Domnule Preşedinte Traian Băsescu

îmi pare rău că trebuie să vă dezamăgesc în legătură cu persoana dumneavoastră: Nu sunteţi, aşa cum afirmaţi, un creştin-ortodox. Nici măcar un creştin. Pentru că nici un creştin adevărat nu ar putea să expedieze cu atâta superficialitate şi atât de în "moda vremurilor"o temă atât de importantă.

Am fost şi sunt unul dintre cei care, fără nici un profit personal, ba chiar trăgând ponoasele poziţionării mele, am evidenţiat constant lucrurile bune care s-au petrecut în timpul mandatelor dumneavoastră şi în obţinerea cărora aveţi merite directe – cum ar fi, de exemplu, dezmorţirea justiţiei în partea sa de vârf. Unii s-au supărat pe mine, alţii chiar m-au înjurat. Aceste lucruri bune sunt reale şi ele trebuie desprinse de altele mai puţin reuşite sau de cele greşite care vă marchează şi ele traseul celor 9 ani de când sunteţi Preşedintele României.

Vă înţeleg dorinţa de a plăcea Occidentului, care la rândul lui v-a ajutat pe bună dreptate! Dar, dincolo de NATO, UE, SUA, Rusia etc., un preşedinte funcţionează pentru poporul său, pe care ar trebui să şi-l dorească prosper, educat şi sănătos. Şi dăinuind în viitor. Şi nu trebuie să facă tot ceea ce unora sau altora de dincolo le vine în minte. (V-aş ruga să analizaţi, în acest sens, poziţia Poloniei, un stat cu multe succese, cu un traseu aproape exemplar în anii de după căderea comunismului. Ştiaţi, de exemplu, că în Polonia avortul este interzis şi că sunt doar cca 700 de avorturi pe an, în timp ce noi avem milioane, şi nimeni nu se revoltă? Că nici vorbă de parade ale orientărilor sexuale şi de căsătorie homosexuală?)

Poziţia dumneavoastră dintr-o declaraţie recentă, pe care o afirmaţi nu pentru prima dată, este însă contrară acestor comandamente care ar trebui să călăuzească activitatea unui Preşedinte şi mai ales a unuia creştin. Şi încă ceva: un Preşedinte nu-şi dă cu părerea pe orice, iar atunci când o face trebuie să exprime un punct de vedere care să se constituie într-un model constructiv pentru poporul asupra căruia veghează, nu să spună ceea ce îi trece prin cap, sau, mai rău, ceea ce cules de pe buzele altora, fără a trece prin judecata proprie. Prin prisma acestor declaraţii nu sunteţi un creştin ortodox. Şi dacă vă informaţi puţin în legătură cu poziţia Vaticanului pe problema căsătoriilor homosexuale şi a exhibării acestei deviaţii pe post de normalitate, veţi afla că nu sunteţi nici măcar creştin. Rămâne însă o ultimă miză: ce fel de Preşedinte sunteţi, sau doriţi să rămâneţi în istoria acestui neam? Dar ca să nu vorbim ca în politică (după ureche), vă propun o scurtă analiză de text, pornind de la declaraţia dumneavoastră (dacă o recunoaşteţi şi vi-o asumaţi):

Basescu: Sunt de acord cu libertatea fiecarui om sa faca ce vrea cu viata lui, inclusiv aceasta liberate. Ce facem fiecare intre peretii casei noastre este problema noastra. A intra in aceasta zona, a o reglementa cu interdictii prin Constitutie este o mare greseala. Avem un Cod civil care spune ce inseamna familia, reglementeaza relatiile si nu se stie ce evolutii vor fi. Nu treci in Constitutie ceva ce maine s-ar putea sa fie modificat. Daca vor sa se casatoreasca barbat cu barbat si femeie cu femeie este problema lor. Eu sunt crestin ortodox si respect perceptele crestinismului. Altii poate au alte perceptii, este problema lor.

Fraza 1: Sunt de acord cu libertatea fiecarui om sa faca ce vrea cu viata lui, inclusiv aceasta liberate.

Un loc comun parţial corect: fiecare este stăpân pe viaţa sa (chiar şi preşedinţii) până în punctul în care viziunea sa despre aceasta intervine negativ în viaţa celorlalţi.

Fraza 2: Ce facem fiecare intre peretii casei noastre este problema noastra.  

Un loc comun similar cu cel de mai sus. Nu tot ceea ce face fiecare între pereţii casei sale este numai problema lui. Exemple: brutalitatea faţă de alte persoane sau faţă de animale, crima, violul, pedofilia, traficul de arme, droguri, organe, carne vie etc, spionajul, terorismul, şi atâtea altele pentru care „organele” pot intra în cetatea celor patru pereţi pentru a-l extrage pe infractor.

Frazele 3, 4 şi 5: A intra in aceasta zona, a o reglementa cu interdictii prin Constitutie este o mare greseala. Avem un Cod civil care spune ce inseamna familia, reglementeaza relatiile si nu se stie ce evolutii vor fi. Nu treci in Constitutie ceva ce maine s-ar putea sa fie modificat.

Domnule căpitan Băsescu, nava pe care o conduceţi ar putea ajunge mâine într-o zonă cu furtuni distrugătoare. Aşa stând lucrurile decideţi părăsirea ei? (Sau încercaţi să nu ajungeţi în acea zonă?)

Sau:

E posibil ca mâine în România să fie mai mulţi hoţi decât oameni cinstiţi. Aflând

aceasta, abandonăm lupta, abrogăm toate legile care condamnă hoţia, deschidem puşcăriile…?

Deci, domnule Preşedinte, abandonăm Binele, lupta de partea de partea Binelui numai pentru că mâine răul ar putea fi învingător? Sau tocmai pentru a nu ajunge în”furtună” trebuie să menţionăm în Constituţie că în conformitate cu trecutul şi cu viziunea poporului român, cu normalul şi naturalul căsătoria nu poate avea loc decât între un bărbat şi o femeie? Să nu lăsăm un lucru de o asemenea importanţă la mâna unor parlamentari penali care să-l schimbe cum şi când vor voturile lor manevrate de un grup mai mic sau mai mari de luptători pentru libertatea anormalului.

Problema pare a fi însă şi faptul că dumneavoastră nu înţelegeţi, în această problemă, care este Binele şi care este răul. Din detaşarea cu care priviţi o variantă sau alta – gen se schimbă moda, asta e – înţeleg că vi se par, cu pitorescul de rigoare, echivalente, şi că nu vedeţi nimic rău în posibilitatea modificării în acest sens a legilor;  înţeleg că nu sesizaţi, că nu v-aţi gândit, nu vă imaginaţi potenţialul nimicitor al unei astfel de posibile modificări? Dar modificările astea vin din cer? Vin din vânt? Păi noi unde suntem? Nu e şi datoria dumneavoastră (poate chiar prima) de a îndruma poporul pe calea cea bună? De a pune stavilă duşmanilor? Care, astăzi, nu mai sunt turcii, ci decăderea morală, desfrâul fără limite, distrugerea fiinţei umane din interiorul ei? Vorbind despre normal şi natural, nu înseamnă acestea protejarea speciei umane, înmulţirea şi bunăstarea ei? Sau înseamnă distrugere?

V-aş ruga, deci, să precizaţi public cărţile de istorie, de teologie, de istoria religiilor, studiile, alte lecturi, cercetările, diplomele, cursurile urmate, datele adunate, analizele care vă îndreptăţesc, dincolo de „fiecare are o părere la o bere” să decideţi că reglementarea căsătoriei în constituţie ca fiind numai între un bărbat şi o femeie (sau invers) „este o mare greşeală”, pentru că nu ştim „ce evoluţii vor fi”, adică „ceva ce mâine s-ar putea să fie modificat”.

Fraza 6: Daca vor sa se casatoreasca barbat cu barbat si femeie cu femeie este problema lor.

Greşit: dacă vor să fie împreună, este într-adevăr treaba lor şi nimeni nu are dreptul să judece acest lucru. Dar dacă vor să se căsătorească este cu totul altceva. De ce vor căsătorie, la ce le trebuie, care este discriminarea? Nu este niciuna; este în schimb intenţia de a desfiinţa prin anormal, prin deviaţie, prin batjocorire căsătoria care, ca ortodox ce vă ţineţi, ar trebui să ştiţi că este „o legătură sfântă”, pentru ca, în final să distrugă omul ca creaţie a lui Dumnezeu. Având în vedere şi modificarea, acceptată de Comisia Constituţională, de ”interzicere a discriminării pe baza orientării sexuale”, cu care presupun că sunteţi de acord de vreme ce nu aţi criticat-o şi după cum vă poziţionaţi în problema căsătoriei, să ne imaginăm extrem de schematic acest viitor „de mâine care s-ar putea să fie modificat” şi al cărui coautor puteţi fi:

Căsătorii homosexuale – înfiere de copii sau concepere artificială – copii crescuţi în acest mediu– amplificare homosexualitate – scădere masivă a populaţiei, în primul rând a celei active (Majoritatea „normală” fiind homosexuală, cine va mai vrea să facă copii? Eprubetele? Dar cine va mai dori să aibă copii?)  –  probleme economice şi sociale uriaşe – explozii sociale incontrolabile la nivel mondial – distrugerea civilizaţiei actuale – posibil extincţia omenirii, distrugerea Pământului.

În paralel cu legalizarea căsătoriei homosexuale, ca urmare a legalizării orientărilor sexuale (prin introducerea acelui text în constituţie echivalentă cu legalizarea lor), pedofilia, zoofilia, necrofilia, sadismul, violul, violul cu crimă vor fi normale în viitor, fără a mai putea să le pedepseşti, căci ai încălca constituţia şi i-ai discrimina pe făptuitori din moment  ce toate reprezintă, şi astfel se va argumenta, orientarea sexuală a unora sau altora.

Rezultatul: o societate „admirabilă” în care vei fi vinovat că ai apărat un copilaş de „exerciţiile şi problemele” sexuale la care voia să îl pună să dea test un adult; sau că ai apărat o bătrână de 90 de ani; sau că ai încercat să aperi o găină, un câine sau un cadavru de aceleaşi pofte fără limite şi nediscriminabile, după cum spune constituţia. Adăugaţi, vă rog efectele acestei realităţi satanice asupra viitorului umanităţii din schema de mai sus, ca să fie mai clar cum de am ajuns la posibilitatea sfârşitului. Apropo de Apocalipsă, nu se spune niciunde că ar fi din cauza meteoriţilor, extratereştrilor etc.

Deci, domnule Preşedinte, v-ar plăcea să trăiţi într-o astfel de lume la care puneţi acum umărul? V-aţi gândit că copiii şi nepoţii şi strănepoţii dumneavoastră vor trăi în ea? Şi că ei nu vor mai fi apăraţi de SPP? Că oricare dintre exemplele de atrocităţi de mai sus se poate întâmpla şi unuia sau altuia dintre urmaşii dumneavoastră pentru că nenorocirea nu alege atunci când se abate asupra omului?

Fraza 7: Eu sunt crestin ortodox si respect perceptele crestinismului.

Greşit. Dacă aşa gândiţi şi acţionaţi, nu sunteţi creştin. Creştinul nu este cel care, în primul rând respectă cu stricteţe nişte cerinţe (acela este fariseul), ci acel care trăieşte pentru ceilalţi, îi apără pe ceilalţi, luptă pentru binele lor, se jertfeşte pentru ei. Dar, pentru că nu sunt cel competent în această materie, vă sfătuiesc să consultaţi textele Bisericii şi, mai ales, pe oamenii Bisericii, ierarhi, preoţi sau călugări, după cum vă va fi voia. Şi căutaţi-i şi pe cei din Biserica Catolică. Vor şti, şi unii şi ceilalţi să vă îndrume mai bine decât mine. Personal, aş fi interesat care sunt „perceptele” acelea.

Fraza 8: Altii poate au alte perceptii, este problema lor.
În materie de percepţii nu sunt competent să fac comentarii.

Ponta se resetează cu Băsescu - sau - Frica păzeşte pepenii

       E posibil ca toată ofensiva americană - impresionanta delegaţie de business care vine la Bucureşti, vizita procurorului general adjunct Cole, vizitele şi ieşirile aproape săptămânale ale ambasadorului Gitenstein - probabil cel mai interesant ambasador SUA de după 90, de altfel cu rădăcini în nordul Moldovei - şi mai ales realegerea lui Obama care nu mai dă răgaz "grupului infracţional organizat" să se mişte înainte ca să se dezmeticească o nouă administraţie la Washington şi să-i tragă de urechi - să fi avut asuupra lui ponta efectul miraculos de a-l face să pară un tip responsabil şi rezonabil, care este dispus să coopereze pentru binele ţării, în loc să-l înjure pe preşedinte şi pe urmă tot el să ţipe ca din gură de şarpe că Băse e "mean and vicious".
      E posibil să fie şi contribuţia multor altor semnale şi crude realităţi pe care nici minciuna continuă nici privirea pe lângă  nu te ajută să şi scapi de ele.
       Dar mai cred că e ceva: victoraş a ajuns sus, sus de tot. A fost un timp ameţit de aerul tare de acolo. Ciracii lui i-au spus că de acolo poate face orice vrea, poate să fie exact cum îşi doreşte. Din păcate pentru el, nu a avut succes. A provocat forţele necunoscutului şi acestea i-au deschis cufărul cu comoda ocupaţie de plagiat. Despre care a aflat toată lumea bună de afară. E de ajuns să nu mai poţi face niciodată pe eroul intransigent. Şi toţi să aştepte politicoşi - nesuferiţie de politicoşi şi convenţionali - să fii trecut pe linia de depou.
       Apoi turnătoru', cu chiulangiu' şi cu dragnea (şi baronii lui) au început să ia distanţă; ba chiar să le convină ca el să nu fie desemnat prim ministru după 9 decembrie în cazul în care usl-ul are peste 50%. Ca, astfel  să aibă un motiv să-l dea jos pe Băse, antonescu să se suie în deal iar felixoiculescu să ia, într-o formă sau alta, Palatul Victoria.
       Poate  reîncarnarea lui Titulescu să facă ceva pentru a împiedica mişelescul plan? Nimic mai mult decât poate şi statuia aceluiaşi: să privească aburit viitorul.
       Aşa că, şi-o fi spus, soţul Dacianei şi ginerele lui sârbu, n-ar fi oare mai bine să-l vrăjesc pe marinar, decât să aştept să-mi dea golanii ăştia la gioale? Poate cădem la pace. Poate mă pune....

EXTRAORDINAR!!! - Băsescu este iliescu + voiculescu

       În sfârşit, ponta ne-a luminat: Băsescu e ultimul comunist şi securist din Europa. Adică, este iliescu şi voiculescu la un loc şi în parte, în ceea ce priveşte România. În ceea ce priveşte Europa, nu cutez a mă pronunţa pen'că nu-i ştiu pe toţi cei din urmă ultimi comunişti şi securişti, în afară de, să zicem, Lukaşenko şi Putin. Dar dacă or fi alţii şi mai mari care să-i întruchipeze chiar şi pe aceştia care sunt foarte mari..
       Întrebare:
       Ce mai sunt, în această situaţie, foştii primul comunist şi primul securist ai ţării? Nişte ţuţeri? Neica nimeni? 1/2 Băsescu? Sau, poate, au devenit primul credincios şi primul filantrop al ţării?

Sondajul CURS: Băsescu, jupânul Opoziţiei

       Sondajul CURS ne arată ceea ce prevăzusem în diverse analize anterioare: că USLul are meritate motive de îngrijorare - şi de aici, de dezbinare şi de rupere (cel mai târziu după alegerile locale) - iar PDLul are nemeritate motive de bucurie. Dar înainte de a argumenta de ce, o remarcă: sondajul este - parcă şi primul - care ne  dezvăluie ceea ce ştia toată lumea, mai puţin Ponta şi Antonescu, că,  USL-ul s-a făcut degeaba; sau nu chiar degeaba, ci pentru pierderea lor şi pentru câştigul lui Voiculescu, care, dacă alianţa nu sare în aer până atunci, va putea să-şi frece din nou, din când în când, posteriorul de scaunele de la Senat; 59%, cu cât este evaluată electoral alianţa socialistă, este mai puţin decât aveau împreună PSD şi PNL înainte de încheierea ei, ca să nu mai luăm în calcul şi 1% al PCului, care la caşcaval va primi însă circa 4%. Şi ca să nu vorbim nici de faptul că raportul dintre PSD şi PNL, ca opţiune de vot, a scăzut de la 1,8 la 1,6. Nimic tragic, deocamdată, doar un alt motiv de iritare.
        Din datele care ne-au fost puse până acum la dispoziţie, în susţinerea afirmaţiei de la început, am următoarele 5 argumente principale:
  
       1. Stagnarea, chiar refluxul, alianţei comparativ cu, de exemplu, un an în urmă. O complicată problemă de suflu a votanţilor alianţei.
  
       2. Mascarea, de către repondent, a opţiunii sale reale în condiţiile în care aceasta se referă la un om, un grup sau un partid diabolizat în mass-media şi într-o mare parte a societăţii, de obicei cu reprezentanţi şi cu reprezentaţii foarte vocale. Au fost mai multe astfel de situaţii în care repondenţii au deformat datele sondajelor din motivul arătat mai sus, dar pe locul unu se situează fără doar şi poate scorul de circa 28% al PRM-ului din anul 2000, mult peste toate evaluările anterioare. Efectul respectiv sporeşte în cazul unei chestionări faţă în faţă, după cum este şi cazul acestui sondaj, în comparaţie cu cea prin telefon. O bună temă de meditaţie.

       3. Numărul destul de mare de nehotărâţi, ceea ce arată că suntem, încă departe de aceea radicalizare totală a taberelor şi fractură politică a societăţii româneşti atât de clamată de analiştii de serviciu de la televiziunile mogulare şi de politicienii din opoziţie. Şi printre cei de aici funcţionează fenomenul de mai sus - pentru a nu minţi oamenii spun, de exemplu, că nu s-au hotărât. Apoi contează şi ce se întâmplă în economie în continuare. Încă o meditaţie.

       4. Românii de afară. Nu am date în acest sens, dar cu atât mai mult cu cât sondajul s-a făcut faţă în faţă, mi-e greu să cred că i-a luat în calcul şi pe românii din afară, ceea ce poate schimba semnificativ situaţia, chiar şi în cazul unui sistem de vot ca acela din 2009. Dar dacă coaliţia reuşeşte să treacă votul prin corespondenţă, care convine şi UDMR-ului? Iată cum se naşte o problemă!

     5. Timpul lucrează de acum - dacă lumea nu o ia din nou la vale, astfel încât să ne înfunde şi pe noi - în favoarea PDL-ului. Mai avem, dacă alegerile se ţin la termen şi nu sunt cumva decalate cu şase luni, 1 an şi opt luni, adică 20 de luni. Dacă îngheţarea declinului continuă şi trece în anunţata timidă, apoi mai vioaie creştere economică, dacă sunt condiţii pentru a lua şi alte măsuri - în afara codului muncii - care să-i favorizeze pe angajatori şi să-i motiveze pe investitori, deci dacă va fi o ofertă semnificativă de noi locuri de muncă, dacă se vor mai repara găurile bugetelor personale din preaplinul bugetului naţional şi aşa mai departe, chiar şi fără creşteri de salarii şi pensii ca în precedenţii ani electorali, sunt toate şansele ca în noiembrie 2012 să avem un cu totul alt tablou decât cel pe care îl oferă acest sondaj  timpuriu care, să nu uităm să reamintim, aşa cum fac şi instituţiile specializate reflectă opţiunea momentului, adică a duminicii, să zicem, viitoare. Şi, completăm noi, după cum am arătat mai sus, nici pe acea foarte precis, dar asta nu din vina sociologilor.
  
       Aşa că titlurile şi discuţiile de genul "am aflat cine ne va conduce din 2012" sunt deocamdată pentru uzul activiştilor din cele trei partide şi nici atât. Am aflat în schimb, după cum spuneam la început, că Ponta şi Antonescu au de ce să fie îngrijoraţi. Şi că, probabil, fruntaşii, baronii şi mogulii PDL şi toţi protejaţii lor vor avea de ce să se alinieze pentru a săruta mâna lui Băsescu care le-a fost încă odată jupân meştericilor, gen Costel din reclame, din PSD, PNL şi PC.