În 2014, NATO a autorizat Ucraina să-i EXTERMINE pe oponenţii guvernului instalat de SUA, oricât de paşnică ar fi fost manifestarea opoziţiei lor

 

NATO a organizat o conferință de presă la 3 iunie 2014 de către ministrul interimar al Apărării din Ucraina, Mykhailo Koval, care fusese numit la 25 martie 2014 de către prim-ministrul ucrainean Arseniy Yatsenyuk, care fusese selectat la 27 ianuarie 2014 de către Victoria Nuland, care fusese numită de Barack Obama pentru a conduce lovitura de stat ucraineană a lui Obama, pe care Obama începuse să o planifice nu mai tîrziu de iunie 2011, după ce președintele Ucrainei, ales în mod democratic de a refuzat în 2010 îndemnurile lui Obama și ale secretarului său destat, Hillary Clinton, de a aduce Ucraina mai întâi în UE și apoi în NATO.

La această conferință de presă (al cărei sunet poate fi ascultat aici), dl Koval a declarat că "miniștrii Apărării din țările aliate care au luat cuvântul în cadrul reuniunii au sprijinit în unanimitate autoritățile ucrainene, forțele armate ucrainene și forțele de securitate angajate în operațiunea antiteroristă din estul Ucrainei", iar această "operațiune antiteroristă" sau "ATO" a fost împotriva oamenilor din regiunea Donbass, situată înextremul est, regiune care votase în proporție de peste 90% pentru președintele ales în mod democratic pe care lovitura de stat a lui Obama tocmai îl răsturnase. Oricine din acea regiune care se opunea răsturnării acelui președinte (probabil 90+% dintre locuitorii de acolo) era numit "terorist" și, prin urmare, era vizat în "ATO" din Ucraina. Koval a fost întrebat de un reporter: Aveți vreo informație despre numărul de locuitori pașnici care au fost uciși în timpul operațiunii, iar el a răspuns: Nu am nicio informație cu privire la numărul de cetățeni pașnici care au fost... care au murit. El a mai spus că operațiunea antiteroristă a avut ca scop exterminarea grupurilor criminale din estul Ucrainei, iar reacția miniștrilor Apărării - și 21 de miniștri au vorbit despre evenimentele care se întâmplă în Ucraina - a fost într-un fel de sprijin în activitățile și acțiunile autorităților ucrainene, [această] operațiune antiteroristă. Așadar, el a fost clar că obiectivul său este exterminarea teroriștilor și a mai spus că am primit astăzi cel mai important lucru, sprijinul total al întregii Alianțe. După cum v-am spus, 21 de miniștri au vorbit și toți ne-au susținut. Este foarte important pentru noi. În consecință, niciunul dintre cei 21 care au fost prezenți nu a ridicat obiecții.

La 11 iunie 2014, a fost postat pe youtube un videoclip cu Koval (probabil dintr-o porțiune netranscrisă a conferinței sale de presă din 3 iunie) în care acesta spune: Va exista o filtrare amănunțită a oamenilor. Vor fi puse în aplicare măsuri speciale de filtrare. Vom filtra persoanele, inclusiv femeile, care au legătură cu separatismul, care comiteau infracțiuni pe teritoriul ucrainean, infracțiuni legate de activități teroriste. Avem o mulțime de informații cu privire la acest lucru și avem un cadru formidabil pentru a combate acest lucru, iar structurile de putere respective vor efectua această operațiune. În plus, aceasta este o problemă serioasă, legată de faptul că oamenii vor fi relocați în alte regiuni.

Acele alte regiuni erau șanțuri, unde erau împușcați și îngropați. Dar mulți locuitori din Donbass au fugit în schimb în Rusia.

La 21 noiembrie 2014, Ucraina, SUA și Canada, au fost singurele trei națiuni care au votat în Adunarea Generală a ONU împotriva unei rezoluții propuse (și adoptate cu o majoritate covârșitoare) care condamna toate formele deintoleranță și rasism, inclusiv nazismul, iar atât America, cât și Canada au declarat că votează împotriva acesteia pentru a vota alături de Ucraina în această privință. Cu toate acestea, având în vedere că toți cei 21 de miniștri ai apărării din cadrul NATO care au fost prezenți la 3 iunie 2014 au aprobat planul lui Koval de filtrare a persoanelor din Ucraina, sau din fosta Ucraină, care se opun guvernului impus de Obama și chiar au aprobat în mod explicit exterminarea tuturor acestora, indiferent dacă sunt incluși și cetățenii pașnici, sentimentul pro-nazist era de fapt larg răspândit, dacă nu universal, în cadrul NATO, chiar și în rândul delegațiilor ONU care votau pentru condamnarea nazismului și a tuturor celorlalte forme de bigotism.

America a continuat de unde se oprise Germania nazistă, dar fără ca evreii să fie ținta, ci vizând orice națiune (cum ar fi Rusia sau China, sau orice națiune care face comerț cu acestea) care refuză să fie preluată de regimul american. Scopul acestui imperiu este cucerirea globală.

Sursa: https://theduran.com/in-2014-nato-authorized-ukraine-to-exterminate-opponents-of-the-newly-u-s-installed-ukrainian-government/

Cum şi de ce a doborît Obama, în 2014, avionul liniilor aeriene malaieziene MH17

 

Înainte ca avionul de pasageri MH17 să fie doborât deasupra zonei de război civil din Ucraina la 17 iulie 2014, președintele american Barack Obama a trebuit să convingă 9 țări UE care se opuneau la adăugarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei - a trebuit să le forțeze să aprobe adăugarea acestor sancțiuni. El trebuia să le furnizeze "dovezi" că Rusia făcea lucruri odioase în războiul civil din Ucraina. La 15 iulie 2014, postul rusesc RT a titrat "9 țări din UE sunt gata să blocheze sancțiunile economice împotriva Rusiei" și a relatat că:

Franța, Germania și Italia se numără printre membrii UE care nu doresc să urmeze exemplul SUA și să impună sancțiuni comerciale Rusiei. Sancțiunile americane sunt văzute ca un impuls pentru a-și promova propriul pact de comerț liber cu Europa, în valoare de mai multe miliarde de dolari. 

Franța, Germania, Luxemburg, Austria, Bulgaria, Grecia, Cipru, Slovenia și președintele UE, Italia, nu văd niciun motiv în mediul actual pentru introducerea de sancțiuni comerciale și economice sectoriale împotriva Rusiei și, la summit, vor bloca această măsură", a declarat o sursă diplomatică pentru ITAR-TASS.

Pentru ca un nou val de sancțiuni să treacă, toți cei 28 de membri ai UE trebuie să voteze în unanimitate în favoarea lor. Miniștrii UE intenționează să discute noile sancțiuni împotriva Rusiei la summitul lor de miercuri, 16 iulie, de la Bruxelles. Chiar dacă doar o singură țară se va opune prin veto, sancțiunile nu vor fi impuse. În condițiile în care grei precum Franța și Germania se opun unor noi sancțiuni, măsura va fi probabil din nou blocată, a precizat sursa citată.

După ce avionul a fost doborât, America, Marea Britanie și Ucraina au declarat imediat că Rusia și separatiștii susținuți de Rusia în Ucraina au făcut-o. Imediat, toate cele 9 state membre ale UE care nu au fost de acord cu sancţiunile au trecut la aprobarea sancțiunilor suplimentare antirusești pe care le dorea Obama.

Acum, la 5 martie 2023, jurnalistul de investigație independent Kit Klarenberg a titrat "Faceți cunoștință cu firma legată de serviciile secrete britanice care a deformat știrile despre MH17" și a relatat cum a fost coordonată și planificată în prealabil de serviciile secrete britanice (care au lucrat mână în mână cu guvernul Ucrainei și cu cel al Americii în acest sens) operațiunea MH17 care a fost pusă la cale nu doar pentru a doborî avionul, ci și pentru a fi susținută cu "dovezi" false că a fost făcută de Rusia.

La 7 octombrie 2019, titrasem deja "Actualizare privind cazul MH17" și am documentat faptul că guvernul Olandei semnase un "acord din 8 august 2014 [niciodată făcut public] cu Ucraina, pentru a constata că Ucraina nu a comis doborârea. Dar familiile [celor 196 de olandezi care au fost uciși prin doborâre] nu știu acest lucru", iar instanța olandeză care judeca cazul MH17 a refuzat să ia în considerare orice altă dovadă, mai ales din partea Rusiei, și a refuzat să ia în considerare insistențele acelor familii pentru ca acea instanță să ia în considerare orice dovadă oferită în acest caz - inclusiv din partea Rusiei, pe care guvernul olandez o acuza preventiv că ar fi efectuat doborârea. Acest acord secret a fost încheiat între cei patru membri ai "Echipei comune de anchetă", toți patru fiind "aliați" (națiuni vasale) ai guvernului SUA: "Olanda, Ucraina, Belgia și Australia". Toți au fost de acord ca acest caz să fie judecat în Olanda, deoarece 196 dintre cele 298 de cadavre proveneau de acolo. Articolul meu dă un link către dovezile pe care Rusia dorea să le prezinte, dar a fost împiedicată să le prezinte, precum și către dovezile guvernului Malaeziei și către cutiile negre pe care le avea, precum și către cadavrele piloților MH17 pe care le avea Malaezia, toate acestea fiind la fel de clare că MH17 a fost doborât nu de vreo rachetă BUK din Rusia, ci de un avion de război al forțelor aeriene ucrainene care a tras direct în pilot, al cărui cadavru a fost ciuruit de gloanțe. Pilotul avionului de război ucrainean, din avionul căruia se trăgea cu acele gloanțe, se afla sub comanda guvernului ucrainean pe care îl instalase Obama. Cu alte cuvinte: Obama a fost comandantul șef al întregii operațiuni. Și și-a obținut obiectivul: la 31 iulie 2014, cei 9 membri recalcitranți ai UE au trecut cu toții la aprobarea noilor sancțiuni împotriva Rusiei.

Sursa: https://theduran.com/how-why-obama-downed-the-mh17-passenger-plane-on-17-july-2014/

Semnificația gravă a discursului lui Putin din 21: mai există o fereastră 60-90 de zile (poate chiar mai puţin) pentru a evita un război nuclear. Nebunia sincigaşă a luciferienilor globalişti.

 

Semnificația gravă a discursului lui Putin din 21 

Marți, 21 februarie, președintele Putin a ținut un discurs care se aștepta să fie foarte semnificativ. După ce a fost rostit, însă, majoritatea experților au spus că nu a spus nimic din ceea ce nu știam deja. Cei mai mulți dintre ei s-au concentrat pe anunțul său de retragere din tratatul START II. Cu toate acestea, el a spus ceva mult mai semnificativ.

O amenințare existențială 

Ceea ce a spus domnul Putin, atunci când este citit prin prisma dreptului internațional, ar trebui să fie înfricoșător pentru Occident.

Am face bine să ne amintim că domnul Putin s-a specializat în drept internațional. Discursul său a prezentat un caz juridic împotriva NATO.

Mai întâi a enumerat, după numărătoarea mea, 30 de moduri diferite în care națiunile occidentale au atacat Rusia. Printre acestea se numără extinderea NATO până la granițele Rusiei, sprijinirea teroriștilor din Rusia, războiul economic, sabotarea teroristă a gazoductului Nordstream, finanțarea loviturii de stat și a războiului din Ucraina, sprijinirea directă a Ucrainei pentru a ataca ținte din Rusia, inclusiv bombardierele nucleare rusești, și complotul de a distruge și împărți Rusia în bucăți.

În mijlocul acestora s-a cuibărit o declarație importantă.

Asta înseamnă că plănuiesc să ne termine odată pentru totdeauna. Cu alte cuvinte, ei plănuiesc să transforme un conflict local într-o confruntare globală. Acesta este modul în care înțelegem acest lucru și vom răspunde în consecință, deoarece aceasta reprezintă o amenințare existențială pentru țara noastră.

Alegerea cuvintelor lui Putin este extrem de semnificativă în lumina doctrinei nucleare rusești, care prevede că armele nucleare ar putea fi folosite de Rusia "ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva sa sau a aliaților săi, precum și în cazul unei agresiuni împotriva Rusiei cu utilizarea armelor convenționale, atunci când însăși existența statului este amenințată".

Printre cele 30 de dovezi ale războiului american împotriva Rusiei, dl Putin a enumerat mai multe cazuri de utilizare de către americani a armelor convenționale împotriva teritoriului rusesc prin intermediul Ucrainei, ca proxy acoperit, și a declarat că acest lucru reprezintă o "amenințare existențială pentru [statul rus]".

Ceea ce tocmai ne-a spus domnul Putin este că Kremlinul consideră acum că condiția de utilizare nucleară nr. 2 este adevărată, astăzi.

Această declarație a fost însoțită de două acțiuni conexe. Cu o zi înainte de discurs, Rusia a testat un ICBM Sarmat II. Iar la finalul discursului, domnul Putin a anunțat că Rusia se va retrage imediat din tratatul START II, care limitează numărul și raza de acțiune a rachetelor lor nucleare.

Aceste trei declarații și evenimente împreună ar trebui să spună Occidentului colectiv că Rusia tocmai a spus "Pleacă de pe veranda mea!" și a armat cele patruzeci și cinci.

Acest lucru nu înseamnă că Rusia va ataca SUA mâine dimineață. Dar, cu siguranță ne aflăm acum pe marginea prăpastiei unui război nuclear.

Ofensiva și apărarea nucleară 

Domnul Putin a declarat anterior că nimeni nu poate câștiga un război nuclear și că acesta este un război care nu ar trebui să fie purtat niciodată. Cu toate acestea, în spatele scenei, Rusia s-a pregătit cu furie pentru a supraviețui tocmai unui astfel de război, pe care speră să-l evite.

Rusia a dezvoltat și a desfășurat apărarea antiaeriană S-500 și S-550, care sunt concepute în principal pentru a doborî rachetele balistice intercontinentale în spațiu înainte ca acestea să-și poată lansa focoasele multiple la reintrare. Fiecare baterie S-500 este capabilă să urmărească și să distrugă simultan 10 rachete balistice intercontinentale în fazele de început și de mijloc ale zborului.

Bateriile S-300 și S-400 înarmate cu noile rachete antibalistice 77N6-N și 77N6-N1 sunt, de asemenea, capabile să doboare focoasele ICBM după reintrarea în atmosferă la distanțe mai mici decât S-500.

Aceste sisteme creează o "ceapă" de inele defensive în jurul orașelor și bazelor militare rusești cheie. În cazul unui schimb nuclear, S-500 ar viza rachetele ICBM care se apropie în timp ce se află încă în spațiu, la o distanță de 600 de kilometri și în afara granițelor Rusiei; iar bateriile S-400 și S-300 ar viza orice focoase desfășurate care ar reuși să treacă. Evident, împiedicarea lansării a cât mai multor rachete inamice ar îmbunătăți șansele de succes ale apărării.

S-500 a fost desfășurat în 2021 pentru a proteja Moscova și a intrat în producția de masă în 2022. Așadar, este foarte posibil ca Rusia să fi instalat în liniște un scut antirachetă cuprinzător. Cu toate acestea, nu avem suficiente informații pentru a ști dacă acesta ar putea fi perfect eficient împotriva a sute de ICBM-uri deodată. Având în vedere lansarea maximă de 640 de ICBM-uri de către NATO, ar fi nevoie de un total de șaizeci și patru de baterii S-500 pentru a le intercepta pe toate.

Datorită tratatelor de reducere a rachetelor din 1990, triada nucleară a NATO este formată din aproximativ 400 de rachete balistice intercontinentale Minuteman III, 240 de rachete balistice intercontinentale Trident II lansate de pe submarine, plus câteva sute de bombe nucleare B61 transportate de cele șaizeci de bombardiere grele B1 și B2 din forțele aeriene ale NATO.

Dacă apărarea ICBM a Rusiei ar putea elimina 90% din cele 640 de rachete care se apropie, ar putea supraviețui unui schimb nuclear cu prețul absorbției loviturilor de la aproximativ 50 de focoase care ar reuși să treacă. Având în vedere focoasele moderne mai mici din forțele de rachete ale NATO, ar produce pagube teribile, dar localizate. Moscova ar suferi probabil pagube masive, dar restul teritoriului rusesc ar fi în regulă.

Forțele de ofensivă nucleară ale NATO se bazează pe rachetele balistice intercontinentale Trident II și Minuteman III îmbătrânite. Majoritatea acestor sisteme au o vechime de peste 30 de ani. Acest lucru înseamnă că vor avea probabil o rată semnificativă de eșec chiar la lansare. Apărarea aeriană modernă a Rusiei și ECM-urile au fost concepute pentru a învinge aceste tehnologii vechi.

În echilibru cu efortul de a perfecționa apărarea împotriva ICBM-urilor, domnul Putin a anunțat că forțele nucleare ale Rusiei au fost modernizate în proporție de 91%. Asta înseamnă că rachetele ICBM pe care Rusia le va lansa au toate focoase hipersonice manevrabile. În prezent, apărarea aeriană a SUA este incapabilă să se apere împotriva acestora.

Construcţia silozurilor americane Minuteman a fost concepută pentru ca majoritatea să supraviețuiască unui prim atac și să lanseze represalii. Cu toate acestea, vehiculele hipersonice manevrabile rusești cu reintrare multiplă anulează această apărare dacă datele de țintire sunt exacte. Rusia trebuie să atingă cu precizie 400 de ținte terestre în prima lovitură pentru a anula un răspuns.

Astfel, dacă Rusia lovește prima, ar putea fi capabilă să elimine majoritatea rachetelor care se apropie prin distrugerea lor la sol. Cele 240 de rachete Trident lansate de submarine ar fi principala amenințare împotriva căreia ar trebui să se apere. Astfel, o primă lovitură ar putea reduce numărul de rachete de ripostă preconizate cu 62%.

Este puțin probabil ca flota îmbătrânită de bombardiere grele a NATO să fie capabilă să penetreze apărarea aeriană rusă. Deși aceste bombardiere au fost menținute constant în aer la apogeul războiului rece, nu mai este cazul.

Un prim atac ar face puțin probabil ca bombardierele și realimentatoarele să poată decola de la sol la timp pentru a răspunde eficient.

În prezent, Rusia are o fereastră de superioritate atât în ofensiva nucleară, cât și în apărare, pe care NATO încearcă rapid să o închidă. Nu este în interesul Rusiei să permită NATO să reducă decalajul tehnologic în ceea ce privește apărarea aeriană și ofensiva ICBM.

Lumea se află acum în pragul unui război nuclear. Rusia continuă să avertizeze Occidentul. Occidentul continuă să ignore avertismentele și să pluseze. Obiectivul de neclintit se întâlnește cu forța de neoprit.

De la Războiul Rece s-au schimbat trei lucruri importante care au schimbat probabilitatea unui schimb nuclear.

   1. Proliferarea nucleară înseamnă că MAD (Distrugerea reciprocă sigură) poate fi ocolită dacă identitatea primului atacator este incertă pentru țintă. Este posibil ca o rachetă care apare dintr-o direcție neașteptată să nu fi fost lansată de suspectul cel mai evident.
   2. MAD depinde de faptul că ambele părți sunt actori raționali. Occidentul a încetat să mai fie rațional atunci când a distrus Nordstream.
   3. Este posibil ca Rusia să aibă acum un scut antirachetă eficient, în timp ce NATO nu are.

Metoda rusă proiectată în viitor 

La fel ca în decembrie 2021, când Rusia a cerut NATO garanții de securitate, Rusia urmează litera legii și procedura. Au dat NATO posibilitatea de a da înapoi sau de a negocia. Când au fost refuzați, Rusia a intervenit militar în Ucraina, la aproximativ 70 de zile după cererea inițială de negociere cu NATO.

Urmând aceeași metodă, în 2023, Rusia tocmai a prezentat cazul legal că SUA și NATO sunt în război cu Rusia și reprezintă o amenințare existențială la adresa existenței Rusiei.

Mi se pare probabil ca, în următoarele săptămâni, aliatul Rusiei, China, să ofere un acord de pace care să înghețe conflictul din Ucraina în cadrul liniilor de contact actuale, adică Ucraina să cedeze Rusiei teritoriul pierdut.

Dacă Occidentul va respinge pacea oferită, ceea ce pare destul de probabil, atunci toate condițiile pentru un război nuclear vor fi întrunite. Va fi nevoie doar de o nouă provocare din partea NATO pentru a declanșa un prim atac al Rusiei. Sau, mai rău, dacă ambele părți își dau seama că acesta este cazul, ambele vor fi stimulate să lovească primele.

În următoarele 360 de zile, suntem în pericol mai mare de a avea un schimb nuclear între Rusia și NATO decât am mai avut vreodată. Mai există o fereastră de 60 până la 90 de zile pentru ca acest rezultat să fie evitat. Să ne rugăm ca Dumnezeu să întoarcă inimile liderilor occidentali de la nebunia sinucigașă pe care au îmbrățișat-o.

Sursa: https://thesaker.is/the-dire-significance-of-putins-feb-21-speech/

Va lua Rusia întreaga Ucraină? Armele nucleare ale SUA există pentru a cuceri Rusia, și nu pentru a preveni un război nuclear cu Rusia!

 

 O declarație cheie din discursul lui Vladimir Putin din 21 februarie despre starea Uniunii (numit "Discursul prezidențial către Adunarea Federală") a fost un simplu fragment de frază îngropat târziu în acel discurs enciclopedic de aproape două ore adresat națiunii, fragment în care a spus: "cu cât raza de acțiune a sistemelor occidentale care vor fi furnizate Ucrainei este mai mare, cu atât mai mult va trebui să îndepărtăm amenințarea de granițele noastre. Acest lucru este evident". A lăsat problema așa, deoarece fraza-fragment "cu cât raza de acțiune a sistemelor occidentale care vor fi furnizate Ucrainei va fi mai mare, cu atât mai mult va trebui să îndepărtăm amenințarea de granițele noastre" nu a fost gândită de el pentru a fi meditată (sau chiar neapărat remarcată) de către ruși (care s-ar putea alarma să se gândească prea mult la implicațiile sale), ci de dușmanii Rusiei, în special din SUA. Casa Albă, care de luni de zile se gândește dacă să folosească trupele ucrainene pentru a lansa bombe americane împotriva orașelor rusești în loc de (ca acum) împotriva forțelor rusești care se află în interiorul Ucrainei. Putin îi spune lui Biden: Dacă faceți asta, vom lua toată Ucraina, astfel încât această națiune, care are granița cea mai apropiată de Kremlin dintre granițele oricărei națiuni - la doar aproximativ 300 de mile de Kremlin - și pentru care motiv America a pus mâna pe Ucraina prin lovitura de stat reușită din februarie 2014 și a instalat atunci acolo un guvern turbat anti-rus, pentru ca, în cele din urmă, să dea șah mat Rusiei prin plasarea rachetelor voastre la doar cinci minute de Kremlin - atunci vom muta acea graniță astfel încât să fie la aproximativ 800 de mile de noi (în Moldova) în loc să mai fie în Ucraina. Putin minimalizează întotdeauna, în public, problema distanței de zbor până la Moscova, dar ea este esențială pentru planificatorii de la Pentagon și Casa Albă și a fost încă de la 25 iulie 1945, când guvernul american a decis să cucerească Rusia.

Daniel Ellsberg, celebru pentru "Pentagon Papers", a scris că, în perioada în care a lucrat la Rand Corporation a guvernului SUA, ca planificator pentru războiul nuclear, singura modalitate de a avansa în această afacere (Complexul militar-industrial american, sau afacerea războiului) era să susțină ideea că, indiferent de câte milioane sau miliarde de oameni vor fi uciși și oricât de totală va fi devastarea cauzată de utilizarea armelor nucleare, va fi un război nuclear bun, un război nuclear bun pentru SUA. S., dacă Uniunea Sovietică și China ar avea chiar mai mulți morți și distrugeri decât America și aliații săi. Practic, aceasta înseamnă că guvernul SUA nu a crezut niciodată în realitate sau nu a acceptat conceptul său, aprobat public, de "Distrugere reciprocă asigurată" sau "M.A.D.", că un război între SUA și "inamicii" săi ar fi pierdut de AMBELE părți și că, prin urmare, singurul motiv pentru armele nucleare este acela de a PREVENI un al treilea război mondial. Chiar și în anii 1960, punctul de vedere era, ceea ce după 2006 a fost etichetat drept "Primatul nuclear", conform căruia America ar trebui să atace Rusia atât de repede și atât de total încât să dezactiveze capacitatea de ripostă a Rusiei. Dar, până în jurul anului 2006, America a adoptat meta-strategia nucleară "Distrugerea reciprocă asigurată" (M.A.D.), conform căreia aceste arme existau doar pentru a împiedica utilizarea lor.

Imperiul american este și a fost înclinat spre un singur obiectiv primordial: cucerirea totală a lumii. De obicei, se folosește de subversiuni, sancțiuni, lovituri de stat și soldați prin procură (cum ar fi Al Qaeda în Siria și naziștii din Ucraina), dar toate acestea se bazează în cele din urmă pe faptul că "victoria" finală va fi obținută prin intermediul unei invazii nucleare fulgerătoare și a anihilării atât a Rusiei, cât și a Chinei. Acesta este "statul profund" al SUA și al aliaților săi. Acesta este format, de fapt, din proprietarii care controlează companiile de armament, cum ar fi Lockheed Martin, și din "știri"-media, cum ar fi Washington Post, și din firmele de extracție, cum ar fi ExxonMobil: este format din miliardarii Americii, oamenii pentru care aceasta este o afacere uimitor de profitabilă. Contribuabilii americani îi subvenționează în mod constant cu mult mai mult decât se face vreodată public și în mult mai multe moduri decât se știe în general, deoarece întregul Deep State cenzurează totul, astfel încât alegătorii americani votează pe baza ignoranței și a neînțelegerii, pentru a menține dictatura în funcțiune și la putere.

De fapt: tot acest imperialism american a fost enorm de profitabil pentru miliardarii americani, și în special pentru cei care au investit cel mai mult în industriile de "apărare". Acest lucru a fost cel mai clar și cel mai flagrant după ce "justificarea" "ideologică" a începutului Războiului Rece de către Truman și Eisenhower, în 1945, s-a încheiat în cele din urmă în 1991. Începând din jurul anului 1990 - exact în aceeași perioadă în care G.H.W. Bush a început să instruiască în secret "aliații" Americii că Războiul Rece va continua de partea SUA chiar și după ce Uniunea Sovietică se va destrăma și va pune capăt comunismului și își va încheia partea sa de Război Rece - "Randamentele cumulate, indexate până în 1951", pentru totalul acțiunilor "Market" vs. "Industrials" vs. "Defense", cele trei segmente, care anterior se mișcau în tandem, au înregistrat o diferență bruscă după 1990, astfel încât "Defense" a crescut vertiginos, mult mai rapid decât celelalte două sectoare, ambele sectoare ("Market" și "Industrials") continuând să crească în tandem după 1990. Acela - 1990 - a fost momentul în care evaluările de piață ale producătorilor de armament din America au luat brusc avânt și au lăsat restul economiei tot mai mult în urmă. Totul este arătat chiar acolo, în acest grafic.

Aceasta înseamnă că decizia lui George Herbert Walker Bush de a merge la sânge, în loc să servească nevoile poporului american, a fost extrem de profitabilă pentru aristocrația americană. Interesant, de asemenea, este că perioada de după 1990 a fost cea în care guvernul SUA s-a implicat tot mai mult în invadarea Orientului Mijlociu. Piețele de armament de acolo creșteau cu pași repezi. Cu toate acestea, după 2020, SUA și regimurile aliate par să se reorienteze din nou spre "competiția marilor puteri", pe care acum o echivalează în mod deschis cu "competiția" economică, nu cu cea religioasă sau cu orice alt tip de competiție ideologică. Ei presupun în mod deschis că armata ar trebui să servească miliardarilor lor și nu mai trebuie să servească apărarea "națională" (adică publică). Ei presupun în mod deschis că imperialismul este corect și că este în regulă ca națiunile să se lupte între ele pentru a-și îmbogăți și mai mult aristocrațiile respective. Mai mult ca niciodată, ONU este doar o platformă internațională pentru PR-ul fiecărei națiuni. Viziunea lui FDR este moartă și dispărută. Imperialiștii - Churchill, Hitler, etc. - au câștigat.

La 27 octombrie 2022, Hans Kristensen și Matt Korda de la Federation of American Scientists au titrat "The 2022 Nuclear Posture Review: Arms Control Subdued By Military Rivalry", și au raportat că "administrația Biden a publicat în sfârșit o versiune neclasificată a mult amânatei sale Nuclear Posture Review (NPR)". Aceasta este politica oficială a SUA în prezent cu privire la utilizarea armelor nucleare și aderă la punctul de vedere al "primatului nuclear", conform căruia armele nucleare ale Americii există pentru a cuceri Rusia, și nu pentru a preveni un război nuclear cu Rusia:

Deși Joe Biden, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, s-a pronunțat cu tărie în favoarea adoptării unor politici de neutilizare primul și de utilizare exclusivă, NPR le respinge în mod explicit pe ambele pentru moment.  Din perspectiva controlului armamentelor și a reducerii riscurilor, NPR este o dezamăgire. Eforturile anterioare de reducere a arsenalelor nucleare și a rolului pe care îl joacă armele nucleare au fost subjugate de competiția strategică reînnoită în străinătate și de opoziția din partea șoimilor apărării la nivel național. ... Versiunea publică a NPR nu explică de ce nu este posibilă o politică de neutilizare primul împotriva ameninţărilor nucleare.

"First-use" este eufemismul pentru "agresivitate" (care este obiectivul "Primatului nuclear"), spre deosebire de "defensiv" (care a fost obiectivul M.A.D. - care continuă din partea Rusiei). "Primăvara nucleară" urmărește o invazie nucleară fulger care să distrugă Kremlinul atât de repede încât să decapiteze comandamentul central al Rusiei mult prea repede pentru ca armele de represalii ale Rusiei să poată fi lansate. Deja, la 1 martie 2017, Bulletin of Atomic Scientists raportase că modificările pe care America le face rachetelor sale sunt "exact ceea ce ne-am aștepta să vedem, dacă un stat înarmat nuclear ar plănui să aibă capacitatea de a lupta și de a câștiga un război nuclear prin dezarmarea inamicilor cu un prim atac surpriză".

Așadar, în 24 iunie 2022, am titrat "Biden forțează Rusia să recucerească toată Ucraina" și am încheiat spunând - și voi încheia și aici: "Pentru ca SUA să câștige acest conflict, întreaga lume va trebui să accepte să fie condusă de guvernul american (adică să fie un "aliat" al SUA). Pentru ca Rusia să câștige acest conflict, Guvernul SUA va trebui să schimbe ceea ce a fost obiectivul său primordial încă de la, de fapt, 25 iulie 1945: hegemonia".

Sursa:  https://theduran.com/will-russia-take-all-of-ukraine/

Războiul generează imperiu, moarte, foamete, genocid și ură, iar Statele Unite sunt cel mai atroce autor de război din istoria lumii!

Cu siguranță nu este un secret faptul că această țară numită America a comis atrocități de nedescris împotriva umanității în numele războiului, înainte și după înființarea sa. S-a făcut vinovată de agresiune totală și de război agresiv timp de 93% din existența sa (probabil mai mult) și continuă să se războiască și să amenințe cu războiul împotriva unei mari părți a lumii în mod continuu. Pălăvrăgeală despre război și amenințarea cu războiul total din partea SUA este mereu prezentă; mai mult acum decât oricând, iar acest rău este ignorat de majoritatea acestei mulțimi slabe și apatice de cetățeni negânditori și nepăsători, care continuă să se închine statului și să fluture steagul său sângeros în sprijinul uciderii.

Operațiunile în curs ale USCENTCOM (Comandamentul Central al Statelor Unite) includ "exerciții" împotriva unor fals desemnaţi "adversari", inclusiv ISIS, talibanii, Al Qaeda și rețeaua iraniană de "amenințare", precum și a tuturor reprezentanților săi. Statele Unite pretind în mod fals că "influențează procesul decizional și comportamentul "adversarilor", contracarând dezinformarea, amplificând hotărârea SUA și descurajând actele de agresiune întreprinse de actori statali; și anume, Iran, Rusia, China, Siria și surogatele lor regionale". Operațiunile militare de sprijinire a misiunilor (MISO) se desfășoară în întreaga AOR a USCENTCOM, inclusiv în Afganistan, Bahrain, Egipt, Iran, Irak, Israel, Iordania, Kazahstan, Kuweit, Kârgâzstan, Liban, Oman, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Tadjikistan, Turkmenistan, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Yemen.

În plus, și chiar recent, SUA și Arabia Saudită au intrat în "alertă maximă" din cauza unui așa-zis avertisment privind un atac iranian "iminent", bazat, desigur, pe ceea ce se numește "informații" saudite. În prezent, au loc exerciții militare între SUA și Coreea de Sud; o amenințare directă la adresa Coreei de Nord. India și SUA planifică acum exerciții militare comune foarte aproape de granița cu China, antagonizând această mare putere nucleară. Japonia și SUA desfășoară exerciții militare pe scară largă în Hokkaido. SUA și Filipine organizează exerciții de luptă în anticiparea unui război cu China. De asemenea, SUA organizează în prezent exerciții de rotație a centrelor de luptă împotriva Chinei în Hawaii, iar forțele NATO americane, spaniole și franceze, inclusiv divizia americană 101-a aeropurtată, sunt implantate la doar câțiva kilometri de granița ucraineană în România; antagonizând și mai mult Rusia. Ele se află literalmente la granița cu Rusia, nu diferit de situaţia în care Rusia ar pune armament greu și trupe la granița noastră cu Canada sau Mexic. Aroganța, ipocrizia și riscul extrem al acestei situații nu sunt percepute de cetățeanul american mediu.

Există cu siguranță multe alte exerciții militare în Africa, Europa, Orientul Mijlociu, Asia și în alte părți, dar există, de asemenea, războaie active, fie conduse de SUA, fie agresiuni care implică SUA. Gândiți-vă la războiul din Ucraina, Siria, Irak, Afganistan, războiul prin procură al SUA și măcelul de nevinovați din Yemen și, desigur, multe altele.

Aceasta este țara pe care cei mai mulți dintre voi o susțin necondiționat, în mod necinstit. Aceasta este țara pentru care pretindeți că sunteți "patrioţi". Aceasta este țara al cărei steag al morții îl afișați cu mândrie. Aceasta este țara care pretinde că este excepțională, dar în cazul campaniilor sale războinice și militarizate de teroare, este "excepțională" doar prin faptul că este cea mai prolifică capitală criminală din lume. Având în vedere sprijinul nemărginit oferit de această populație oarbă pentru agresiunea teroristă, este evident că masele nu iau în considerare adevărata natură a semnificației "țării" și a războiului atroce; cel puțin nu în contextul adecvat. "Țara" pe care o venerați nu este deloc țara, ci clasa "elitistă" conducătoare și gorilele sale criminale și executoare din guvern și armată. Cei mai mulți echivalează termenul de "țară" cu susținerea a tot ceea ce se face în numele lor de către guvern, dar poporul nu controlează forțele puternice ale răului care îl stăpânesc și care comit atrocități în numele și cu permisiunea lui, pentru că permite de bună voie ca statul să-și comită domnia criminală fără rezistență.

Natura agresivă actuală a războiului care este planificat, pus în scenă sau urmărit în mod activ de către SUA depășește imaginația oricărei persoane sănătoase, dar acest lucru nici măcar nu începe să spună totul. Războiul activ și terorismul sunt purtate în prezent de acest stat și împotriva propriului său popor, așa cum s-a dovedit în ultimii 3 ani de război fizic și psihologic bazat pe conspirația frauduloasă a "virusului", pusă la cale cu zeci de ani în avans. Acesta a fost de natură atotcuprinzătoare, bazat pe răul irefutabil care a fost forțat în mod intenționat și metodic asupra tuturor din această țară. Acest lucru se întâmplă și în întreaga lume, dar, din moment ce SUA este capul șarpelui de agresiune totală și pretinde rolul de "lider" mondial, oprirea acestui monstru prin negarea întregii sale puteri ar putea schimba complet viziunea mondială.

Dacă oamenii nu se ridică împotriva acestei tiranii, unde se va ajunge? Dacă masele continuă să se complacă în autocompătimire, indiferență și dependență totală față de stat, care va fi soarta noastră? Dacă Statelor Unite li se permite să continue împingerea totalitară spre dominația totală a celor puțini, construind astfel o cabală globală și un sistem de guvernare unic mondial, care vrea să domine pământul, cum va putea fi restaurată libertatea sau cum va putea supraviețui vreodată?

Aceste întrebări par să presupună răspunsuri complicate, dar nu este chiar așa. Orice revenire la responsabilitatea individuală și la apărarea de sine împotriva dominației statului poate muta munții din loc, deoarece, indiferent de slăbiciunea mulțimii, ar trebui să fie evident că noi îi depășim numeric pe tirani cu un factor multiplu de milioane. Mii de oameni conduc, în timp ce miliarde de oameni îi servesc. În realitate, are acest lucru vreun sens? Nu vedeți nebunia de a fi orbi la faptul că fiecare dintre noi are o mare putere asupra noastră și, prin urmare, împreună asupra statului, asupra propriei vieți și asupra viitorului nostru?

Negați statul, negați politicienii și clasa politică, ignorați toate ordinele și mandatele, nu cereți nimic; cereți-vă doar libertatea și luați-o. Nu permiteți statului să vă fure averea, nu cereți niciodată permisiunea de a vă obține propria libertate prin participarea la fraudă la vot, la alegeri și la procesul politic construit și susținut cu unicul scop de a vă controla și nu permiteți niciodată ca propaganda și șmecheria gunoaielor de la putere să vă dezbine. Strângeți-vă și țineți-vă în brațe familia, prietenii, vecinii și pe toți ceilalți într-un efort de a vă recăpăta normele societale adecvate, în loc să prosperați prin autodistrugere, gelozie constantă și ostilitate. Iubirea și compasiunea pot învinge cu ușurință indiferența și ura, dar este necesară o trezire de sine pentru a vedea lumina libertății și a bucuriei.

Putem începe prin a ne opune oricărui război, oricărui conflict, oricărei agresiuni împotriva celorlalți; în esență, cerând armonie și cooperare în loc să ne agățăm de temeri false care au fost înrădăcinate în mod intenționat în psihicul nostru de către o forță malefică numită stat. Nu există nimic de care să vă temeți decât de propria slăbiciune și lașitate și de dorința voastră de a vă baza doar pe alții pentru a vă proiecta și controla viețile. Statul nu are nicio putere reală decât dacă îi oferiți această putere în mod voluntar. Fără sprijinul vostru, își pierde orice capacitate de a guverna. Fără sprijinul vostru, nu vă poate face rău. Fără sprijinul vostru, cei care caută puterea asupra voastră se vor ofili și vor muri, iar odată cu această moarte va veni o viață de libertate.

"Dacă nu punem capăt războiului, războiul ne va pune capăt nouă."

~ H.G. Wells

Linkuri de surse:

The U.S. Flag Is Soaked With the Blood of Innocents

U.S. Central Command Operations and Exercises

NATO’s Nuclear Exercises Increases

Saudi/U.S. on high alert due to Iranian threat?

U.S. and South Korea warplanes begin largest ever air drills

Japan and U.S. will conduct major military drills

U.S., Spanish, and French Forces, and U.S. 101st airborne Division Deployed to Romania

U.S. and Philippine Forces in joint military drills

India/U.S. military drills near China border

 

 Sursă articol: https://www.lewrockwell.com/2022/11/gary-d-barnett/war-breeds-empire-death-starvation-genocide-and-hatred-and-the-u-s-is-the-most-heinous-perpetrator-of-war-in-the-history-of-the-world/

Dovada imbatabilă că conflictul din Ucraina - inclusiv devastarea ţării, sutele de mii de morţi - a fost minuţios programat de ucraineni sub conducerea anglo-saxonilor. Şi mai urmează...

 

Într-un interviu acordat în 18 februarie 2019, cu câteva luni înainte de alegerea lui Zelenski, Oleksei Arestovici, viitorul consilier al acestuia, a explicat de ce este necesar un război cu Rusia, cum va arăta el, care vor fi beligeranţii și când va avea loc. În linia planului expus de Arestovici, devine extrem de credibilă şi probabilă înscenarea unui atac nuclear rusesc în Ucraina, intrarea oficială a NATO în conflict şi cel puţin un devastator conflict european. În care va fi prinsă, foarte activ, şi România. Aveţi un fragment din interviu la finalul acestui text.

Potrivit lui Arestovici, Ucraina era prea mare, prea expusă, cu prea mulți vecini cu pretenții asupra teritoriului său, pentru a alege calea neutralității. Alegerea a fost între Rusia și NATO. Cum Ucraina încercase deja Rusia, acum era timpul să încerce NATO. În opinia sa, dacă Ucraina nu ar adera la NATO, în 10-12 ani va fi sub controlul Rusiei. Viitorul consilier era sigur că Rusia dorește să reintegreze țările fostei URSS în sfera sa de influență.

Cu toate acestea, el știa foarte bine că o Ucraină în NATO era inacceptabilă pentru Rusia și că aceasta ar fi preferat să pornească un război împotriva Ucrainei decât să își lase vecinul să se alăture amenințării percepute de alianța militară occidentală. Era 99% sigur de asta.

Este exact ceea ce s-a întâmplat.

Când intervievatorul îl întreabă pe Arestovici ce este cel mai bine pentru Ucraina, acesta răspunde fără ezitare: "războiul".

Mulți comentatori de pe Youtube admiră abilitățile de predicție ale viitorului consilier. Dar aici este vorba mai puțin de previziuni, cât de descrierea unui plan de acțiune. Pentru el, acest război ar începe între 2020 și 2022. Și, pentru ca acest plan să se desfășoare așa cum a fost planificat, a cerut un vot pentru Zelensky.

Arestovici era, de asemenea, convins că NATO nu va accepta Ucraina în rândurile sale până când nu va avea loc un război ruso-ucrainean, un război pe care Ucraina trebuia să îl câștige, chiar dacă acest lucru ar fi însemnat devastare. Cu alte cuvinte, Ucraina trebuia să fie pregătită să facă un sacrificiu uriaș pentru a se asigura că va fi complet desprinsă de Rusia.

El continuă spunând că în acest conflict, vom fi susținuți în mod activ de Occident - cu arme, echipamente, asistență, noi sancțiuni împotriva Rusiei și, eventual, chiar introducerea unui contingent NATO, a unei zone de interdicție aeriană etc. Nu vom pierde, și asta vom face. Nu vom pierde, și asta e bine. Aproape tot ceea ce a spus s-a adeverit. Siguranța și încrederea de care dă dovadă sugerează că se primiseră deja asigurări din partea Occidentului pentru tot ceea ce spune. Este următorul pas intrarea oficială a NATO în război, de exemplu, cu Divizia 101ᵉ Aeropurtată a SUA, deja desfășurată în România, pe lângă contingentele franceze și altele?

Să recitim trecutul recent

În lumina acestui interviu, tot ceea ce s-a întâmplat de atunci și până în prezent poate fi analizat într-o nouă lumină. Acum este aproape sigur că Ucraina a făcut totul pentru a provoca un război cu Rusia.

În octombrie 2019, președintele Zelensky a anunțat cu mândrie că Ucraina este pregătită să recucerească Donbassul prin forță. Dacă ar fi vrut să provoace Rusia, acesta ar fi fost locul de unde să înceapă.

Să lăsăm Rusia să atace prima a fost cea mai bună strategie pentru a putea să ne asumăm rolul de victimă și să cerșim sprijinul lumii împotriva agresiunii căpcăunului rus. Este de remarcat faptul că, în comunicatul lor, anglo-saxonii insistă asupra faptului că agresiunea rusă a fost absolut "neprovocată". După cum spunea un internaut, dacă se insistă atât de mult asupra acestui aspect, este pentru că agresiunea a fost, dimpotrivă, provocată.
Putem pune pariu că încercarea de revigorare a acordurilor de la Minsk, cu reuniunea în format Normandia din 9 decembrie 2019 de la Paris, va fi întârziat oarecum confruntarea dorită. Se părea că ucrainenii se vor supune exercițiului impus, dar, ca de obicei, nu ei vor respecta niciunul dintre angajamentele luate, cu excepția schimbului de prizonieri.

Imediat ce Biden a depus jurământul la sfârșitul lunii ianuarie 2021, provocările împotriva intereselor rusești au început din nou, cu urmărirea judiciară a lui Victor Medvetchuk, liderul opoziției în favoarea acordurilor de la Minsk și a unei politici de bună vecinătate cu Rusia. Închiderea canalelor de televiziune ale opoziției la 2 februarie a fost un pas în aceeași direcție, la fel ca și decretul semnat la 24 martie care autorizează preluarea Crimeii prin forță. În mai puțin de două luni, Zelensky a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a provoca Rusia. Dar Rusia tot nu a atacat.

Ulterior, SUA și Ucraina au continuat să vorbească despre aderarea Ucrainei la NATO. La 1ᵉʳ septembrie 2021, Statele Unite și Ucraina au făcut o declarație comună de parteneriat strategic care a pus un accent puternic pe dimensiunea de securitate. Acest lucru a condus, la 10 noiembrie, la o actualizare a unei carte comune semnate inițial în 2008. Din punctul de vedere al Rusiei, presiunea era din ce în ce mai mare. Cu cât trecea mai mult timp, cu atât mai mult creștea sprijinul american pentru Ucraina. Când vor fi desfășurate bombardiere și rachete strategice americane pe teritoriul ucrainean?

În același timp, în toamnă, rușii i-au mai sunat o ultimă dată pe francezi și germani pentru a face presiuni asupra ucrainenilor să negocieze în sfârșit cu separatiștii în cadrul acordurilor de la Minsk. În fața refuzului franco-german, rușii exasperați au publicat în cele din urmă schimburile diplomatice cu Parisul și Berlinul la 18 noiembrie. În același timp, au început să adune trupe la granițele Ucrainei pentru a exercita presiuni asupra lor. Au avut loc reuniuni în ianuarie și februarie 2022, dar s-au confruntat cu aceleași obstacole. Nici Parisul și nici Berlinul nu au dorit să pună presiune asupra Kievului, ca de obicei. Aici, rușii au putut în cele din urmă să concluzioneze că acordurile de la Minsk erau moarte din cauza lipsei de voință politică din partea celorlalți trei semnatari.

Acum știm că, atunci când Zelensky a pretins că nu crede în invazia din februarie 2022, a mințit. A fost necesar doar pentru a evita un exod al potențialilor luptători a căror mobilizare fusese deja planificată.

Acolo unde Arestovitch dă dovadă de o mare inteligență tactică în interviul său din 2019 este în descrierea tuturor obiectivelor militare și a metodelor de operare care vor fi puse în aplicare de Rusia. Totul este acoperit. De la tentativa de asediu a Kievului la distrugerea infrastructurii. Este cu atât mai clar de ce rușilor nu le-a fost ușor, cu cât ucrainenii și aliații lor anglo-saxoni le plănuiseră fiecare mișcare.

Știind cum Ucraina a planificat și provocat cumva inteligent agresiunea Rusiei - cu sprijinul aliatului american (Vezi Raportul Rand Corporation pentru destabilizarea Rusiei) - este un motiv în plus pentru a opri orice ajutor militar pentru această țară nerezonabilă care s-a jucat în mod deliberat cu focul. Dacă am mai fi încă stăpânii suverani ai politicii noastre externe...

 Interviu la:   https://twitter.com/amir_nourdine/status/1582381428184322050

Sursa:  https://www.francesoir.fr/opinions-tribunes/les-aveux-peine-croyables-du-conseiller-de-zelenski-sur-la-guerre-avec-la-russie

 

Să ne rugăm pentru Ucraina?

  

Copil din Yemen

  Laurence M. Vance

Ultimul clișeu gol de conținut pe care îl auzim din gura unor creștini este "Rugați-vă pentru Ucraina". Dar oare creștinii care rostesc această platitudine pioasă știu măcar ce vor să spună atunci când o spun?

Presupun că ar trebui să însemne că ar trebui să ne rugăm pentru oamenii din Ucraina care suferă din cauza invaziei nejustificate a Rusiei în țara lor. Dacă lucrurile ar fi atât de simple.

Câteva observații.

Acest apel se bazează pe noțiunea excesiv de simplistă, dar falsă și malefică, de Ucraina, bună; Rusia, rea.

Această expresie banală sub forma unei cereri de rugăciune este un semnal de virtute în cel mai rău caz.

Cred că am ajuns în punctul în care cineva care spune "Rugați-vă pentru Ucraina" este echivalentul verbal al cuiva care poartă o mască pe față.

Dacă soldații americani sunt eroi pentru că urmează ordinele guvernului lor, atunci de ce nu sunt eroi soldații ruși pentru că fac același lucru?

Naționaliștii ucraineni (și creștinii care se agață de fiecare cuvânt al lor) care îl compară pe Putin cu Hitler îi insultă grav pe evrei.

Cum se face că nu am auzit niciodată vreun creștin spunând că ar trebui să ne rugăm pentru etnicii ruși din estul Ucrainei care au fost bombardați în ultimii opt ani de armata ucraineană?

Dacă ar trebui să ne rugăm pentru oamenii din Ucraina, atunci cum rămâne cu uigurii din nord-vestul Chinei, care sunt persecutați de ani de zile de guvernul chinez?

Și cum rămâne cu poporul chinez? Guvernul lor continuă să impună încuviințări stricte din cauza politicii sale ridicole de zero covideală.

Unde erau acești creștini atunci când armata americană ucidea vietnamezi, laoțieni și cambodgieni cu milioanele în timpul războiului din Vietnam?

De ce tac acești creștini în legătură cu cubanezii care suferă din cauza embargoului american împotriva Cubei?

Ar mai fi spus creștinii "Rugați-vă pentru Yemen" dacă Statele Unite nu ar fi sprijinit Arabia Saudită în războiul său din Yemen?

Și cum rămâne cu poporul Arabiei Saudite care suferă sub regimul brutal al lui Mohammed bin Salman? Nu ar trebui să ne rugăm pentru ei? Oh, am uitat, ei sunt musulmani.

Câți dintre acești creștini și-au exprimat vreo îngrijorare cu privire la toate văduvele și orfanii pe care armata americană i-a făcut pe parcursul a douăzeci de ani în Afganistan?

Câți dintre acești creștini au oferit rugăciuni pentru poporul irakian - o țară care nu a atacat niciodată Statele Unite - când sute de mii dintre ei au fost răniți, mutilați sau uciși în timpul invaziei și ocupației americane în Irak și, înainte de aceasta, ca urmare a sancțiunilor brutale pe care Statele Unite le-au impus poporului irakian?

De ce ar trebui să luăm în serios pe vreunul dintre acești creștini atunci când spun "Rugați-vă pentru Ucraina"?

Ceea ce a spus Ron Paul în 2014 despre anexarea Crimeei de către Rusia este la fel de adevărat și astăzi: "De ce le pasă Statelor Unite ce steag va fi arborat pe o mică bucată de pământ la mii de kilometri distanță?"

Deci, da, rugați-vă pentru Ucraina. Dar rugați-vă și pentru civilii din lume care se află la capătul bombelor și gloanțelor din partea oricărei armate. Și rugați-vă în special pentru civilii din lume care se află la capătul armelor fabricate în SUA de către comercianți ai morții precum Lockheed Martin, Boeing, Raytheon, General Dynamics și Northrop Grumman.

Sursa:  https://www.lewrockwell.com/2022/09/laurence-m-vance/pray-for-ukraine/