Limba românească

Că tot se apropie ziua naţională, citiţi, chiar dacă aţi mai citit-o, poezia de mai jos a omului de cultură polivalent Gheorghe Sion (1821-1892), ascultaţi-o cântată, chiar dacă aţi mai făcut acest lucru (https://www.youtube.com/watch?v=4UzJ14DJDJE) şi trimteţi-o mai departe, împreună cu linkul către youtube, profesorilor pe care îi cunoaşteţi (vouă înşivă dacă îndepliniţi această condiţie), în primul rând celor de română, istorie, religie, educaţie civică, pentru ca într-o zi sau alta de acum sau de altădată, chiar din când în când, să o pună la clasă şi să o asculte împreună cu elevii lor. Să o şi cânte, dacă le vine. 

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi,

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!