Alte 500.000 de victime colaterale ale nebuniei covid - şi astea numai în SUA şi doar în primul an de pandemie!

 

Cercetările au concluzionat că SUA vor avea 500,000 de nașteri mai puține în 2021, deoarece cuplurile aleg să nu aibă copii din cauza efectelor negative ale coronavirusului.

Constatările Institutului Brookings au fost publicate săptămâna trecută în Wall Street Journal, care a menționat că vor fi "între 300,000 la 500,000 mai puține nașteri în SUA anul viitor, în comparație cu o scădere de 44.172 anul trecut."

Cifrele reprezintă o scădere de 13% față de cele 3.8 milioane de copii născuți în 2019.

„Analiza, parțial pe baza a ceea ce s-a întâmplat după recesiunea din 2007-2009, este că perspectivele mai slabe de angajare echivalează cu mai puține nașteri”, menționează raportul.

"Femeile vor avea mult mai puțini copii pe termen scurt, iar pentru unele dintre ele, un număr total mai mic de copii de-a lungul vieții lor", a menționat studiul, previzionat anterior în vară.

....

Un studiu recent realizat de Institutul Guttmacher a descoperit că 34% dintre femeile care pot avea copii în SUA au luat decizia să amâne a avea un copil, sau să aibă  mai puțini copii din cauza COVID. 

...

 Dacă nu sunt oprite acum, nebunia COVID, lockdownurile, panica, ingineria socială nu numai că vor provoca daune irevocabile psihicului nostru colectiv, moralului societal și bogăției culturale, ci vor distruge, de asemenea, prosperitatea viitoare și literalmente vor nega viața pentru milioane de fiinţe umane

 

Sursa:  https://summit.news/2020/11/30/killing-the-future-covid-madness-will-lead-to-half-a-million-fewer-u-s-births-in-2021/

 

 

Închiderea şcolilor a fost/este o greşeală; adulţii nu sunt în pericol de covid de la copii – arată un studiu pe 12 milioane de adulţi. Şi totuşi şcolile se închid? De ce? Poate pentru că scopul nu este protejarea oamenilor, ci statul totalitar.

 

În 12 martie 2020, un memoriu al lui Carter Mecher, expert în bioterorism şi consilier medical la Veterans Affairs, a ajuns la oficialii din domeniul sănătății publice și nu numai, din întreaga ţară. Închideți școlile. Apăsaţi declanșatorul acum. Și aşa s-a întâmplat, iar odată cu aceasta, libertățile civice pe care le credeam garantate de mult timp – libertatea de a călători, de a face afaceri, de a merge la filme, chiar aceea de a ne părăsi locuinţele – au fost luate.

Au închis școlile. Apoi a fost ca piesele de domino care cad una peste alta. Întreprinderile a trebuit să se închidă, astfel încât oamenii să-şi poată supraveghea copiii acasă. Centrele comerciale a trebuit să se închidă pentru că altfel copiii s-ar aduna acolo. Bisericile, de asemenea. Spaţiile de divertisment au fost închise. Chiar şi parcurile închise. Ordinele de ședere la domiciliu au urmat închiderii școlii. În multe privințe, întreaga legitimitate a lockdownului se bazează pe închiderea școlii.

Un mic grup de oameni de știință pro-lockdown au fost încântaţi, deoarece visul lor vechi de 15 ani de a efectua un astfel de experiment social a devenit în sfârșit realitate.

Închiderea școlii a avut un efect disproporționat asupra femeilor care lucrează. Ele au plecat de la locurile de muncă pentru a avea grijă de copii, încercând să-i ajute să navigheze în lumea nouă şi ciudată a sălilor de clasă Zoom și de a face lecţii prin e-mail. Bărbații au rămas la locul de muncă în calitate de principali asiguratori ai celor necesare.

După cum relatează Washington Post:

Recesiunea pandemiei [lockdown-urile-] a rănit femeile mult mai rău decât bărbații. Ponderea femeilor care lucrează sau caută un loc de muncă a scăzut la cel mai scăzut nivel din  1988, eliminând zeci de ani de câștiguri generate de eforturile depuse în acest sens pe piaţa muncii.

Vineri, raportul de muncă al Departamentului Muncii a arătat că economia a recâștigat puțin peste jumătate dintre locurile de muncă pierdute în martie și aprilie, dar situația rămâne dezastruoasă pentru femei. În prezent, sunt cu 2.2 milioane mai puţine femei care lucrează sau caută un loc de muncă decât în ianuarie, față de o scădere de 1.5 milioane la bărbați.

În nouă luni ale acestui iad, s-ar putea presupune că ar fi existat un test clar dacă și în ce măsură rezultatele grave de îmbolnăvire au fost într-adevăr asociate cu participarea la școală. Acesta a sosit în cele din urmă, iar rezultatele lui nu sunt de loc bune pentru lockdowneri.

Până acum este evident (și a fost din februarie) că aproape nici un copil nu este în pericol din cauza acestui virus. Gradientul de vârstă/sănătate al virusului afectează aproape exclusiv persoanele în vârstă cu comorbidități. Copiii ar fi putut fi de ajutor în atingerea unor obiective bune de sănătate publică și în temperarea virusului, mai degrabă decât să piardă aproape un an complet de școlarizare de calitate până în prezent, fără a mai vorbi despre trauma măștilor obligatorii și a faptului că prietenii lor le-au fost desemnaţi ca potenţiali dușmani purtători de agenți patogeni.

Copiii ar fi fost bine, dar care ar fi fost situaţia despre personalului din învăţământ și a adulților? Blocarea copiilor în case îi menține într-adevăr pe oameni în siguranță și reduc infecțiozitatea și mortalitatea asociate cu SARS Covid-2? Cum s-ar putea testa acest lucru? O modalitate simplă ar putea fi examinarea diferenței dintre rezultatele bolii între mediile interne în care copiii sunt prezenți față de cele în care nu sunt.

Acest lucru pare a fi un test evident. În cele din urmă a fost prezentat chiar un astfel de studiu, lansat de prestigioasa revistă medicală Medxriv: „Asocierea dintre viața în comun cu copii și rezultatele îmbolnăvirile de COVID-19: Un studiu pe platforma OpenSAFELY pe 12 milioane de adulți din Anglia.“

Este cel mai mare studiu realizat până acum (35 autori) privind riscul de covid pentru adulți de la contactul cu copiii, și are o concluzie deloc surprinzătoare, cel puțin pentru cei care au urmat în acest timp calea ştiinţei. Nu a descoperit nici o creștere a rezultatelor grave ale covid pentru adulții care trăiesc cu copii. S-a evidenţiat o mică creștere a infecțiilor, dar fără rezultate negative. De fapt, studiul a demonstrat mai puține decese asociate cu adulții care trăiesc cu copii acasă decât fără copii.

Pentru a cita direct din studiu:

Acesta este primul studiu bazat pe populație care analizează dacă riscul de infecție cu SARSS-CoV-2 înregistrate și rezultatele severe ale COVID-19 diferă între adulții care trăiesc în gospodării cu și fără copii de vârstă școlară în timpul pandemiei britanice. Constatările noastre arată că pentru adulții care trăiesc cu copii nu există dovezi ale unui risc crescut de rezultate severe ale COVID-19, deși poate exista un risc ușor crescut de infecție SARS CoV-2 înregistrată pentru adulții de vârstă activă care trăiesc cu copii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Adulții în vârstă de muncă care trăiesc cu copii între 0 și 11 ani au un risc mai mic de deces din cauza COVID-19 în comparație cu adulții care trăiesc fără copii, dimensiunea efectului fiind comparabilă cu riscul mai mic de deces din orice cauză. Nu am observat modificări consistente ale riscului de infecție SARSS-CoV-2 înregistrat și rezultate severe din COVID-19 comparând perioadele de dinainte și de după închiderea școlii.

Ce implică acest lucru?

Rezultatele noastre demonstrează că nu există dovezi de efecte nocive grave de la COVID-19 la adulți în contact strâns cu copiii, în comparație cu cei care trăiesc în gospodării fără copii. Acest lucru are implicații în determinarea echilibrului între beneficii și daune pentru copiii care frecventează școala în pandemia COVID-19.

Formularea pare puțin abstractă, în concordanță cu genul acestui stil de scriere. Pentru a-l pune în limba engleză, frica de rezultate proaste ale Covid nu a fost niciodată un motiv bun pentru a închide școlile. Mai pe şleau: aceasta a fost o greșeală uriașă. Este șocant dacă avem în vedere ce s-a pierdut, cum au fost tratați copiii, cât de brutalizați sunt părinții care au plătit atât de mult în impozite sau în învățământul școlar privat. Este un jaf nu numai de bani, ci și de educație și de viață bună.

De la început, lockdownurile erau o politică în căutarea unei justificări. Şi abia acum vedem cercetări solide care dovedesc că scepticii lockdownurilor au fost corecți de la început. Singura întrebare este în acest moment dacă și când “experții” care au produs acest eșec uimitor vor recunoaște eroarea lor. Poate că răspunsul este: atunci când mass-media începe să vorbească despre ea.

Sursa:  https://www.aier.org/article/it-was-a-mistake-to-close-schools-uk-study-concedes/

TE ÎNDOIEŞTI DE "ŞTIINŢĂ"? MARŞ ÎN GULAG! ((Natura, organizatorii, mijloacele şi scopul real al statului totalitar mondial – 2)

 

În Uniunea Sovietică era interzisă contestarea înțelepciunii "liniei partidului". Asta pentru că comunismul marxist a fost privit ca o evoluție inevitabilă din punct de vedere științific  a omenirii. Pentru Marx și Lenin, „știința a fost stabilită”. Prin urmare, oricine vorbește împotriva „științei” sistemului sovietic trebuia să acționeze din răutate; trebuia să vrea, de fapt, distrugere; trebuia să vrea ca oamenii să moară.

Oricine și-a exprimat opoziția față de „știința oficială” a marxism-leninismului a fost repede redus la tăcere. Deseori permanent.

În mod ironic, după doar 30 de ani de când „știința” marxism-leninismului a  făcut implozie pentru toată lumea, asistăm la o renaștere aici, în SUA, a ideii că a pune la îndoială „știința” nu înseamnă a căuta adevărul sau a perfecționa înțelegerea a ceea ce pare a fi o dovadă conflictuală, ci a dori, de fapt, răul americanilor.

Şi, în timp ce noi, cei care punem întrebări „științei”, nu suntem transportați fizic în gulaguri pentru a contesta înțelepciunea „celor mai buni semeni” ai noștri de la CDC sau de la Organizația Mondială a Sănătății, de exemplu, constatăm că rezultatul este același. Suntem reduși la tăcere și acuzați de intenții răuvoitoare. Comuniștii sovietici au numit disidenți ca noi “diversionişti-sabotori”.

Săptămâna trecută, la emisiunea mea de știri de zi cu zi, raportul Ron Paul Liberty, am raportat despre doi informatori din interiorul CDC și Big Pharma, care au ridicat întrebări serioase și legitime cu privire la narațiunea predominantă a coronavirusului. Fostul director științific al gigantulului farmaceutic Pfizer, Dr. Mike Yeadon, a declarat că, din experiența sa, crede că aproape 90% din testele actuale pentru Covid produc rezultate fals pozitive. Aceasta înseamnă că această extindere masivă în „cazuri”, folosită pentru a justifica atacurile continue asupra libertăților noastre civile, este pur și simplu falsă.

Așa cum a spus Dr. Yeadon într-un interviu recent despre izolarea orweliană britanică provocată de coronavirus, "noi ne construim o politică guvernamentală, o politică economică, o politică a libertăților civile, cum ar fi limitarea oamenilor la șase persoane într-o întâlnire... toate bazate pe, ce ar putea fi, date complet false despre acest coronavirus?"

Este Dr. Yeadon corect în a susține că pe baza observației sale științifice nu există nici un "al doilea val"? Nu știm. Dar știm că afirmațiile sale conform cărora creșterea masivă a „cazurilor” în Europa, utilizată pentru a justifica noi blocări, nu este în niciun fel însoțită de o creștere similară a numărului deceselor. Propriile diagrame ale UE dovedesc acest lucru. Decesele rămân o linie plată aproape de zero în timp ce “cazuri” cresc copleşitor pentru a se potrivi cu creșterea masivă a testării.

Cu toate acestea, atunci când am raportat despre constatările Dr. Yeadon pe Liberty Report săptămâna trecută am constatat că, pentru prima dată, programul nostru a fost eliminat de YouTube.

YouTube, deținut de Google, care este ferm încorporat în statul paralel, nu a reuşit să ne explice cum am încălcat "standardele lor comunitare" prin simpla menţionare a unor oameni de știință calificați, care se întâmplă să nu fie de acord cu naraţiunea oficială despre coronavirus.

Dar ei au oferit această explicație șocantă într-un e-mail trimis privind Liberty Report al lui Ron Paul:

“YouTube nu permite conținut care contestă în mod explicit eficacitatea Organizației Mondiale a Sănătății.”

Incredibil!

Nu știința este cea care este decisă. Ce pare a fi decis este impulsul de a reduce la tăcere pe cineva care întreabă “de ce”?

Sursa: http://www.ronpaulinstitute.org/archives/featured-articles/2020/september/28/question-the-science-go-to-gulag/

NOTĂ:

Anul din urmă, cu ticăloşia perfidă a pandemiei, cred că a dovedit tuturor (dar mulţi sunt nepăsători, crezând că vor avea în continuare burta plină şi se înşeală, amarnic se înşeală, iar multor altora, micii dictatori piloni ai marii dictaturi, le convine) că trăim într-o sumă de societăţi totalitare, care se îndreaptă către statul totalitar mondial.

Şi nu orice fel de totalitarism, ci cel mai crunt, prin complexitatea şi mijloacele lui de coerciţie şi de condiţionare şi prin puterea lui de înrobire şi de desfigurare a fiinţei umane, menite îndumnezeirii. Suntem în Babilonul cel Mare, adică în lumea confuziei, disoluţiei, dezintegrării, izolării, urii, egoismului atroce, nihilismului, deznădejdii, nebuniei absolute, cu care demonul dictator îşi hrăneşte puterea.

Vă propun, printr-o serie de texte traduse şi personale, puse în pagină fără o ordine anume, să mergem împreună până în burta "chitului" pentru a înţelege foarte bine în ce situaţie ne aflăm şi pentru a gândi şi pune în practică soluţiile de supravieţuire. Pentru că, aşa cum ştim deja, la fel ca Babilonul cel mic, şi cel mare va fi sortit pierii. Pentru acel timp, deloc îndepărtat, trebuie să începem să gândim şi să ne pregătim. Pentru cei dintre noi, care îl vor prinde, dar mai ales pentru ca unii dintre urmaşii noştri să ducă mai departe lumea făcută după Cuvântul lui Dumnezeu. Dar asupra acestui subiect voi reveni într-o altă serie de scrieri.