Dorinţa şi Smerenia (Pregătirea pentru Postul Paştilor I)

Încercăm, pînă la Înviere, o sumară tâlcuire a Postului Paştilor călăuziţi fiind de omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur şi de cartea “Postul cel Mare” a lui Alexander Schmemann. Astăzi despre învăţăturile primelor două duminici, din cele cinci, care pregătesc intrarea în post.

Postul: călătoria către Paşti

Postul Paştilor “este o adevărată şcoală a pocăinţei, la care fiecare creştin trebuie să meargă an de an pentru a-şi adânci credinţa, a-şi reconsidera şi, dacă este posibil, a-şi schimba viaţa. Este un minunat pelerinaj către izvoarele credinţei ortodoxe – o redescoperire a felului ortodox de a fi” – spune Schmemann. Cum orice călătorie duce undeva, iar în jurul Paştelui gravitează întreaga viaţă a Bisericii, anul liturgic devine un pelerinaj către Paşti, iar Postul, finalul acestei călătorii duhovniceşti. Odată ajunşi, bucuria marii sărbători ne va face să cântăm în timpul Liturghiei pascale: Astăzi toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ şi aceasta pentru că am primit noua viaţă dăruită, tuturor celor care cred, de către Hristos. De Paşti prăznuim Învierea lui Hristos ca pe ceva care s-a petrecut, se petrece şi se va petrece cu noi căci prin propria sa moarte Hristos “a schimbat natura intimă a morţii, a t
transformat-o într-o punte – o ‘trecere’, un ‘Paşti’ – către Împărăţia lui Dumnezeu” schimbând tragedia tragediilor într-o biruinţă capitală”.

Dorinţa (Duminica lui Zaheu
Cu mult înainte de începutul propriu-zis al Postului Mare, Biserica face cunoscută apropierea acestuia şi ne invită să păşim în perioada de pregătire de dinainte de Post.
Este o trăsătură caracteristică a tradiţiei liturgice ortodoxe aceea că fiecare sărbătoare sau perioadă importantă – Învierea, Naşterea, Înălţarea etc. – este anunţată şi pregătită. De ce? Din cauza unei profunde cunoaşteri psihologice a firii omeneşti de către Biserică. Cunoscând superficialitatea şi înspăimântătoarea laicizare a vieţii noastre, Biserica cunoaşte şi neputinţa noastră de a ne schimba rapid, de a trece brusc de la o stare duhovnicească sau intelectuală la alta. Astfel, cu mult înainte ca ostenelile Postului să înceapă, Biserica ne atrage atenţia asupra seriozităţii acestora şi ne invită să reflectăm asupra semnificaţiei lor. Înainte de a putea practica” Postul, ni se dă tâlcul său. Această pregătire include cinci Duminici consecutive ce-l preced. Fiecare din aceste cinci Duminici – prin pericopele sale biblice specifice – este dedicată unor aspecte fundamentale ale pocăinţei. Prima înştiinţare referitoare la Post este făcută în Duminica în care se citeşte pericopa evanghelică despre Zaheu. Aceasta este istoria unui om prea mic de statură pentrui a-L vedea pe Iisus, dar care dorea atât de mult să-L vadă încât s-a urcat într-un copac. Iisus a răspuns dorinţei acestuia şi a mers în casa lui.
Astfel, tema acestei prime vestiri este dorinţa. Omul urmează dorinţei sale. Se poate spune chiar că omul este dorinţă, iar acest adevăr psihologic fundamental despre firea omenească este mărturisit de Evanghelie: Unde este comoara ta, spune Hristos, acolo este inima ta. O dorinţă puternică înfrânge limitările fireşti ale omului; când cu pasiune omul doreşte ceva, realizează lucruri pe care firesc nu le poate săvârşi. Fiind „scund” el se biruie şi se transcede pe sine. Singura problemă este totuşi dacă noi ne dorim lucrurile bune, dacă puterea dorinţei din noi este orientată către scopuri bune sau dacă – în cuvintele unui ateu existenţialist, Jean Paul Sartre – omul este o mistuire zadarnică.
Zaheu şi-a dorit „lucrul bun”, el a dorit să-l vadă pe Hristos şi să se apropie de El. Acesta este primul simbol al pocăinţei, pentru că pocăinţa începe ca o redescoperire a naturii profunde a tuturor dorinţelor, dorinţa după Dumnezeu şi după dreptatea Lui, după viaţa adevărată. Zaheu este „scund” – neînsemnat, păcătos şi mărginit – totuşi, dorinţa lui a biruit peste toate acestea. El a forţat atenţia lui Hristos; L-a adus pe Hristos în casa lui. Aceasta este deci prima vestire, prima invitaţie: să conştientizăm ceea ce avem cel mai profund şi adevărat în noi, să conştientizăm setea şi foamea pentru Absolutul care este în noi. Şi, dacă dorim îndeajuns de profund, îndeajuns de puternic, Hristos va răspunde. Atunci când însă ne abatem de la acest Absolut şi îl părăsim, dorinţele noastre se transformă într-o „mistuire zadarnică”.

Smerenia (Duminica Vameşului şi a fariseului)
Dacă există o calitate morală desconsiderată şi chiar negată astăzi, aceea este smerenia. Cultura în care trăim ne insuflă permanent sensul mândriei, al măririi de sine, al îndreptăţirii de sine. Smerenia – fie individuală sau comună, etnică sau naţională – este privită ca un simbol al slăbiciunii, ca ceva degradant pentru un om adevărat. Chiar şi bisericile noastre, nu sunt ele pline de personaje cu acelaşi spirit ca al fariseului? Nu dorim noi ca orice contribuţie, orice faptă bună, tot ceea ce facem pentru Biserică sau pentru aproapele să fie cunoscut, lăudat, să fie mediatizat?
Dar ce este atunci smerenia? Răspunsul la această întrebare pare a fi unul paradoxal pentru că îşi are rădăcinile într-o afirmaţie aparent neobişnuită: Dumnezeu Însuşi este smerit! Totuşi, pentru acela care-L cercetează pe Dumnezeu şi-l contemplă în Creaţia Sa şi în lucrările Sale de mântuire, este evident că smerenia este, într-adevăr, o virtute divină, adevăratul conţinut şi strălucirea acelei slave care, aşa cum cântâm în timpul Sfintei Liturghii, umple cerul şi pământul.

În mentalitatea noastră omenească, avem tendinţa de a opune „slava” şi „smerenia” – ultima fiind pentru noi un semn de slăbiciune. Pentru noi, ignoranţa şi incompetenţa sunt cei doi factori ce ne determină, sau ar trebui să ne determine, să ne simţim smeriţi. Este aproape imposibil să „traduci în fapt” omului modern, hrănit din publicitate, din afirmarea de sine şi dintr-o nesfârşită laudă de sine, că tot ceea ce este cu adevărat perfect, frumos şi bun este în acelaşi timp în mod firesc smerit; datorită perfecţiunii sale nu necesită în niciun fel „publicitate”, slavă exterioară sau „adulare”.
Dumnezeu este smerit pentru că este perfect; smerenia Lui este slava Sa şi sursa adevăratei frumuseţi, perfecţiuni şi bunătăţi. Oricine se apropie de Dumnezeu şi-L cunoaşte devine imediat părtaş la smerenia divină şi este înfrumuseţat prin ea. Aceasta este taina Fecioarei Maria, Maica lui Hristos, a cărei smerenie a făcut-o bucuria întregii Creaţii şi cea mai mare revelaţie a frumuseţii pe pământ, taina tuturor sfinţilor şi taina fiecărei fiinţe umane din timpul puţinelor momente ale apropierii sale de Dumnezeu.

Cum poate deveni cineva smerit? Simplu: copiindu-l pe Hristos, smerenia divină întrupată, Cel prin Care Dumnezeu a descoperit, o dată pentru totdeauna, slava Sa ca smerenie şi smerenia Sa ca slavă. Astăzi, a spus Hristos în noaptea supremei Sale smerenii, Fiul Omului se prea slăveşte şi Dumnezeu se preaslăveşte în El. Smerenia se învaţă contemplându-l pe Hristos, Care a spus: Învăţaţi de la Mine, pentru că sunt blând şi smerit cu inima. În cele din urmă smerenia se învaţă măsurând totul prin El, raportând totul la El. Hristos a venit pentru a ne arăta că putem să câştigăm mântuirea şi cum putem să o facem ca oameni. De aceea el a venit şi a trăit ca om. Pentru a ne arăta că orice om se poate mântui. Fără Hristos, adevărata smerenie este imposibilă, dar cu fariseul religia însăşi devine un act de mândrie al realizărilor umane, o altă formă de mărire de sine fariseică.

Pericopa evanghelică din această duminică ne înfăţişează un om satisfăcut întotdeauna de sine, care consideră că se supune tuturor cerinţelor religioase. El este sigur pe sine şi mândru de el. În realitate, totuşi, el a falsificat sensul religiei pe care o reduce astfel la detalii exterioare şi îşi măsoară cucernicia prin prisma zeciuielii pe care o dă la templu. Însă vameşul se smereşte pe sine şi smerenia sa îl îndreptăţeşte pe el în faţa lui Dumnezeu.

Perioada de post începe, astfel, printr-o căutare, o rugăciune de smerenie, care este începutul adevăratei pocăinţe. Pentru că pocăinţa, mai presus de orice, este o întoarcere la adevărata rânduială a lucrurilor, refacerea vederii limpezi asupra lucrărilor divine. Ea este deci înrădăcinată în smerenie şi smerenia – dumnezeiasca şi minunata smerenie – este rodul şi sfârşitul pocăinţei. Să fugim de … vorba cea înaltă a fariseului, spune Condacul acestei zile şi să învăţăm mulţimea graiurilor celor smerite ale vameşului … Suntem la uşile pocăinţei şi la cel mai solemn moment al privegherii de Duminică: după ce Învierea şi arătarea lui Hristos au fost vestite – Învierea lui Hristos văzând … – cântă pentru prima dată troparele ce ne vor însoţi în întregul Post:

Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă; că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş al trupului cu totul spurcat. Ci ca un Îndurat curăţeşte-l cu mila milostivirii Tale.
În cărările mântuirii îndreptează-mă, Născătoare de Dumnezeu, căci cu păcate grozave mi-am spurcat sufletul şi cu lenevire mi-am cheltuit toată viaţa mea; ci cu rugăciunile tale spală-mă de toată necurăţia.
La mulţimea păcatelor mele celor rele, cugetând eu, ticălosul, mă cutremur de înfricoşata zi a judecăţii, ci îndrăznind spre mila milostivirii tale, ca David strig Ţie: Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta.
Va urma.

Războiul bacteriologic mondial sau o operaţiune globală sub acoperire de modificare genetică a populaţiei Terrei (I)? De ce nu, şi una şi alta?

O criză bacteriologică care apare în China, adversarul economic no. 1 al SUA, în cel mai prost moment pentru gestionarea ei şi cel mai bun pentru explozia ei - Anul Nou chinezesc, când zeci de milioane de chinezi se deplasează dintr-o regiune în alta ; cu o răspândire uluitor de rapidă în alte zone şi cu cazuri apărute în Occident imediat după declanşarea epidemiei în China, de parcă toţi cei sosiţi de acolo veneau din Wuhan, nemaifiind alte zone de interes pentru vestici; sau, dacă veneau din alte regiuni, însemnând că deja toată China e contaminată. Prea multe potriviri, prea multe întrebări, prea ca la acţiunile de destabilizare americane.

Pe de altă parte, în ultima decadă, au fost studiate şi chiar experimentate pe subiecţi voluntari vaccinurile genetice sau vaccinurile ADN, obţinute prin inginerie genetică şi nu prin germeni patogeni, care modifică ADNului celui vaccinat, cu efectul transformării în altcineva, fără un control asupra acestei transformări. Acesta este şi motivul pentru care, alături de neîncrederea generală în onestitatea producătorilor de medicamente-vaccinuri, au fost şi sunt privite cu suspiciune maximă de către populaţia de pretutindeni şi nu au fost încă folosite. Nimeni nu poate spune ce alte transformări vor face astfel de vaccinuri în fiinţa umană, şi nimeni nu poate garanta că ele nu vor fi folosite pentru controlul populaţiilor, dorinţa de secole a elitelor globaliste de transformare a maselor în nişte turme pe deplin ascultătoare. Şi ce ocazie mai bună decât o “nemiloasă” şi de “nestăpânit” altfel, pandemie!

Aveţi mai jos un prim episod dintr-o analiză minuţioasă, extrem de solid documentată, cu un fir logic foarte clar, in care veţi afla multe detalii pe care nu le ştim pt că presa globalistă nu ni le spune, sau ne minte şi manipulează non-stop, şi care duce, vrei nu vrei, la întrebările din titlu. Probabil că nu peste mult timp vom avea şi răspunsul.

Lilieci, editarea genelor şi arme biologice: experimente recente ale DARPA provoacă îngrijorare pe fondul epidemiei de coronavirus

de Whitney Webb
traducere: Paul GHIŢIU

În ultimele săptămâni, îngrijorarea cu privire la apariția unui nou coronavirus în China a crescut exponențial pe măsură ce media, experții și oficialii guvernamentali din întreaga lume și-au exprimat în mod deschis îngrijorarea că această nouă boală are potențialul de a se transforma într-o pandemie.

Pe măsură ce îngrijorarea privind viitorul acestei epidemii a crescut, același lucru s-a întâmplat și cu numărul de teorii care speculează cu privire la originea focarului, multe dintre acestea învinuind diverşi actori statali și/sau miliardari controversați. Acest lucru a dus în mod inevitabil la eforturi de combatere a „dezinformării” legate de focarul coronavirus, atât din partea principalelor instituții de presă, cât și a principalelor platforme de comunicare socială.

Cu toate acestea, deși multe dintre aceste teorii sunt în mod clar speculative, există, de asemenea, dovezi verificabile cu privire la interesul recent al unei agenții guvernamentale americane controversate pentru noile coronavirusuri, în special cele transmise de la lilieci la oameni. Agenția respectivă, Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării de la Pentagon (DARPA), a început să cheltuiască milioane pentru o astfel de cercetare în 2018, iar unele dintre aceste studii finanțate de Pentagon au fost efectuate la laboratoare militare americane pentru arme biologice cunoscute, situate la granița cu China, și au avut ca rezultat descoperirea a zeci de noi tulpini coronavirus, chiar în luna aprilie a anului trecut. În plus, până în prezent, legăturile dintre principalul laborator de arme biologice al Pentagonului și un institut de virusologie din Wuhan, China – unde se crede că focarul actual a început – nu au fost raportate până acum în mass-media în limba engleză.

Deși rămâne complet necunoscut modul în care a apărut actuala epidemie, detaliile despre DARPA şi recentele experimente ale Pentagonului sunt în mod clar de interes public, mai ales având în vedere că nişte companii, care sunt parteneri strateghici ai DARPA, au început recent să dezvolte un vaccin pentru a combate epidemia de coronavirus. În plus, aceste societăți sprijinite de DARPA dezvoltă controversate vaccinuri ADN și mARN pentru această anume tulpină de coronavirus, o categorie de vaccin care nu a fost niciodată aprobat pentru uz uman în Statele Unite.

Cu toate acestea, pe măsură ce temerile legate de potențialul de pandemie al coronavirusului cresc, aceste vaccinuri vor fi puse rapid pe piață pentru uzul public, ceea ce face important ca publicul să fie conștient de recentele experimente ale DARPA cu privire la coronavirusuri, lilieci și tehnologii de editare genetică, precum și de implicațiile lor mai ample.

Să examinăm narațiunea recentă despre arma biologică de la  Wuhan

Întrucât focarul coronavirus a ajuns să domine titlurile în ultimele săptămâni, mai multe instituții de presă au promovat afirmații conform cărora epicentrul raportat al focarului din Wuhan, China este în laboratoarele despre care se spune că au legătură cu un program guvernamental chinez de război biologic.

Cu toate acestea, în urma examinării ulterioare a sursei care a furnizat această afirmație gravă, am constatat că aceste presupuse legături între apariția focarului și un presupus program chinez de bioweapons au provenit din două surse extrem de dubioase.

De exemplu, prima sursă de informare cu privire la această afirmație a fost Radio Asia Liberă, agenţie de presă înfiinţată de guvernul SUA, care vizează publicul asiatic şi a fost condusă direct de CIA, fiind numită de New York Times ca parte esențială a „rețelei de propagandă mondială” a CIA. Deși nu mai este condusă direct de CIA, ea este acum administrată de Consiliul Guvernatorilor Audiovizualului (BBG), finanțat de guvern, care răspunde direct secretarului de stat Mike Pompeo, fost director al CIA înainte de postul său actual de șef al Departamentului de stat.

Cu alte cuvinte, Radio Asia Liberă și alte instituții de presă gestionate de BBG sunt instituții legale pentru propaganda guvernului SUA. De amintit că interdicția de lungă durată privind utilizarea pe plan intern a propagandei guvernului SUA asupra cetățenilor americani a fost ridicată în 2013, cu justificarea oficială de a permite guvernului să „comunice eficient într-un mod credibil” și să combată mai bine „influența al-Qaeda și a altor extremiști violenți”.

Revenind la subiectul în discuție, recentul raport al Radio Free Asia cu privire la presupusa origine a focarului legată de un centru virusologic chinez de stat îl citează pentru această afirmaţie doar pe Reren Ruihong, fostul șef al departamentului de asistență medicală de la Crucea Roșie din China. Ruihong a fost citat ca expert în mai multe rapoarte ale Radio Asia Liberă privind focarele de boală din China, dar nu a fost menționat ca expert de către niciun alt outlet media în limba engleză.

Ruihong a declarat pentru Radio Free Asia că:

„Este vorba despre un nou tip de coronavirus mutant. Ei nu au făcut publice secvența genetică, deoarece este foarte contagioasă… Tehnologia de inginerie genetica a ajuns într-un astfel de moment, iar Wuhan găzduiește un centru de cercetare virusologic, care este sub egida Academiei de Științe din China, şi este centrul de cercetare din China de cel mai înalt nivel.”

Chiar dacă Ruihong nu a afirmat în mod direct că guvernul chinez a făcut o armă biologică la fabrica Wuhan, ea a insinuat că experimentele genetice din institu ar fi putut avea ca rezultat crearea acestui nou „coronavirus mutant” în focarul epidemiei.

Având în vedere că Radio Free Asia și singura sa sursă au speculat despre legăturile guvernului chinez cu crearea noului coronavirus, Washington Times a dus lucrurile mult mai departe într-un raport intitulat „Wuhan-ul lovit de virus are două laboratoare legate de programul chinez de război biologic”. Articolul respectiv, La fel ca raportul anterior al Radio Asia Liberă, menționează o singură sursă pentru această afirmație, specialistul israelian în domeniul războiului biologic fost membru al serviciilor de informații militare, Dany Shoham.

Dar, la citirea articolului, se poate observa că Shoham nu face afirmația menționată în titlul articolului, el declarînd doar pentru Washington Times că: „Anumite laboratoare din institut [Wuhan] au fost probabil angajate, în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, în China [a armelor biologice], cel puțin în mod colateral, dar nu ca principală locaţie de cercetare pentru războiul biologic a Chinei (subliniere adăugată).”

În timp ce afirmațiile lui Shoham sunt în mod clar speculative, citarea sa de către Washington Times este deosebit de grăitoare, în special având în vedere rolul important pe care l-a jucat în promovarea declarațiilor false că atacurile cu antrax din 2001 din Irak au fost opera lui Saddam Hussein. Afirmațiile lui Shoham cu privire la guvernul irakian și la antraxul folosit ca armă, care au fost utilizate pentru a susține cazul invaziei Irakului din 2003, s-au dovedit de atunci complet false, căci s-a constatat că Irakul nu avea nici “armele de distrugere în masa” chimice nici biologice susţinute de „experți” precum Shoham.

Dincolo de istoria lui Shoham, de a face afirmații suspecte, trebuie remarcat, de asemenea, că fostul angajator al lui Shoham, serviciul de informații al armatei israeliene, are un trecut tulburator în cee ace priveşte armele biologice. De exemplu, la sfârșitul anilor 1990, mai multe media au raportat că Israelul era în curs de dezvoltare a unei arme biologice genetic care ar viza arabii, în special irakienii, dar i-ar lăsa neafectați pe evreii israelieni.

Având în vedere trecutul dubios al lui Shoham și natura clar speculativă a afirmațiilor sale, precum și a celor făcute în raportul Radio Asia Liberă, un pasaj din articolul Washington Times poate fi în mod special lămuritor în cee ace priveşte motivul pentru care aceste afirmații au apărut recent:

„Un semn de rău augur, a spus un oficial american, este acela al zvonurilor false, de 

după izbucnirea epidemiei, care au început în urmă cu câteva săptămâni să circule pe internetul chinez susținând că virusul face parte dintr-o conspirație a SUA de a răspândi arme bacteriologice. Aceasta ar putea indica faptul că China pregătește mijloace de propagandă pentru a contracara viitoare acuzații că noul virus a scăpat de la unul dintre laboratoarele de cercetare civilă sau de apărare din Wuhan (subliniere adăugată).”

Cu toate acestea, după cum se arată chiar în articolul menționat, acuzațiile că coronavirusul a scăpat dintr-un laborator de stat chinez nu mai puteau fi o viitoare acuzaţie, din moment ce atât Washington Times, cât și Radio Asia Liberă făcuseră deja această afirmație. În schimb, ceea ce sugerează acest pasaj este că rapoartele din Radio Asia Liberă și Washington Times au fost răspunsuri la afirmațiile care circulă în China, conform cărora focarul este legat de o „conspirație a SUA de a răspândi arme bacteriologice”.

Deși cele mai multe instituții de presă în limba engleză de până acum nu au examinat o astfel de posibilitate, există dovezi justificative considerabile care merită să fie examinate. De exemplu, nu numai că armata SUA, inclusiv controversatul său braț de cercetare – Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA), au finanţat recent studii în China și în apropierea Chinei, care au la descoperirea de noi coronavirusuri mutante provenite de la lilieci, dar Pentagonul a devenit de asemenea recent preocupat de utilizarea potențială a liliecilor ca arme biologice.

Va urma.

Sursa: https://www.thelastamericanvagabond.com/top-news/bats-gene-editing-bioweapons-recent-darpa-experiments-raise-concerns-amid-coronavirus-outbreak/