Heil Klaus, de la traficant de copii, la ocrotitor al reţelelor de crimă organizată

Pe măsură ce se afundă în mușamalizare și ridicol, cazul Caracal devine turnesolul perfect pentru demonstrarea complicității la crimă organizată a autoritatilor romane.

Veți găsi aici adevărul în cazul Caracal. Adevărul relevat nu de probele de la dosar (care nu există sau care nu ne-au fost aduse la cunoștință) ci de logica formală. De inflexibila logică formală.

Plecăm de la următoarele premise și fapte documentate oficial:

1.     (premisă) Zona Deveselu – Caracal, fiind de maximă importanță militară și strategică, a fost și este permanent supravegheată informativ, până la cel mai mic detaliu, atât de serviciile secrete românești cât și de cele ale SUA. Există imagini și înregistrări audio cu tot ce mișcă acolo, mai ales în lumea interlopă;

2.     (premisă) După explodarea în presă a cazului Caracal, care a produs un impact mediatic uriaș, președintele României a primit de la serviciile secrete ale României (aflate în parteneriat strategic cu cele ale SUA) un raport detaliat și bazat pe probe irefutabile privind faptele petrecute acolo. De asemenea, acest raport conținea și o analiză a impactului și consecințelor acestui caz;

3.     (faptă) La scurt timp după ce Dincă a declarat că le-a ucis pe cele două fete, atât președintele Iohannis cât și ministrul justiției Birchall au transmis public și oficial condoleanțe familiilor celor două fete, Alexandra și Luiza. Fără cadavre, fără AND-uri, fără minime probe juridice;

4.     (faptă) Pe 25.09.2019 DIICOT (sub conducerea lui Felix Bănilă) a apelat pentru rezolvarea cazului Caracal la expertiza FBI (fapt neuzual, care se abate de la Codul de Procedură Penală);

5.     (faptă) Pe 30.09.2019 președintele Klaus Iohannis cere demisia lui Felix Bănilă de la şefia DIICOT. Declară cu acea ocazie: „Este imperativ ca greșelile din ultimele săptămâni să fie asumate cu responsabilitate şi este nevoie de o schimbare la acest nivel pentru a recredibiliza această instituţie”;

6.     (faptă) În raportul FBI, trimis procurorilor români la data de 25.11.2019, se solicită (printre altele):                     a) Absolvirea în mod public a membrilor familiei lui Dincă de orice vină în ceea ce privește participarea lor la și deținerea de informații legate de aceste crime;                                                                                                                   b) DIICOT să dea un Comunicat de presă în care să afirme că nu există probe din care să reiasă că familia lui Dincă a avut cunoștință despre sau a participat la pretinsele crime;

7.     (premisă) Președintele Iohannis acordă tot sprijinul și toată atenția recomandărilor și intereselor partenerului strategic (SUA) privitoare la România;

8.     (fapte) Rapoarte ale Comisiei Europene, bazate pe date de la autorităţile naţionale române, Paza de Coastă Europeană, Europol şi alte agenţii europene de profil, precum și presa din România semnalează nivelul de flagel, gravitatea deosebită pe care a atins-o traficul de carne vie în România. Iată doar câteva extrase:

Raport Comisia Europeană 2018:

„Un raport, din 2018, al Comisiei Europene, arată că în perioada 2015-2016, aproape trei sferturi (74%) dintre victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană proveneau din România.

Mai mult de jumătate dintre victimele de origine română, în procent de 61%, au fost recrutate pentru exploatare sexuală.

Același raport arată că autoritățile din România au identificat 2.777 de persoane implicate în traficul de persoane. Dintre acestea, doar 737 fuseseră aduși în fața judecătorilor”.

Raport Comisia Europeană 2019:

“La 12 ani de la aderare, cetăţenii români se află pe primul loc în topul naţionalităţilor traficate pe teritoriul Uniunii Europene. Proxenetismul este cea mai curentă formă de trafic de fiinţe umane. Raportul oficialilor europeni, publicat în decembrie anul trecut, centralizează date de la autorităţile naţionale, Paza de Coastă Europeană, Europol şi alte agenţii europene de profil.”

Platforma media Republica, noiembrie 2019 (ca să lucrăm și cu divizia de presă a SRI):

În fiecare an, sunt identificate de către autorități sau ONG-uri 500 de victime ale traficului de persoane care provin din România, În jur de 42-43% dintre acestea sunt copii. În jur de 70% sunt exploatate sexual…

9.     (faptă) Pe 09.01.2020 Gheorghe Dincă își schimbă declarațiile anterioare, infirmând faptul că ar fi ucis-o pe Luiza Melencu;

10.(faptă) Pe 10.01.2020 procurorii DIICOT au finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal”, urmând ca Gheorghe Dincă, să fie trimis în judecată pentru uciderea celor două tinere.

Și acum, pe baza celor de mai sus (3 premise și 7 fapte), deducțiile logice care prefigurează adevărul promis în titlu despre cazul Caracal.

Precizare esențială: toate faptele menționate mai sus sunt certe, toate premisele reținute mai sus au legătură directă cu președintele Iohannis.

Premisa 1 ne asigură că serviciile secrete cu rol în protejarea informativă a obiectivului Deveselu au știut totul, în timp real, despre ce s-a întâmplat cu Luiza și Alexandra.

Premisa 2 ne asigură că și președintele Iohannis a aflat imediat, din raportul primit, adevărul despre fete.

Fapta 3 indică o reacție coordonată (a președintelui și a ministrului justiției) pe baza informațiilor din raportul SRI (premisa 2). Aici apar două posibilități:

1.     Fie președintelui i s-a spus că fetele sunt, cu certitudine, moarte, și de-asta a prezentat condoleanțe;

2.     Fie i s-a spus că Luiza a plecat vie din casa lui Dincă (poate și Alexandra), dar că, pentru a se evita un scandal cu consecințe nedorite pentru partenerul strategic, este preferabil să le declare pe ambele moarte și să se închidă cât mai repede cazul. Și de-asta a prezentat condoleanțe.

Cert este că reacția președintelui de a îndolia cu cruzime aceste familii nu a fost una spontană, emoțională, empatica, ci una calculată (și impusă și ministrului justiției) în virtutea respectării întocmai a premisei 7. Dacă președintelui i s-a spus că fetele sunt moarte și acum, după ultima declarație a lui Dincă, se dovedește că a fost dezinformat, cu atât mai grav pentru el și pentru servicii.

Înlocuirea lui Bănilă (fapta 5) are două semnificații:

întâi că președintele Iohannis, când are interes și vrea, interferează fără reținere actul de justiție și încalcă fără scrupule chiar și Constituția țării (cum a făcut și cu Victor Ponta, dar și cu deciziile CCR),

apoi că Felix Bănilă a călcat (într-un fel sau altul) linia roșie, fie luându-și rolul prea în serios și încercând să facă o anchetă solidă, fie supărându-i pe americani că-i face copărtași la acest caz, dezgropând dosarul din 2014 cu Deveselu și apoi cerându-le să se implice în anchetă dacă vor să fie albiți.

Cert este că scopul lui Klaus Iohannis prin înlocuirea lui Bănilă nu a fost nicidecum cel declarat, că ar urmări “o schimbare la acest nivel pentru a recredibiliza această instituţie”, ci acela, pe care evoluțiile ulterioare l-au dovedit cu vârf și îndesat, de a-l prezenta pe Dincă drept criminal în serie, lup singuratic și de a îngropa orice investigație temeinică despre rețelele de trafic cu carne vie din România.

Klaus Iohannis ar fi putut, dacă dorea, să se implice cu toată forța poziției sale în rezolvarea corectă a cazului Caracal și în destructurarea unor rețele de traficanți (măcar a acelora cu rol direct în acest caz). Cu atât mai mult cu cât unul dintre marii suspecți în tentativa de mușamalizare a cazului se profila a fi un pesedist de vază, fostul ministru al justiției, cel cu Ordonanța 13, Florin Iordache.

Și totuși președintele Iohannis, mare amator în timp de pace de pesediști vii la proțap, a preferat de data asta să nu îi caute pricină lui Iordache, să lase DIICOT-ul să se compromită singur până la capăt cu instrumentări oarbe, surde și decervelate.

Sunt unii care se cred mari deștepți și cărora li se pare șic să facă, din când în când, pe proștii. Acestia, ca răspuns la raționamentul de mai sus, se vor grăbi să mă întrebe oțărât:

“Cum ai vrea băi, comunistule, să se implice un președinte democrat în activitatea justiției? N-ar fi încălcarea separării puterilor în stat?

Acestora le răspund așa: întâi că același președinte nu s-a sfiit să facă fapta 5, apoi că el conduce CSAT-ul.

Unde-i legătura? În faptele 8, care demonstrează mai presus de orice pretexte anesteziante că problema traficului de carne vie a devenit pentru România o problemă extrem de dureroasă, una de siguranță națională.

Klaus Iohannis putea să declare acest flagel o problemă de siguranță națională și să intervină în consecință, hotărât, cu toate instrumentele excepționale de care dispune el, prin intermediul CSAT-ului.

Nu a făcut-o!

De ce?

Iată adevărul logicii formale: pentru că americanii i-au cerut altceva. I-au cerut ca ancheta să nu-i atingă pe soldații americani de la Deveselu (la care ar fi dus o investigatie corecta), soldati care și-au alinat dorul de casă cu minore caracalene.

Dovada că acești soldați chiar au beneficiat de serviciile de proxeneți ale familiei și clanului Dincă? Faptele 4 și 6. Altfel ce ar fi avut să caute SUA în ancheta DIICOT Craiova – România pe un caz individual, punctual, de răpire, viol, crimă? Și să mai si recomande protejarea unei familii suspecte?

Faptele 9 și 10 confirmă premeditarea mușamalizării. Schimbarea declarației lui Dincă referitoare la Luiza demonstrează că acesta a înțeles, în fine, mișcarea păpușarilor. Ei nu pe familia lui și pe complicii locali vor să  îi protejeze ci pe soldații americani de la Deveselu și imaginea patriei în numele căreia aceștia au pribegit pe aici.

Acesta este adevărul crud al logicii formale: Klaus Iohannis este complice, prin pasivitatea lui controlată, la toate nenorocirile ce derivă din mistificarea cazului Caracal. La necăutarea fetelor, la asigurarea traficanților de impunitate, la compromiterea DIICOT și a ideii de stat de drept și de justiție română liberă și independentă. El, nefăcând nimic, a făcut, de fapt, ce i-au cerut “partenerii strategici”. A încurajat ancheta să intre într-o fundătură.

Iar în timpul acesta poate Luiza, poate Alexandra, respiră ultimele guri de oxigen.  Fără să le caute nimeni. Fără să încerce nimeni a le mai acorda o șansă la viață. În vreme ce altor copile, ca ele, li se pregătesc execuții lente similare, pe trotuare abjecte care să le înghită necruțător, ca nisipurile mișcătoare.

Sursa:  http://www.conteledesaintgermain.ro/adevarul-despre-cazul-caracal/12-01-2020

Raluca Țurcan, Rareș Bogdan, Florin Câțu, Ludovic Orban – acesti nuli aciuați ca peturi de lins izmene la curtea lui "Heil Klaus"

Ecranele televizoarelor au fost transformate în simeze acaparate mai tot timpul de chipuri infatuate de politicieni portocalii care interpretează, ca la un casting de muppeți, roluri de victorioși atotputernici și atoateștiutori. Fără a-i duce capul că “muppet” vine de la o combinație grotescă între marionetă și păpușă, și că ei sunt doar niște caricaturi tridimensionale agățate acolo exclusiv pentru amuzamentul galeriei.

Eu i-am citit de la început. Știu ce le poate pielea. Nici nu prea ai cum să te-nșeli la vederea unor astfel de bizari! Niște goi,  care anterior umflării forțate cu drojdie de bere marca “intelligence”, se făcuseră de atâtea ori, ca mărunți trepăduși, subiect de bășcălie populară, încât acum, mascați pentru carnavalul puterii, au devenit desăvârșit grotești.

Raluca Țurcan, Rareș Bogdan, Florin Câțu, Ludovic Orban – acesti nuli trași din cărbune gros cu linii frânte și unghiuri ascuțite și  aciuați ca peturi de lins izmene la curtea kaizerului Iohannis, nu știu altceva în aparițiile lor publice decât să secrete răzbunare și să împroaște bilă verde.

Te crucești când vezi ce priorități și-au fixat susnumiții “patrioți”: să desființeze SIIJ, să demită toți pesediștii din funcții publice, să-i radă de la pensii speciale doar pe aceia care nu le pot fi de folos în propășirea la putere, să dezechilibreze bugetul națiunii răsfățând instituțiile de forță  în dauna sănătății și învățământului și, peste toate, cu spume de fiertură bătrână, să forțeze alegeri anticipate cu orice preț și peste orice argumente de solidaritate și interes național. Despre nevoile majore ale țării, ioc.

Și a venit începutul de an: lovitura americană din Iran. Uciderea de către o dronă a US Army a generalului Qasem Soleimani, cel mai puternic lider militar al Iranului. Reacția lor, a marilor noștri driveri, a fost una pe măsura  așteptărilor de la ei: TĂCERE! Tăcere absolută!

Toți liderii țărilor din marile structuri planetare (NATO, UE, …) s-au poziționat imediat public față de acest eveniment cu potențial fără precedent, după criza rachetelor din Cuba, de a arunca din nou în aer pacea lumii.

Ai noștri, mucles total. Reminiscență omerta.

Doar comentatorii de politică externă, invitați pe la televiziunile de știri, ce au mai strecurat ceva ingrijorări competente legate de acest subiect. Și asta cu greu, printre reluările în buclă ale glumițelor din noaptea de Revelion și ale bazaconiile despre zodii și numerologie care, se pare, au mare succes la somnolenții noștri compatrioți care preferă să fie mințiți frumos decât să fie informați corect.

Președintele Iohannis, care se împăunează cu mare aplomb, de câte ori are ocazia, cu prerogativele sale în materie de politică externă a României, nu și-a revenit încă după oboseala trândăvelii de Sărbători. Probabil că nimeni nu a îndrăznit să-i strice perpetua siestă informându-l că un fitil cu mai multe terminații explozive, printre care Mihail Kogălniceanu și Deveselu – România, tocmai a fost aprins în Orientul Mijlociu. Tot ce-a avut de comunicat poporului, în acest moment încordat, administratia prezidențială, a fost că domnul Klaus Iohannis va efectua prima sa vizită peste hotare din 2020 – ghici unde? – în landul Bavaria!

Daily Mail scrie: Iran a promis să se răzbune după ce forțele americane l-au ucis pe generalul Qassem Soleimani, lăsând Orientul Mijlociu în pragul unui conflict care ar putea să escaladeze rapid și să se transforme în cel de-al Treilea Război Mondial.

Vladimir Putin şi Emmanuel Macron şi-au mărturisit ”preocuparea” după uciderea generalului iranian:

“Putin și Macron și-au exprimat îngrijorarea cu privire la cele întâmplate și au îndemnat Statele Unite şi Iranul să dea dovadă de reținere. Preşedintele Franţei „a cerut din nou Iranului să revină rapid la respectarea deplină a obligaţiilor nucleare şi să se abţină de la orice provocare”, a transmis și Palatul Elysée”.

China face apel la calm:

„Le cerem în mod imperios tuturor părţilor implicate, în special SUA, să-şi păstreze calmul şi să dea dovadă de reţinere, pentru a evita o nouă escaladare a tensiunilor”.

Marile agenții internaționale de presă avertizează cu flashuri intermitente de breaking news:

“Iran gata de război: a arborat steagul roșu pe moscheea Jamkaram pentru prima dată în istorie. Arborarea steagului roșu simbolizează începerea unui război sângeros”!

Și exemple de luări de poziție oficiale ale țărilor cu lideri responsabili pot fi înșiruite pe încă zece pagini. Dar la ce bun din moment ce România nu se află printre acestea?

Încă o dată guvernanții de la București ne demonstrează că România nu contează în concertul dialogului internațional. Nu există acolo nici măcar pentru figurație.

Eu pot să înțeleg că pentru alții nu contăm. Că alții nu ne bagă în seamă. Dar că noi înșine ne disprețuim într-atât încât să ne ștergem singuri și de bună voie de pe harta celor care ar avea dreptul la voce și mesaj nu pot înțelege și nici accepta!

Klaus Iohannis e abulic. Incapabil de a gândi independent și pe bază de principii favorabile națiunii române. El tace pentru că așteaptă să i se șoptească și abia apoi să îngâne. Se duce în landul Bavaria, mascat, pentru a primi prin viu grai directivele Germaniei.

Ludovic Orban și gașca tac pentru că ei au menirea de a fi ecoul lui Klaus Iohannis. Și nu-i dizlocă din această “predestinare” nimic. Pentru că binele României și al poporului român nu există ca prioritate pentru ei. Pentru ei e important să desființeze SIIJ. Și să extirpe PSD-ul din viața politică a țării. Ei vor o țară fără opozanți și fără identitate. La limită, dacă altfel nu-și pot conserva privilegiile, chiar o țară fără teritoriu și fără popor.

Să fii obsedat de exterminarea adversarilor politici interni și de forțarea unor alegeri anticipate, adică de dezbinare și instabilitate, când totul în jur se clatină, când pentru binele țării tale ar fi imperios nevoie de unitate și fortă identitară, mi se pare premeditarea imploziei. Planificarea autodistrugerii din interior.

Pentru mine e de neconceput cum într-un moment de criză ca acesta atât președintele țării cât și primul ministru nu catadicsesc, după trei zile de la eveniment, să dea poporului lor un minim mesaj de poziționare și solidarizare. Măcar față  de rudele soldaților noștri dislocați în teatrele de război din Orientul Apropiat ar trebui să aibă această elementară obligație de clarificare: bărbații lor (și ai noștri, ai României) își riscă acolo viața pentru interesul țării lor sau împotriva acestuia?

Klaus Iohannis nu s-a întors încă din vacanță. Și, în afara serviciului fiind, consideră că nu are niciun fel de datorie față de noi să ne spună ce gândește, dacă gândește ceva. Odată cu el, și cuvintele lui continua să se odihnească.

Eu însă m-am întors din vacanță. Și am și cuvintele cu mine. Așa că sunt hotărât să spun ce gândesc. Și voi spune!

Sursa:  www.conteledesaintgermain.ro/romania-2020-o-tara-condusa-de-muppeti/