, astfel cum este ea formulată, deschide larg poarta pentru anchetarea și condamnarea unor persoane în esența lor nevinovate. Va sta la baza unor abuzurui grave, soldate cu lipsirea de libertate, împotriva unor cetățeni ai României. Devine un articol din partea specială a Codului penal, care încalcă principiile enunțate în partea generală a aceluiași Cod penal. Infracțiunea este în esența ei neconstituțională. În mod straniu însă, niciuna dintre organizațiile societății civile, care pretind că se luptă pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu a sesizat începând de miercuri noapte, când a fost adoptată ordonanța de urgență, acest grav abuz.
Iar abuzul se întâmplă nu oriunde pe planetă, ci în România. Un stat în care, în ultimii 15 ani, procurorii au aplicat nu de puține ori legea penală în exces și nu în scopul de a sancționa și diminua infracțiunile, ci din motive politice sau clientelare.
Premierul Ludovic Orban a pretins că a emis respectiva ordonanță de urgență în virtutea stării de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis. Există însă o gravă contradicție în termeni. Legea penală, care acum este prevăzută în Codul penal astfel modificat, funcționează de acum încolo de-a pururi, până când va fi modificată, abrogată sau declarată neconstituțională. În timp ce starea de urgență este strict delimitată în timp, fiind valabilă doar 30 de zile. După care, dacă este necesar, mai poate fi dat un decret pentru încă 30 de zile. Oricât de mult ar dura pandemia, starea de urgență este limitată în timp, în vreme ce aplicabilitatea prevederilor Codului penal este în principiu nelimitată în timp.
Să nu fi cunoscut aceste detalii Ludovic Orban? Să fi ignorat el aceste raționamente de logică formală, pe care oricine le poate face, fără a avea cunoștințe juridice? Să presupunem că da. Să presupunem că, la trei noaptea, Ludovic Orban era obosit. Depășit de situație. Cu mintea tulburată. Numai că ordonanța de urgență nu putea fi dată fără acordul ministrului Justiției. Care este jurist. Și încă un jurist pur sânge. Să nu fi sesizat domnul Cătălin Predoiu că introducerea acestei noi infracțiuni în Codul penal, în maniera în care este formulată norma, deschide calea unor multiple abuzuri? Greu de presupus. Astfel încât nu am cum să nu iau în calcul reaua-credință.

 Sursa: https://inpolitics.ro/o-tampenie-penala-sau-o-marsavie-tip-ludovic-orban_18444926.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Materialişti contra materiei - omul maşină, negarea femeii şi a bărbatului, veţi fi ca Dumnezeu...

    de Anthony Esolen Care este miza în controversele actuale legate de bărbat și femeie? Nimic altceva decât creația însăși. Una dintr...