Din 1 ianuarie 2020 se scumpește (din nou) energia
și nu se cuvine ca societăți ca Alro Slatina (deținută de ruși), Dacia Renault
(deținută de francezi), Sidex (deținută de indieni), Petrom (deținută de
austrieci și, indirect, de ruși) să piardă din “competitivitate” plătind prețul
obișnuit al energiei, ca toată lumea.
În afară de faptul că este ciudat ca niște
multinaționale, campioane ale eficienței, cinstei, viziunii și planificării
științifice, să aștepte cu mâna întinsă ajutoare de la guvern, stai și te
întrebi dacă nu cumva cu 330 milioane euro se putea construi o parte din
autostrada București – Iași – Suceava, un spital regional sau două, o mie de
școli de la țară cu apă curentă și canalizare.
Stai și te întrebi dacă nu cumva cu 330 de
milioane euro ar fi putut fi salvate de la faliment oricare dintre aceste
intreprinderi publice: Tarom, Metrorex, Compania Energetică Oltenia, CFR Marfă,
Poșta Română, Elcen sau Compania Energetică Hunedoara, unde lucrează mai mult
de 100 de mii de angajați (că tot susține ministrul economiei că salvează
locuri de muncă prin această pomană). Stai și te întrebi dacă nu cumva, cu
acești bani, ar fi putut fi sprijiniți cei un milion de (cvasi)faliți de
contractele cu băncile ca să își recapete viața furată.
Stai și te întrebi și atât.
Pentru că 2/3 dintre alegători spun că e foarte
bine ceea ce se întâmplă. Haiducia pe invers este cool, ciuma roșie e nașpa
rău. Ai naibii comuniști, cum încercau ei să ia de la gura săracelor
multinaționale.
P.S.: Ce nu știați este că certificatele de emisii
de CO2 sunt plătite de noi, consumatorii casnici, odată cu factura la energie.
Marii consumatori industriali, energofagi, sunt scutiți de acest cost. Ce nu
știați este că această pomană oferită companiilor energofage este de circa 500
de milioane euro anual. Adică un pic mai puțin decât bugetul anual al
serviciilor secrete. Ce ar putea face societatea noastră cu acest miliard de
dolari aruncați în aceste găuri negre? Lăsați, nu vă mai bateți capul.