Episodul precedent aici.
Materialul de mai jos este o sinteză
vastă a informaţiilor provenite din observaţii medicale directe şi din cercetarea ştiinţifică, realizată de un colectiv coordonat de biofizicianul
Virgiliu Gheorghe. Cum textul are 56 de pagini, îl voi posta în mai
multe episoade structurate pe subteme, astfel încât să poată fi folosit
cât mai uşor şi mai direcţionat de către cei interesaţi.
Protocol de tratament pentru COVID-19
Atenţie, nimeni nu poate fi sigur că se va încadra între cei care fac forme uşoare, dacă se întrunesc anumiţi factori de risc. De aceea, imediat ce apar simptomele caracteristice, este esenţial să se înceapă tratamentul specific fazei bolii în care se încadrează bolnavul. În câteva zile va fi mult mai clar dacă este vorba de un diagnostic COVID sau cu totul altceva. Dacă se adevereşte acest diagnostic, e un timp câştigat, iar dacă nu, nu s-a pierdut nimic. Aceasta, deoarece medicamentele recomandate nu au efecte adverse majore, iar suplimentele pot în cel mai rău caz să creeze ușoare probleme digestive (greață, diaree).
Suplimentele recomandate mai jos, neavând nici un efect advers, ci dimpotrivă, fiind majoritatea imunomodulatoare şi antiinflamatorii, pot fi luate şi pe parcursul fazei inflamatorii.
Medicamentele antivirale trebuie înlocuite însă în faza inflamatorie cu medicamentele anticoagulante, cu cele antiinflamatorii steroidiene şi, în cazul în care este nevoie, cu antibioticele. Mai multe informaţii privind fiecare medicament sau supliment vor fi găsite în Anexa 5 şi Anexa 6.
Suplimente, ordonate după importanţa lor în tratarea bolii:
Absolut esențiale:
1. Vitamina D3 (60 000-100 000 UI în prima zi urmat de 20 000 UI în fiecare zi pe perioada bolii:10-14 zile, pentru a continua după însănătoşire cu 5000 UI/zi măcar o lună de zile)
2. Vitamina C (se poate consuma praf până la 15-20 grame pe zi, dizolvat în apă și amestecat cu bicarbonat de sodiu în proporție de 2:1-3:1 pentru a-i scădea aciditatea)
3. Zinc 50 mg x 2 ori/zi
4. Clorură de magneziu (200-300 ml/zi dintr-o soluție 2,5%)
5. Omega 3 (2 – 4 g/zi)
6. Seleniu (200mg x2/zi)
7. Melatonină (12 mg/zi la culcare)
8. Quercetin (1 – 2 g/zi)
9. Curcumin (2 – 4 g/zi)
Opționale:
10. Artemisinin (500 mg /zi)
11. N‐acetilcisteină (200mg x3/zi)
12. Berberină (500mg /zi)
13. Epigalocathechin galat (EGCG) extras din ceai verde
14. Astragalus (500mg x2/zi)
15. Aswaganda (500mg x2/zi)
16. Fever-few (iarba fetei)
17. Oleuroperin (500mg /zi)
18. Complex vitaminic B
19. Vitamina E 400 ui /zi
20. Vitamina A 25 000 ui/zi
21. Enzime proteolitice, gen Wobenzym (3 comprimate x 3/zi)
22. Silimarină 750 mg-1000 mg/zi, suport hepatic
23. Acid Alfa Lipoic (300mg x2/zi), ca antioxidant și pentru suport hepatic
Observaţie
Aceste suplimente pot fi luate pe tot parcursul bolii de-a lungul tuturor fazelor acesteia şi chiar în perioada de recuperare. De asemenea pot fi luate și profilactic în doze mai mici.
Medicamente recomandate pe parcursul fazei simptomatice(sau a replicării virale).
Medicamente cu efect antiviral:
1. Ivermectina (200-400 μg/kg corp patru zile consecutiv). Adică, la o medie de 70 kg, se ajunge la o doză de 14-28 mg/zi, timp de 4 zile.
2. Umifenovir (Arbidol sau Arpetol, se găseşte în Republica Moldova şi Ucraina) se ia mai ales în perioada simptomatică, tocmai pentru că este specializat pe această inhibiţie a replicării virale (200 mg la fiecare 8 ore, timp de 5 zile). Se poate lua şi preventiv, în cazul în care aţi fost sau sunteţi în contact cu un bolnav de COVID. În această situaţie, se iau 200 mg pe zi. Efectele adverse sunt neglijabile.
3. Plaquenil (200 mg/zi) se poate lua pe tot parcursul bolii, întotdeauna în asociere cu zincul, 50 mg x 2 ori/zi.
4. Albastru de metilen (5 ml în 200 ml apă x 3/ zi) – poate fi folosit ca o alternativă la Plaquenil, tot în asociere cu zincul.
5. Dipiridamol[i][ii][iii]. (50 mg x 3/zi)
6. Acid ursodeoxicholic (Ursofalk) 10 mg/kgcorp/zi: 500-1000 mg/zi 10-30 zile
7. Aspenter (75-130 mg/zi).
8. Famotidină (40 mg/zi timp de 10 zile).
9. Paracetamol (500 mg x 3/zi sau 500 mg la nevoie) în cazul apariţiei febrei.
10. Metformin (250mg x 2/zi) se poate administra chiar la pacienți nediabetici dar predispuși la diabet, mai ales din momentul introducerii antiinflamatorului steroidian care conduce la creşterea glicemiei. Se poate dubla cantitatea dacă se constată că persistă o glicemie ridicată.
Observaţii:
În principiu, în faza simptomatică, a replicării virale, la majoritatea bolnavilor nu este nevoie de anticoagulant şi antiinflamator steroidian.
Se preconizează faptul că introducerea prea timpurie a corticosteroizilor întârzie neutralizarea virusului de către sistemul imun.
Dar la persoanele cu factori de risc pentru tromboză poate fi introdus chiar din această fază tratamentul anticoagulant în doză profilactică: Clexane (Fraxiparină), sau altă heparină fracționată, o dată pe zi, (0.4 ml=4000 U la persoanele de greutate medie) sau Eliquis (Apixaban) 2.5 mg o dată pe zi.
Ce se întâmplă însă cu bolnavii care, chiar din această fază, prezintă semnele unei inflamații foarte puternice, manifestată prin febră și uneori desaturare?
Dacă este prezentă desaturarea ușoară se va începe tratamentul anticoagulant profilactic (care se pare că este esențial pentru creșterea saturației, căci mecanismul principal afectării pulmonare este apariția microtrombilor în vasele capilare pulmonare).
La acesta se adaugă un tratament modulator imun care să scadă inflamația fără a scădea imunitatea, prevenind astfel furtuna de citokine care poate apărea.
Avem câteva variante:
- Ivermectină
- Doxiciclină 100 mg/zi 7-10 zile – se poate lua şi chiar continua cu o doză mică – 20 mg – pentru 5-10 zile
- Colchicină 0,5 mg x 2 ori/zi 10-30 zile (poate da diaree)
- Dipiridamol 50 mg x 3 ori/zi 10-30 zile
- Acid ursodeoxicholic (Ursofalk) 10 mg/kgcorp/zi 10-30 zile
- Curcumin 1000-3000 mg/zi 10-30 zile
- Ivermectină
- Parthenolide (din extractul de iarba-fetei=eng. Fever-few, sau Tanacetum)
- Ulinastatin (o glicoproteină cu rol de inhibitor enzimatic – nu este disponibilă momentan pe piața noastră de medicamente).
Lista poate include probabil multe alte substanțe naturale sau sintetice care au rol modulator imun.
Dacă febra însă continuă zilnic la valori tot mai mari, marcând trecerea în faza inflamatorie a bolii, este posibil să avem de a face cu începutul temutei furtuni de citokine, în controlul căreia e neapărat necesar sa apelăm la corticosteroizi și la antibiotice.
Deşi nu exista certitudinea unei infectii bacteriene la bolnavii care fac inflamaţie excesivă, pentru că nu au putut fi identificate ca atare bacterii în culturile din produsele biologice decât la un procent foarte mic de pacienţi, practica majorităţii spitalelor din lume este să se ofere o acoperire antibiotică cu spectru larg la bolnavii cu febra mare persistentă chiar din faza multiplicarii virale (imediat dupa inceputul bolii). Mai ales când aceştia sunt din categoriile cu risc.
Încă nu suntem siguri că o asemenea practica este benefică, dar majoritatea medicilor nu sunt dispuşi să dea tratament imunosupresor (corticosteroidian) pentru scăderea inflamației unui bolnav cu febra mare făra o minima acoperire antibiotică.
Deşi răspunsul inflamator excesiv din COVID pare să fie bazat pe un mecanism imun, nu e complet exclusă implicarea unor bacterii (posibil atipice) care se dezvoltă pe fondul supresiei interferonului provocată de virus în faza multiplicării virale. Acum rămane să alegem antibioticul cel mai potrivit pentru această fază a COVID-19 desi pana de curand atenția tuturor s-a îndreptat spre azitromicină, se pare că ea este benefică doar împreună cu Plaquenilul, prin potențarea efectului antiviral al acestuia.
Deoarece însă există riscul complicațiilor cardiovasculare (tulburări de ritm cardiac prin prelungirea excesivă a intervalului QT) date de această asociere, la care se adaugă adesea efectul altor medicamente luate concomitent și care prelungesc QT-ul, ultimele recomandări nu mai includ asocierea Azitromicinei cu Plaquenilul și astfel fac aproape inutilă folosirea Azitromicinei.Preferăm deci să administrăm o combinație cu spectru larg precum Augmentinul sau Amoxiclavul, la care se poate adăuga Metronidazol pentru efectul modulator imun (blochează sinteza unor citokine) sau Doxiciclină pentru efectul pe bacteriile atipice și totodată pentru efectul antifibrotic.
Va urma.
[i] Liqiang Ni, Lili Chen, Xia Huang, Chouping Han, Jianrong Xu, Hong Zhang, Xin Luan, Yongfang Zhao, Jianguang Xu, Weian Yuan, Hongzhuan Chen Combating COVID-19 with integrated traditional Chinese and Western medicine in China July 2020, pp.
[ii] Liu, Xiaoyan, et al. "Therapeutic effects of dipyridamole on COVID-19 patients with coagulation dysfunction." MedRxiv (2020).
[iii] Aliter, Kholoud F., and Rami A. Al-Horani. "Potential Therapeutic Benefits of Dipyridamole in COVID-19 Patients." Current pharmaceutical design (2020).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu