Am primit de la Fundația Arsenie Boca - 28.05.2011

Hristos a înviat!

 

Dragi prieteni,

 

Pentru noi astăzi este o zi deosebită: se împlinesc doi ani de la înfiinţarea fundaţiei şi îl prăznuim pe Sfântul Ioan Rusul! Astfel, considerăm că avem doi mari ocrotitori: Părintele Arsenie Boca şi Sfântul Ioan Rusul! Pentru rugăciunile lor, să ne miluiască Domnul!

 

Ne pregătim pentru vizita de mâine la Valea Plopului-Valea Screzii şi suntem tare încântaţi că o să mergem în aşa număr mare (6 maşini x 22 persoane)! Şi de data acesta s-au strâns bani şi ajutoare, vă mulţumim!

 

Ataşat găsiţi tabelul pe care vi-l trimitem lunar, cu persoane bolnave ce au nevoie de rugăciunea noastră, iar mai jos transmitem articolele de săptămâna aceasta:

 

1. Cum să ne rugăm cu adevărat lui Dumnezeu? – Sfântul Teofan Zăvorâtul;
2. Ce vrea Dumnezeu de la noi? – înterviu cu Ierom. Teofan de la Mănăstirea Putna.

 

Cu prietenie,

 

Irina Coşoveanu

                                                        Tabel –probleme de sănătate

Nr. crt.	Nume	Prenume	Problema  personală
1	Dobre	Maria	operată la şold, nu poate merge
2	Curtasu	Lucica Cătălin	handicap locomotor
3	Manta	Diana	epilepsie si diplegie hipotona, microcefalie scolioza ,intarziere psihomotorie severa
4	Pricop	Silviu	dizlocare de inele la coloana (sindrom bipiramidal
5	Ion	Mari	tumoare
6	Dominte	Darius	HTA esentiala , Insuficienta Mitrala , Sindrom Hiperkinetic Cardiovascular, Aritmie Sistolica Supraventriculara
7	Magyara	Rudolf Leonard	ciroza hepatica, ulcer, leucemie si   scolioza toracica
8	Huci	Rareş	paralizie cerebrală-tetrapareză spastică, strabism convergent şi retard psihomotor sever.
9	Staicu	Mona	diabet
10	Roman	Adrian	autism infantil
11	Tudor	Alexandra Mihaela	aplazie medulara
12		Andreea	cardiopatie dilativă
13		Adriana-nepotel	epilepsie
14		Nicolas	problema de sanatate cu picioarele
15		Marcela	oarbă-16 ani- diagnostic malign in evolutie
16		Rareş	cancer la creier
17	Rotaru	Denisa	tumora paraventriculara anterioara stanga
18	Meda	Andrada	cancer
19	Saghin	Andrei	pentru salvarea vietii
20	Popa	Alin Catalin	tetrapareza spastica
21		Cristi	cancer
22	Ciocan	Aurelian-preot	cancer la gat
23		Mihai	infarct miocardic antero-septal
24		Andra	cancer
25	Culbeciu	Andreea	nevoie urgent de sânge B3 NEGATIV - este o fetită nou născută - mama a decedat săptămâna trecută -
26	Rambela	Andrei-Ilie	Limfom Hodgkin
27	Pasca	Daniela	leucemie
28	Tudor	Alexandra Mihaela	aplazie medulara
29	Enculescu	Nicoleta	Pareză ;dicopatie lombară ;discartroză cervicală ;sindrom coadă de cal.
30	Colda	Alina Viorica	Copil leucemie
31	Vasile	Marin	infarct miocardic,insuficienta cardiaca,cardiomiopatie dilatativa,diabet zaharat, guta, dislipidemie.
32	Rosu	Elena	prunc nou nascut donator de sange grupa B3 NEGATIV. mama a murit la nastere.
33		Eva Maria	Leucemie acuta limfo blastica
34		Maria	cancer
35	Sofron	Aniela Laura	cancer limfatic
36	Fanea	Florin	neoplasm pulmonar cu metastaze
37	Gingiu	Robert	Paralizat 5 ani
38	Totorean	Alin	liposarcom mixoid de grad inalt
39		Pr. Onufrie	De la M. Sihastria Raraului- opreat de cancer
40	Joimir	Oana	hipoacuzica(
41	Tudor	Alexandra Mihaela	aplazie medulara
42	Szabo	2 fetite	Are doua fetite care au probleme grave cu vederea si ar trebui operate
43	Dumitraciuc	Daniel	Nevoie urgenta de sange B3 Negativ - fetita nou-nascuta, mama a decedat saptamana trecuta
44		Anca Sabina	12 ani –amputarea unui picior
45	Neacsu	Viorica	HANDICAP GRAV
46	Durac(Tarineanu)	Alina
47		Constanta	cu un baiat de 35 ani -bolnav de schizofrenie
48	Pasca	Daniela	leucemie
49			Nevoie urgenta de sange B3 Negativ - fetita nou-nascuta, mama a decedat saptamana trecuta
50		Marian-Iulian	cancer limfatic
51	Paraschiv	Maria	mama unui baietel in virsta de 8 ani cu handicap grav ,
52		Maria	paralizie cerebrala infantila- 6 ani
53		Dragos	Disparut 13 ani, inaltime 1.54, parul de culoare neagra, tenul deschis, semnalemente remarcabile: pistrui, ochi caprui.
54	Zaprea	Viorica	probleme de sănătate
55	CIOPEICA	BIANCA	cancer la maduva osoasa
56		Adelin Serban	Probleme de sanatate
57		Pavel Anton	piciorul stang mai scurt cu 5 centimetrii,are nevoie de o proteza ortopedica
58	Alexandrescu	Radu	autism înalt funcţional
59

Tabel ajutor material

Nr.crt.	Nume	Prenume	Problema  personală
1	Bostin	Florin	student ; are nevoie de laptop
2	Curtasu	Denisa Andreeea	ajutor financiar pentru a continua să studieze pianul în Italia
3	Becheanu	Ioana-Roxana	doreşte să fie ajutată cu un serviciul Facultatea de teologie romano-catolica, specializarea : teologie-litere, licentiata in Teologie – Limba si literatura romana didactica.
4	Pap	Felicia	Doreste ajutor material de orice fel
5	Radulescu	Toderita	Repatriere Spania corp neansufletit se roaga Radulescu Raluca
6	Caraiman	Ionela - Laura	invăţătoare la Şcoala cu clasele I-VIII, Izvoare, com. Bahna, jud. Neamţ. Avem un număr mare de elevi în şcoală, dar cei mai mulţi dintre ei au mare nevoie de hăinuţe, ca să poată veni la şcoală în sezonul rec
7	Postelnicescu	Parintele Marius	preot slujitor la Paraclisul "Sfantul Ioan Gura de Aur" din cadrul Academiei de Studii Economice, credit la banca BCR in valoare de 77.000 euro somatie cu executare silita pana la data de 02.04.2011,tel 0763. 84. 86. 82 sau e-mailpostelnicesu@yahoo.com  - parintele Marius Postelnicescu.
8	PărinteleLupu	Ioan	nu-i ajung banii să picteze paraclisul
9	Gheorghe	Preda	Preot- vă solicita sprijinul în numele enoriaşilor din Parohia Băduleşti în vederea realizării lucrării de reparaţie a acoperişului bisericii

Viorica Dinu l-a condamnat definitiv şi irevocabil pe Vântu

          Udecătoarea Viorica Dinu (care, între noi fie vorba, pare dacă nu incompetentă, atunci cel puţin foarte puţin competentă, şi dacă nu co-interesată, atunci cel puţin rău intenţionată) şi-a depăşit competenţele şi, cu nişte decizii demne de anii '50, l-a făcut pe domnu Vântu, una cu pământu.
          Descinsă parcă dintr-o istorie blestemată şi roşie de sângele martirilor oprimării comuniste, dna Dinu ne anunţă că nu avem a ne interesa de procesul protejatului, pardon acuzatului, dumneaei, că presa nu are voie să scrie despre proces pentru că îl distorsionează, că publicitatea din jurul acestui caz aduce prejudicii actului de justiţie - sau actului de mânărie al justiţiabililor? -, că săracu Vântu e victima unei judecăţi populare - Deşi s-a plimbat liber fără ca nimeni să-l înjure măcar, ce să mai zic să-l atace. Păi asta e justiţie populară? Las că are dna cu pricina acum o judecată de-i sar toate penele!(Vezi mai jos câteva comentarii blânde luate de pe HotNews.) - că săracu interlop e închis degeaba, că trebuie reanalizate toate probele, reaudiaţi toţi martorii şi, eventual, pornit de la daci şi romani; adică "băi idioţilor, ciocu mic şi la coteţ, că m-am supărat rău pă voi muhaielelor şi proştilor şi inculţilor juridic şi duşmanii lu pretenu meu Sorinacio".
        
          Aşa zisul act de justiţie îndeplinit de această expresie penibilă a statuii legate la ochi, pe care nu pot să o numesc judecătoare, ci numai udecătoare, e o jignire adusă libertăţii, democraţiei, justiţiei, inteligenţei, bunului simţ, responsabilităţii, cât mai există din ele astăzi în jurul nostru şi în noi.
          CSM-ul - dacă mai există aşa ceva în afara protejării manifestărilor abuzive şi nelegale ale justiţiabililor - trebuie să acţioneze, pentru că, dacă nu o va face, tare mi-e teamă că până în momentul în care vom vedea diverşi indivizi şi individe alergând pe stradă cu robele fâlfâind, urmăriţi de cei cărora li s-a înfăptuit actul de injustiţie, nu mai e mult.
          Şi înainte de a vă lăsa să citiţi comentariile, închei, aşa cum am început: udecătoarea Dinu l-a înfundat rău de tot pe Vântu. Ceea ce însă nu ne satisface; mult mai satisfăcător ar fi să auzim că acest specimen injustiţiabil a dispărut din justiţia română şi, dacă se poate, să apară şi dovezile despre cum a visat şi a decis ea toate acestea într-o noapte în care o voce i-a spus: Vioricoo.... Vioricoo.... (completaţi cu ce credeţi că s-a întâmplat şi trimiteţi pe adresa blogului).

Comentarii (scuze pentru unele expresii mai dure):


judeca ei, oare.
adica, ma refer la capul personal, din dotare..

Marlanie tipic romaneasca!
Pe usa cabinetului ar trebui scris: scuipati aici! Asa ne trateaza asa o tratam.
Partea proasta este ca noi o si platim. Rusine!  


chiar ma intrebam cind gaseste Vintu o judecatoare de cacat sa-l scoata basma curata! Ma gindeam ca nu sunt in Romanica, dar mi-am revenit. 

tot presa a incitat si in cazul achitarii de catre preacinstita judecatoare a chinezului care a transat doi oameni, i-a fiert si i-a aruncat la veceu.
stimata doamna dinu, primiti scuipatul meu ca pe o ingerinta a mea personala in constiinta unei secaturi.

 deci parerea mea acum este mai clara decat inainte de secretizare. acum sunt sigur ca vantu e vinovat si in plus a platit si judecatorul pt asta.
doar nu crede ca pt o astfel de decizie va fi aplaudata..

Haznaua de sub covorul Occidentului

Oricum ai întoarce poveste asta cu DSK, ea ne arată că sub covorul frumos colorat şi mirosind a detergenţi scumpi, se ascunde o hazna cât lumea, zisă liberă şi democratică, de mare. Că Occidentul nu e numai democraţie, cum ni se spune, ci şi rahat. Că rahatul de la noi are rude mai înstărite la ei.

Fie că DSK-ul chiar a făcut respectivele avansuri amoroase şi poate şi tentativa de cucerire forţată, fie că totul este un scenariu menit să-l scoată din scenă, aflăm în ea pofte care întunecă raţiunea, desfrâul celui care ajunge mai sus decât semenii săi, setea de putere şi orbirea omului prin putere, mândria deşănţată, desconsiderarea celorlalţi şi utilizarea lor ca simple unelte ale poftelor personale, fie ele sexuale, fie de înavuţire, fie politice, promovarea minciunii în locul adevărului, adularea modelului comportamental negativ, inegalitatea dintre omul obişnuit şi cel aflat pe o anumită treaptă de putere, desconsiderarea persoanei… 

Dacă e adevărat, atunci aflăm, la scară planetară și la nivelul omului de televizor, că Strauss-Kahn este un gunoi, un barbar, o brută, un mizerabil, un asemenea cu interlopii noştri: seducător de meserie, apelând mai puţin la farmecele personale cât la faimă, bani, putere…

Aflăm că se ştiau multe alte întâmplări cel puţin dubioase.

Aflăm că gura unor femei care-i reclamaseră abuzurile fusese închisă mai brutal sau mai financiar.

Aflăm că, un lider socialist, preocupat de greaua viaţă a proletarilor, cheltuieşte pe noapte cât zece salarii medii de la noi, plus, pe zi, probabil că încă vreo zece. Că un singur costum de-al lui era cât 60 de salarii medii de la noi.

Că … aşa cum se întâmplă şi la noi, socialismul acestor domni lideri socialişti este o MARE MINCIUNĂ care le foloseşte lor pentru binele întregului popor.

Dacă nu e adevărat, dacă toată tărăşenia asta i-a fost aranjată, aflăm că libertatea, adevărul, protecţia persoanei valorează şi la ei cât valora în comunismul nostru drag din care de-abia nu am ieşit. Păi dacă lui Kahn poţi să-i faci – evident folosind trecutul lui, astfel că şi toate cele de mai sus rămân valabile – aşa ceva, ce valoare mai are libertatea şi adevărul tău de om mic, de membru al turmei libere în ţarc?

Având în vedere că această posibilitate s-a discutat şi este luată în calcul cu multă seriozitate dar şi cu multă linişte, înţelegem că această linişte izvorăşte din cunoaşterea temeinică a patternului, din caracterul obişnuit al unei astfel de situaţii, din conştiinţa că aşa ceva s-a întâmplat, se întâmplă şi se poate întâmpla oricând şi aproape oricui.

         

Domnului Preşedinte Traian Băsescu, din partea unor români

OPRIŢI UCIDEREA CAILOR DIN PĂDUREA LETEA

Domnule Preşedinte al României,

Cronometrul este pornit. Şaptezeci şi unu de cai sălbatici sunt condamnaţi la moarte. Acum se află în ţarcuri. Legaţi. Bătuţi. Flămânzi. Răniţi. Vreţi să vedeţi chinul la care sunt supuşi? Puteţi privi fotografiile care stau mărturie. Priviţi ochii acestor cai sălbatici, domnule Preşedinte. Douăzeci dintre ei sunt mânji. Camioanele îi vor duce mâine la abator şi vor fi măcelăriţi. România va fi din nou stropită de sânge. Vom fi din nou văzuţi ca un popor care distruge în loc să găsească soluţii. Vom fi din nou acuzaţi că nu avem suflet, nu avem Dumnezeu.

ONG-urile se plâng de stricăciunile pe care le fac hergheliile în Pădurea Letea. Localnicii învinşi de sărăcia anilor ’80 au lăsat liberi aceşti cai. Iar caii au supravieţuit. Au avut nevoie de hrană. S-au descurcat singuri. Au avut nevoie de adăpost. S-au descurcat singuri. În ultimii ani câteva asociaţii pentru drepturile animalelor au ajutat cu hrană. Cu proiecte şi soluţii concrete pentru mutarea cailor într-o pădure învecinată rezervaţiei Letea. Cu proiecte şi soluţii concrete pentru controlul reproducerii în aceste herghelii. Doar autorităţile din zonă n-au găsit mijloace să rezolve problema.

Însă acestea sunt detalii, domnule Preşedinte. Pot să mai aştepte. Cei şaptezeci de cai programaţi joi pentru abator, nu. Minutele lor sunt numărate. Desigur, nu noi am pornit cronometrul pentru aceşti cai. Nu noi i-am prins cu frânghii şi i-am bătut până la sânge. Nu noi mânuim în abator instrumentele pentru ucidere. Dar simplul fapt de a întoarce privirea ne-ar face părtaşi la o crimă. Conştiinţa noastră refuză o asemenea complicitate. De aceea ne adresăm Preşedintelui României.

Pădurea Letea este declarată monument al naturii. Se află sub protecţia UNESCO. Cine protejează hergheliile de cai sălbăticiţi care trăiesc aici? Tăierea unui copac din rezervaţia Letea este infracţiune. Ce cod trebuie să ne aducă aminte că uciderea a 71 de cai este o fărădelege care ne înjoseşte în faţa întregii lumi şi în faţa propriului suflet?

Domnule Preşedinte, ne adresăm dumneavoastră ca unei instanţe morale. O instanţă a omeniei. Autorităţile zonei nu s-au priceput ori nu s-au învrednicit să facă ce era mai bine pentru hergheliile din rezervaţia Letea. Legislaţia actuală nu e destul de clară sau nu are mecanismele atât de rapide şi eficiente pentru a salva acum cei 71 de cai. Dar omenia nu poate da greş. Omenia nu poate ridica din umeri când ţara noastră este pe punctul de a deveni scena unui nou masacru al necuvântătoarelor. Omenia nu poate tăcea în faţa suferinţei celor neajutoraţi. În faţa nedreptăţii.

Viaţa acestor făpturi e în mâna Domniei voastre. Vă rugăm să priviţi fotografiile celor 71 de condamnaţi. Priviţi ochii acestor cai sălbatici, domnule Preşedinte. Şi apoi hotărâţi dacă merită să mai alerge vreodată liberi sau merită să apuce drumul lăzilor frigorifice, feliaţi şi împachetaţi frumos în pungi de plastic pe care scrie Made în România. Ar mai fi aceea o ţară în care noi să ne simţim mândri că trăim, iar Domnia voastră că îi sunteţi Preşedinte?

Doamne, daca-mi esti prieten,

Cum te lauzi la toti sfintii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu parintii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
N-asculta de toti zurliii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Nu-mi mai otravi ursita,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum sustii in gura mare,
Moaie-ti tocul in cerneala
Si-nainte de culcare
Da-i in scris porunca mortii,
Cand si-o ascuti pumnalul,
Sa-l infiga-n mine, Doamne,
Si sa lase-n viata calul.

Trimiteţi această scrisoare pe adresa 
procetatean@presidency.ro, presa@presidency.ro, valeriu.turcan@presidency.ro

Am primit de la Fundația Arsenie Boca - 21.05.2011

Dragi prieteni,

 

Şi săptămâna aceasta am reuşit, cu ajutorul Domnului şi prin osteneala dumneavoastră să-i ajutăm pe cei în nevoi! Mulţumim celor care astăzi şi zilele trecute şi-au încărcat programul pentru a merge la/sprijini  cele două familii, precum şi celor care deja s-au mobilizat pentru tabăra din Valea Screzii – Valea Plopului! Să primescă Dumnezeu jertfa firecăruia!

 

Nu uitaţi că sâmbăta viitoare pe 28.05. mergem la copiii din Valea Screzii - Valea Plopului. Deplasarea se face ca de fiecare dată, cu plecare de la sediul fundaţiei, la ora 12.15. Dorim să se meargă cu câteva maşini, iar numărul persoanelor care vor merge depinde de numărul de locuri libere în aceste maşini. Astfel, îi rugăm pe cei care au maşini personale şi care sunt interesaţi să vină, să ne ajute cu cât mai multe locuri libere în automobil şi să ne confirme numărul acestora până la data de 26.05.2011.

 

Materialele de săptămâna aceasta sunt:

 

1. Apariţie carte despre Părintele Arsenie Boca;
2. O parohie minunată din Bucureşti care şi-a propus să construiască un aşezământ social!

 

Cu prietenie,

 

Irina Coşoveanu

Dumnezeu este Hawking! Sau invers?

Dacă nu am mai apucat să scriu, măcar am mai citit câte ceva. Vă propun un detaşat, aplicat, sensibil - deci, ironic-înţelept - articol despre ultimele ziceri ale vestitului Stephen Hawking. 
Şi, legat de acesta, întotdeauna m-am întrebat oare cine călăuzeşte mintea unui om aflat într-o astfel de situaţie, care reuşeşte în mod incredibil să comunice şi pare a fi un geniu. Dacă din lucrările lui, zis ştiinţifice, puteai să te aştepţi şi la un drum, extrem de personal şi aproape SF, către Dumnezeu, sentinţele din ultimul timp mi-au lămurit dilema. Dar să-l ascultăm pe Alin Fumurescu în comentariul de pe Contributors.ro:

Motto: “Fumurescule, bunica-mea zicea ca acolo unde-i minte multa e si prostie cat caru’!” (Profesorul meu de fizica din liceu)
…la inceput nu i-am acordat atentie. Stephen Hawking e un fizician cunoscut si recunoscut cu usurinta pana si de muritorul de rand, mai putin interesat de fizica teoretica. Dar un fizician. Parerile sale despre religie, Dumnezeu si viata de apoi ma intereseaza in mod normal cel mult la nivel anecdotic. (Cum m-ar interesa ca Einstein a spus ca « Dumnezeu nu joaca zaruri », bunaoara.) Atat si nimic mai mult. La subiectele astea toata lumea e indreptatita la o parere : buna sau proasta, mai mult sau mai putin informata. Daca, dupa un traseu suficient de tortuos pe aceasta tema (a se vedea declaratiile si lecturile sale din ultimii vreo douazeci de ani), Hawking a ajuns la concluzia ca nu exista viata de apoi si ca moartea e un soi de dezactivare a vreunui computer, sa-i fie de bine.
Am lasat la o parte si o usoara contradictie logica din cartea sa « The Grand Design » (« Marele Plan ») in care sustine ca nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica Universul. Asa o fi. Nu ma pricep la fizica teoretica. Poate ca legea gravitatiei va fi fiind suficienta. Dar stiu, dupa cum observa si John C. Lennox, profesor de matematica la Oxford University (God and Stephen Hawking: Whose Design is it Anyway?), ca atata vreme cat exista un plan exista si un proiectant. Daca exista vreun computer, dezactivat sau nu, trebuie ca mai intai de toate, cineva sa-l fi gandit. In cuvintele lui Lennox,
“Suppose … we replace the universe by a jet engine and then are asked to explain it. Shall we account for it by mentioning the personal agency of its inventor, Sir Frank Whittle? Or shall we follow Hawking: dismiss personal agency, and explain the jet engine by saying that it arose naturally from physical law?
It is clearly nonsensical to ask people to choose between Frank Whittle and science as an explanation for the jet engine. For it is not a question of either/or. It is self-evident that we need both levels of explanation in order to give a complete description.”
(Imaginati-va … ca avem in locul universului un motor cu reactie si-apoi suntem rugati sa-l explicam. Trebuie sa dam socoteala de el mentionand actiunea personala a inventatorului sau, Sir Frank Whittle ? Sau trebuie sa-l urmam pe Hawking : dam la o parte interventia personala si sustinem ca motorul cu reactie a aparut in mod natural, ca o consecinta a legilor fizicii ?
E lipsit de noima sa le ceri oamenilor sa aleaga intre Frank Whittle si stiinta ca explicatie pentru motorul cu reactie. Pentru ca nu e o chestiune de ori-ori. E de la sine evident ca avem nevoie de ambele niveluri explanatorii pentru a oferi o descriere completa.)
Trecem si pe asta. Dar Hawking recidiveaza. In cadrul recentei conferinte Google Zeitgeist, el afirma nici mai mult, nici mai putin decat ca ‘filosofia e moarta’. Nu ca e ineficienta, nu ca e insuficenta, ci ca e moarta de-a binelea, ca nu mai poate tine pasul cu stiinta, in particular cu fizica, si ca de-acum inainte oamenilor de stiinta le revine sarcina de « a purta mai departe torta cunoasterii ».
Mai sa fie ! Devine limpede ca aici avem de-a face cu un pattern de gandire. Atat religia cat si filosofia functioneaza, prin insasi natura lor, in domeniul speculatiei. Obiectul lor poate fi absolutul sau transcendentul, dar domeniul lor e unul in permanenta supus indoielii si ambele si-l asuma ca atare. Un finit, rational vorbind, nu poate avea acces deplin la infinit. Un limitat, la nelimitat. Religia nu face demonstratii despre existenta lui Doamne-Doamne (in fine, n-ar trebui sa faca, desi incercari in directia asta au mai existat, unele dintre ele chiar faimoase). Face doar apropieri piezise. De aceea necesita credinta (ceea ce nu neaga catusi de putin investigatia rationala, ba dimpotriva, o presupune). Si de aceea nici un sfant nu va spune despre sine insusi ca e sfant.
La fel si filosofia – filo-sofia – e dragoste de intelepciune, nu intelepciune. E cautare, nu statia terminus. Nici un filosof demn de acest nume nu a pretins vreodata ca a atins intelepciunea suprema, nici macar Hegel, desi a cochetat putintel cu ideea (Ideea ?). Hobbes, doar, a sustinut ca va prezenta un sistem filosofic la fel de incontestabil precum teoremele geometrice si ca, de fapt, ‘adevarata’ filosofie’ se-ncepe cu el. Estimp s-a mai descoperit si geometria ne-euclidiana, cat despre indisputabilitatea lui teoriei Hobbesiene nici nu mai are rost sa povestim.
Si cu asta ajungem la patternul lui Hawking : refuzul indoielii, setea de certitudini. La scara omeneasca, omul e de inteles – si asta din motive evidente. Asta nu scuza, insa, siluirea logica. Da. Poate ca nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica originile Universului. Da, poate ca nu exista viata de apoi. Cred, Doamne, ajuta necredintei mele. Da, poate ca nici nu exista intelepciune si poate ca totul este desertaciune si vanare de vant. Poate. Dar poate ca nu.
In momentul in care Hawking declara ca « nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica Universul » si o face in absenta unei teorii indisputabile, verificata stiintific (singur recunoaste ca M-theory e decomadata doar atat – o teorie promitatoare si nimic mai mult), se plaseaza automat in afara stiintei pe care pretinde ca o slujeste. Cand afirma raspicat ca nu exista viata de apoi – si o face punand in joc toata reputatia omului de stiinta – isi tradeaza vocatia, pentru simplul motiv ca nu poate avea certitudini stiintifice pe aceasta tema. Iar cand afirma ca filosofia, i.e., iubirea de intelepciune a murit, orice consideratii pe marginea purtatorilor vreunei flacari a cunoasterii isi pierd noima si aluneca, usurel, in penibil.
Repet, omeneste vorbind, dupa o asemenea viata aparent lispita de noima, ii pot intelege setea de certitudini demonstrabile matematice. I-o pot chiar admira. Dar asta nu ma-mpiedica sa-mi amintesc « schimbul de grafitti » de pe zidurile Sorbonei, pe vremea revoltelor studentesti din ’68 :
« Dumnezeu a murit ! – Nietzsche » a scris, cu litere de-o schioapa, un student inflacarat.
Dedesubt, o alta mana a adaugat sec :
“Nietzsche a murit! – Dumnezeu”
Pana la proba contrara, a doua afirmatie ramane singura demosntrabila stiintific.