Premiile American Music Awards 2019, sau iadul pe scenă.[Elitele demonice ne răpesc, abuzează, deformează şi ucid copiii (5)]

Analiza care urmează se adresează în primul rând părinţilor pentru a-i ajuta să înţeleagă de ce trebuie să-şi ferească copiii de construcţiile înşelătoare ale acestei lumi, de ofertele "generoase", de sugestiile, propunerile şi îndemnurile sosite pe mii de tot mai greu de evaluat canale; de ce trebuie să evite contactul cu televiziunea, să permită un acces direcţionat şi restricţionat la net şi să scoată smartfoanele din viaţa copiilor lor, acestea fiind principalele canale pe care vine către aceştia ceaţa otravită în care se doreşte să fie rătăciţi, debusolaţi, slăbiţi, vrăjiţi pentru a îi rupe de realitate şi a-i transforma într-o pradă uşoară. 

În al doilea rând, ea li se adresează lor direct pentru a înţelege de ce trebuie ei înşişi să se ferească de efectele distructive ale televiziunii şi ale unui net neîndiguit de repere de apărare clare. 

În al treilea rând, cu mai mici speranţe, ea se adresează tinerilor şi adolescenţilor pentru a-i ajuta să se apere de atacul monstruos, perfid şi multi-multi-direcţional îndreptat împotriva lor de la cele mai fragede vârste. 

Începând cu acest al 5-lea episod vom arunca o privire asupra spectacolelor de muzică din zilele noastre, care, în cazul artiştilor la mare modă, şi cu precădere a celor tineri, nu sunt altceva decât aducerea pe scenă a agendei satanice a elitelor oculte în scopul posedării spectatorilor prin combinaţia dintre muzică, magie şi satanism.

Episodul anterior:

NETFLIX: satanism, vrăjitorie, canibalism, promovarea sinuciderii, lgbt, sexualizarea minorilor. Sunteţi responsabili direcţi de distrugerea copiilor voştri.[Elitele demonice ne răpesc, abuzează, deformează şi ucid copiii (4)]

https://paulghitiu2009.blogspot.com/2019/11/netflix-satanism-vrajitorie-canibalism.html

  

AMA 2019 a fost o extravaganţă satanică mixată cu o grămadă de spălare a creierului cu “activism social”. Şi, ca o cireaşă pe tort, a existat o temă recurentă care a fost dificil de ignorat: Iadul. Literalmente iad. Într-adevăr, câteva concerte au inclus artişti cântând din focurile iadului. Şi, unde nu era iadul în flăcări, a trebuit să suferim printr-un altfel de iad: parada unei moralităţi dubioase. O brutală şi nefirească expunere a unor virtuţi inversate.

Iadul lui Kesha

Kesha cântă într-o biserică care se “topeşte” în culorile curcubeului.

La AMA, Kesha a cântat un cântec corespunzător intitulată Raising Hell (înălţarea iadului). Cântecul a început cu Kesha spunând “Bun venit la slujba noastră de duminică”, ceea ce pare a fi o aluzie la recentele slujbe de duminică ale lui Kanye West. Totuşi, slujba lui Kesha nu este despre Iisus. Aşa cum sugerază titlul căntecului, este despre opusul Lui.
La începutul spectacolului, Kesha stă într-o biserică care se topeşte în culorile curcubeului – o imagine simbolică ce face aluzie la “dizolvarea” creştinătăţii pentru a crea o nouă religie “de activism social”.
În jurul Keshei este un grup de dansatori atent selecţionaţi, de la cei cu “gen neutru” la bărbaţi îmbrăcaţi în haine roz. Apoi, Kesha cântă versuri care sunt blasfemice.

Mâinile sus, fiţi martori
O cupă unică plină de spirite sfinte
Ceva vicios (ooh)
Vorbind în limbi în rujul meu roşu ca sângele

Dansatorii lui Kesha îşi ridică coarnele de diavol în timp ce ea cântă “nu vreau să mă duc în rai fără înălţarea iadului”.
Apare apoi, Big Freedia – un raper care cântă în travesti – şi zvârle nişte rime.

                          Big Freedia îmbrăcată ca un preot.
Iată contribuţia lui Big Freedia la acest cântec:

Răstoarn-o pe jos, loveşte-o, loveşte stâlpul cu ea
Răstoarn-o pe jos, răstoarn-o pe jos
Răstoarnă, răs-răstoarn-o pe jos, răstoarn-o pe jos (ia-o)
Răstoarn-o, răstoarnă-răstoarnă-răstoarn-o, jos
Izbeşte-o-n sus şi-n jos unde bunul Dumnezeu o despică.

Da, asta-i pentru stripperi care “lovesc stâlpul cu ea”.

La finalul melodiei, fundalul devine roşu aprins iar dansatorii cad morţi.
Pe scurt, spectacolul a fost o liturghie neagră satanică vag mascată ca spectacol de muzică.
Apoi, AMA acontinuat în zona întunecată cu un alt pion al industriei. Un pion nou nouţ care este iubit de copii şi pre-adolescenţi.

Infernala Eilish

Spectacolul lui Billie Eilish a fost practic despre lumea care se transformă treptat în iad.
După cântecul lui Kesha, Raising Hell, spectatorii au fost delectaţi cu All the good girls go to hell (toate fetele bune se duc în iad) a lui Billie Eilish. Observaţi vreo temă în continuă desfăşurare? În articolul meu Semnificaţia întunecată a melodiei “all the good girls go to hell” de Billie Eilish, am explicat cum videoclipul acestui cântec era despre Billie care este posedată de însuşi Lucifer şi lupta sa întru distrugerea umanităţii.
Deşi cuvintele mormăite de Billie în timpul cântării erau greu inteligibile, ea a spus nişte chestii diavoleşti.

Toate fetele bune se duc în iad
Căci chiar şi Dumnezeu-ea însăşi are duşmani
Şi odată ce apa începe să crească
Iar Raiul nu se mai zăreşte
Dumnezeu-ea îl va dori pe diavol în echipa sa

În ciuda tonului evident satanic, cântecul este vândut ca fiind despre încălzirea globală.

Billie a purtat un tricou cu mesajul “Fără muzică pe o planetă moartă”. Este o reflexie perfectă a perspectivei unei  lumi mohorâte şi depresive cu care le este prezentată copiilor.
Piesa s-a terminat cu Billie fiind ridicată pe o platformă în timp ce întreg decorul a luat foc.

                     Literalmente o stea a răsărit.

Lil Nas X (care s-a îmbrăcat ca mătuşa mea Nancy în 1984) s-a distrat foarte bine.
Pe scurt, melodia lui Billie a fost despre o nouă stea a industriei cântând despre a fi posedat de către Lucifer în timp ce lumea arde. Iar asta n-a fost nici măcar cea mai plină de simboluri interpretare a serii.

Iniţierea Camilei Cabello

În ultimii doi ani, Camila Cabello a fost una dintre “aleşii” galelor de premiere. Ea e peste tot. Ea cântă, ea prezintă şi i se fac tone de poze în prim plan când se află în mulţime. De asemeni, ea este într-o relaţie fierbinte cu Shawn Mendes, care este reţeta perfectă de PR care să-i aducă şi mai multă expunere media.
Totuşi, această dulce expunere în lumina reflectoarelor vine cu un preţ. Iar performanţa ei cu piesa Living Proof (dovadă vie) este  … “dovada vie” a acestui lucru.

Piesa începe intr-un decor “celest” cu toată lumea îmbrăcată în alb -culoarea purităţii şi a inocenţei. Da, sunt bărbaţi purtând rochii albe. Agenda de estompare a genurilor este inevitabilă.
Camila cântă:

Ca un cor care cântă “Aleluia”
Când trupul meu se prăbuşeşte într-al tău
Când ne întindem, o, da
Mă simţi?
Mă poţi simţi?
‘Fiindcă nu pot să respir

Industriei îi place să sexualizeze tot ce e dumnezeiesc. Este parte din gândirea ei satanică. Cuvântul aleluia are o calitate antică, sacră şi înseamnă “Dumnezeu să fie slăvit”. În acest spectacol, este folosit în mod repetat într-un context sexual, intunecat.

După un timp, artiştii sunt înconjuraţi de vegetaţie, ilustrând faptul că ei s-au pogorât din cer pe Pământ.
Apoi, lucrurile devin simbolice.

Oamenii îmbrăcaţi în negru apucă dansatorii îmbrăcaţi în alb de beregată. Răul pune stăpânire peste bunătate şi puritate.

Pe măsură ce cerul se întunecă, Camilei i se oferă un trandafir negru – simbolizând “întunecarea”. L-a primit?

         Bineînţeles că l-a primit. Doar este un pion al industriei.
Apoi se dezlănţuie iadul. Literalmente.

             Totul se aprinde şi fiecare face sex cu fiecare.
Din ceruri, Camila s-a pogorât pe Pământ. Apoi, ea a acceptat “întunecarea” şi a coborât în iad.
Intreaga reprezentaţie a înglobat povestea clasică a “ fetei bune devenită rea” care a fost scoasă în evidenţă pe acest site de nenumărate ori. Orice vedetă pop care doreşte să acceadă la statutul de superstar trebuie să fie asociată cu acest fel de poveste.

Prinţul întunericului şi ciracii săi

       Ozzy Osbourne stă între Post Malone şi Travis Scott.
Cântarea lui Post Malone a avut loc într-un décor ca o temniţă cu lanţuri care atârnă peste tot evocând imagini de chin, tortură şi robie. Ozzy Osbourne – cunoscut ca Prinţul întunericului (care este şi titlul dat lui Satan) – stă pe tron în timp ce “ciracii” lui dansează în ambele laturi ale sale. Corul lui Ozzy cântă astfel:

Simt cum te mistui în braţele mele până la inima-ţi de piatră  
M-ai secat de sânge exact ca lacrimile pe care nu le-ai arătat niciodată
De ce nu iei ceea ce vrei de la mine?
Ia ce-ţi trebuie de la mine
Ia ce vrei şi pleacă
De ce nu iei ceea ce vrei de la mine?
Ia ce-ţi trebuie de la mine
Ia ce-ţi trebuie şi pleacă
Ghici ce se întâmplă la sfârşitul melodiei?

                                        Focul iadului. Din nou.
Pe scurt, acest spectacol a introdus doi dintre cei mai mari artişti de rap în partea întunecată a industriei.

În Concluzie

AMA 2019 a avut o temă recurentă clară iar aceasta a fost “iadul”. Mai specific, iadul pe Pământ. Prin agenda sa malefică, elita încearcă efectiv să aducă iadul pe Pământ prin abaterea umanităţii de la tot ce e bun, pur şi sacru, pentru a o impinge spre rău, bolnav şi corupt.
Dincolo de menirea principală - vrăjirea şi luarea în sclavie a copiilor şi tinerilor în lumea diavolului, aceste spectacole cu decernare de premii servesc şi alte două scopuri: pe de o parte, sunt prezintaţi sclavii industriei, care cântă despre propria lor sclavie. Pe de altă parte, cei mai ascultători sclavi primesc trofee strălucitoare care să le spună şi celorlalţi artişti: ai putea avea şi tu aşa ceva dacă respecţi regulile noastre.

Sursa:  https://vigilantcitizen.com/musicbusiness/the-2019-american-music-awards-it-was-hell-literally/

Educaţie sexuală, lgbtq...ism, transgenderism,  ideologia genului, pedofilie, eutanasie, poligamie, zoofilie, vrăjitorie; satanism. Manifestări palpabile  ale iadului pe pământ. Suntem atacaţi clipă de clipă de forţele mafiei bancare globaliste care vor să transforme omul în sclav. Suntem atacaţi clipă de clipă de forţele mafiei bancare globaliste care vor să transforme omul în sclav. Ameninţările şi atacurile sunt unele vizibile, altele ascunse, ocultate. Unele cu biciul, altele cu zăhărelul. Prin reglementări, internaţionale şi naţionale, sau pe calea ispitirii slăbiciunilor noastre, poftelor necuvenite, patimilor ascunse în fiecare. Cu toatele oculte, manifestări ale Răului. Atunci când reacţionăm la o ameninţare care pare vizibilă, palpabilă - introducerea educaţiei sexuale în şcoală, de exemplu - şi denunţăm public pericolul de moarte al acesteia, suntem uimiţi, mai întotdeauna, de lipsa de reacţie a celor din jur, a populaţiei, cu precădere a celor tineri, care chiar ajung să susţină aceste demersuri distrugătoare. Şi procopsim populaţia cu cuvinte de reproş, judecată, catalogare.  

Dar dacă oamenii nu sunt chiar atât de indiferenţi în adâncul lor? Dacă peste judecăţile, ideile, opiniile proprii s-a aşezat un strat de mâzgă densă, lipicioasă, tot mai groasă? Dacă sinele le-a fost acoperit, ascuns raţiunii printr-o ofensivă continuă, perfidă, insidioasă? Dacă prin scrieri, pictură, muzică, fotografie, imaginea dinamică pe peliculă sau digitală, mai nou cu internetul, dacă prin modă şi mode (şi nu numai de vestimentaţie), şi cu ajutorul tehnologiei ei au fost dresaţi, condiţionaţi să nu mai reacţioneze şi să considere normal anormalul? Dacă prin  nenumărate produse culturale şi materiale, prin mesajele ascunse sau provocatoare incluse în acestea li s-a implantat o raţiune străină, non-umană, anti-umană, o raţiune sinucigaşă? Dacă avem un proces uriaş de schizofrenizare, de bipolarizare a fiinţei umane? Dacă creierele lor au fost "hăcuite", "piratate" ? 

Da, acesta este adevăratul proces al transformării noastre, aşa s-a întâmplat şi acum se întâmplă mai repede, cu mai mare succes datorită tehnologiei. Dezvăluirea lui, punerea la vedere a autorilor, lucrătorilor, căilor şi mijloacelor acestui proces satanic este scopul acestui serial, demersul meu către voi.