Decesele puse pe seama covid ar fi putut fi cu 85 % mai puţine dacă autorităţile se ocupau de tratarea bolii nu de măşti, lockdown, distanţare socială şi vaccinuri

 

În emisiunea de mai jos “Tucker CarlsonToday,” comentatorul Tucker Carlson de la Fox News întreabă, “Unde este conversația despre tratamentul de COVID-19? S-a discutat despre măşti, distanţare socială, lockdown, vaccinare, dar nu s-a discutat despre boala însăşi, despre dacă şi cum poate fi ea tratată”.

Carlson l-a intervievat pe Dr. Peter McCullough, consultant, cardiolog și directorul medical adjunct la "Centrul Medical al Universității Baylor" din Dallas, Texas. McCullough este cunoscut pentru a fi unul dintre primii cinci cercetători medicali cei mai publicaţi în SUA.

McCullough a publicat primele sale constatări cu privire la modul de a opri spitalizările şi decesele COVID și în American Journal of Medicine în august 2020. Astăzi, lucrarea sa rămâne cel mai descărcat și utilizat document, pe durata pandemiei, de la American Journal of Medicine. 

McCullough, care a tratat mulți pacienți COVID, i-a declarat lui Carlsoncă există "o amnezie globală" în ceea ce priveşte posibilitatea de a trata pacienții cu COVID-19. Există tratamente ambulatorii eficiente, a declarat McCullough, inclusiv anticorpi monoclonali, cum ar fi Regeneron și anti-contagioşi intracelulari, inclusiv hidroxiclorochină.

McCullough a spus:

“Ceea ce m-a frustrat, a fost că în mass-media tot ce am auzit despre a fost desprereducerea răspândirii, și apoi despre vaccinare. Nu am auzit niciodată despre tratarea pacienților bolnavi.” 

Dacă ar fi existat mai mult accent pe tratarea pacienților bolnavi, a declarat McCullough, tratamentul precoce ar fi putut preveni până la 85% din decesele cauzate de COVID. În schimb, a spus el, există o “suprimare incredibilă a tratamentului precoce pentru covid în literatura medicală”. 

McCullough scoate în evidență “scandalul Surgisphere”, în care Lancet a publicat un studiu fals al unei dubioase companii din SUA numită Surgisphere, care constata, în mod fals, că hidroxiclorochina ar putea dăuna oamenilor spitalizați cu COVID. 

Lancet a publicat o retractare, spunând doar că nu a putut verifica datele, dar nu a cerut scuze şi nu a explicat modul în care a fost publicat studiul, sau influența pe care ar fi putut avea la nivel global cu privire la tratamentul precoce al COVID, a spus McCullough. 

Urmăriți emisiunea lui Tucker Carlson aici:

 https://youtu.be/F7cLxs8fNq8

 

Sursa:  https://childrenshealthdefense.org/defender/tucker-carlson-interviews-dr-peter-mccullough-covid-treatments/?utm_source=salsa&eType=EmailBlastContent&eId=2ffdaa91-c41f-40f0-8b0f-514a76bebf14

 

 

Medicamente recomandate pentru covid (Ce trebuie să ştim despre COVID; tratarea COVID-ului şi a unora dintre efectelor sale colaterale (VII))

Episodul anterior aici .

Antivirale

Umifenovir. Cel mai eficient în supresarea replicării virale s-a constatat a fi Umifenovirul, un medicament anti-coronavirus produs în Rusia sub numele de Arbidol şi în Bielorusia sub numele de Arpetol. Se administrează 200 mg la fiecare 6-8 ore în primele zile de de la apariţia simptomelor, timp de 5 zile. Atenţie, acest medicament are doar un uşor efect antiinflamator. El luptă cu virusul, inhibând replicarea virală.

Ivermectina se pare că este cel mai promiţător medicament antiviral la ora aceasta. Încă din luna mai, studiile arătau că în vitro scade de 5000 ori ARN-ul viral în numai 48 ore de la adminstrare^[i]. La scurtă vreme s-a arătat însă că dozele ar trebui crescute în vivo, faţă de cele recomandate pentru efectul antiparazitar al acestui medicament^[ii]. Imediat au apărut şi studiile clinice pilot care arătau efectivitatea Ivermectinei, chiar şi când a fost administrat în doză unică de 200 μg/kg corp, în prima zi de internare^[iii]. Ulterior doza a fost crescută la 400 μg/kg corp pe săptămână, cu efecte şi mai bune^[iv]. Deşi rezultatele erau foarte bune şi aşa, reducând mortalitatea până la 50% ^[v], depăşirea acestei doze, într-un studiu realizat în Egipt în urmă cu nici o lună de zile, arăta că 400 μg/kg corp patru zile consecutiv demonstrează o efectivitate a tratamentului necunoscută până acum. Comparându-i-se eficienţa cu a Hidroxichloroquinei, o îmbunătăţire semnificativă a stării pacienţilor de stadiu 1 a avut loc într-un procent de 99% din cazuri, faţă de 74% în cazul Hidroxichloroquinei, iar pentru stadiul III a fost de 94% faţă de 50%. Pentru stadiul III, mortalitatea în cazul folosirii Ivermectinului a fost de 2% faţă de 20% în cazul Hidroxichloroquinei. Recomandăm, aşadar, protocolul folosit în spitalul din Egipt^[vi].

Hidroxicloroquina (Plaquenilul) ^{[vii] [viii] [ix] [x] [xi] [xii]} are o acţiune foarte puternică în COVID, mai ales asociat cu zincul 100 mg pe zi^{[xiii] [xiv] [xv]}.

Administrare: O pastilă de 200 mg pe zi se poate lua fără probleme. Protocolul aprobat de Ministerul Sănătăţii impune 400 mg pe zi, dar efectele lui pot fi observate şi la doze mai mici, dar numai asociat cu Zincul^[xvi]. La farmacie se dă numai pe reţetă, iar mai nou numai pe cea verde, adică gratuită, ceea ce e greu de găsit. Trebuie căutat prin cunoştinţe. Este unul dintre cele mai eficiente medicamente în lupta cu boala.

Un comprimat pe zi timp de 7 zile şi pe urmă, dacă nu dispare boala, continuat cu un comprimat la 2 zile până la terminarea bolii. Plaquenilul se ia la masă, ca şi zincul. E foarte important.

 Observaţii:

După ce pe 15 iulie 2020 a fost interzis în Statele Unite de către FDA, imediat au început să apară studii care vorbesc despre toxicitatea Plaquenilului. Se uită însă că acesta este folosit cu succes în terapia multor boli în ultimii 70 de ani. Până acum nu s-a pus problema toxicităţii. Era şi firesc să nu se pună, căci nu este mai toxic decât majoritatea medicamentelor, iar toxicitatea acestuia apare după o administrare îndelungată, la doze destul de mari, de 400 – 600 mg pe zi. În cazul COVID-ului, administrarea se face pe durata a două săptămâni şi la dozele mai mici, recomandate de mai multe studii – 200 mg zilnic este foarte puţin toxic^[xvii].

Oare interzicerea Plaquenilului şi proganda de compromitere a lui este legată de preţul foarte scăzut al acestuia, de numai 2 euro de tratament per persoană?

Famotidina s-a dovedit un antiviral eficient, studiile arătând că micşorează timpul spitalizării şi mortalitatea ^{[xviii] [xix] [xx]}. Antihistaminic^[xxi] cu efecte antiacide gastrice (antagonist de receptori de histamină H2), e foarte util în a preveni sau combate manifestări cutanate ale bolii, urticarie^[xxii], erupţii, mâncărimi^[xxiii]. Oricum, histamina este un mediator puternic al inflamaţiei^[xxiv].

Doxiciclina efect antiviral^[1][2], cardioprotector, imunomodulator, antiinflamator^[3], antifibrotic. Se poate începe cu 100 mg la 12 ore pentru a se contiuna cu 100 mg pe zi şi chiar cu doze mai mici de 20-50 mg pe zi.

Antiinflamatoare

§  Glucocorticoizii medrol şi dexametazonă, iar în cazul imposibilităţii de a controla furtuna de citokine, puls-terapie cu solumedrol injectabil^{[xxv] [xxvi] [xxvii] [xxviii]} (Vezi Anexa 4).

§  Colchicina. Un alt antiinflamator eficient în această boală este Colchicina^[xxix]. Acesta poate fi folosit chiar pe perioada replicării virale, având atât un efect antiinflamator, cât şi unul antiviral^[xxx]. S-a dovedit eficient şi în prevenirea apariţiei furtunei de citokine^{[xxxi] [xxxii] [xxxiii] [xxxiv]}. Un studiu observaţional realizat în trei clinici din Columbia a demonstrat un efect pozitiv al administrării colchicinei în doză de 0.5 mg la 12 ore timp de 7-14 zile chiar pe parcursul terapiei cu cortizon^[xxxv]. Într-un alt studiu observaţional se constată că introducerea colchicinei în terapie la începutul fazei inflamatorii conduce în numai trei zile la o îmbunătăţire majoră a stării pacienţilor^[xxxvi].

Alte medicamente

Omalizumab este un anticorp monoclonal împotriva IgE, care a fost găsit foarte util în a reduce urticaria sau alte manifestări alergice la nivel cutanat în Covid-19^[xxxvii].

Cetirizine este un inhibitor de receptori de histamină H1. Studiile îl arată şi pe acesta util în urticarie şi manifestări cutanate, înlocuitor de Omalizumab^[xxxviii].

Va urma.

---

[1] Malek, Alexandre E., Bruno Granwehr, and Dimitrios P. Kontoyiannis. "Doxycycline as a Potential Partner of COVID-19 Therapies." (2020): e00864.

[2] Gendrot, Mathieu, et al. "In vitro antiviral activity of doxycycline against SARS-CoV-2." Molecules 25.21 (2020): 5064.

[3] Alam, Mohammud M., et al. "Clinical outcomes of early treatment with doxycycline for 89 high-risk COVID-19 patients in long-term care facilities in New York." Cureus 12.8 (2020).

---

[i] Caly, Leon, et al. "The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro." Antiviral research (2020): 104787.

[ii] Schmith, Virginia D., Jie Zhou, and Lauren RL Lohmer. "The Approved Dose of Ivermectin Alone is not the Ideal Dose for the Treatment of COVID‐19." Clinical Pharmacology & Therapeutics (2020).

[iii] Gorial, Faiq I., et al. "Effectiveness of ivermectin as add-on therapy in COVID-19 management (pilot trial)." medRxiv (2020).

[iv] Rajter, Juliana Cepelowicz, et al. "Use of Ivermectin Is Associated With Lower Mortality in Hospitalized Patients With Coronavirus Disease 2019: The ICON Study." Chest (2020).

[v] Scheim, David. "Ivermectin for COVID-19 treatment: clinical response at quasi-threshold doses via hypothesized alleviation of CD147-mediated vascular occlusion." Available at SSRN 3636557 (2020).

[vi] Elgazzar, Ahmed, et al. "Efficacy and Safety of Ivermectin for Treatment and prophylaxis of COVID-19 Pandemic." (2020).

[vii] Yu, Bo, Dao Wen Wang, and Chenze Li. "Hydroxychloroquine application is associated with a decreased mortality in critically ill patients with COVID-19." medRxiv (2020).

[viii] Alexandre Lopez, Gary Duclos, Bruno Pastene, Karine Bezulier, Romain Guilhaumou, Caroline Solas, Laurent Zieleskiewicz, Marc Leone Effects of Hydroxychloroquine on Covid-19 in Intensive Care Unit Patients: Preliminary Results International Journal of Antimicrobial Agents, Volume 56, Issue 5, 2020, Article 106136.

[ix] Sen, Soma, Ann Werner, and Aditya Shekhar. "Within a large healthcare system, the incidence of positive COVID-19 results and mortality are lower in patients on chronic hydroxychloroquine therapy." Drugs & Therapy Perspectives (2020): 1.

[x] H.-P. Piepho ‘Influence of conflicts of interest on public positions in the COVID-19 era, the case of Gilead Sciences’ by Roussel and Raoult (2020) New Microbes and New Infections, Volume 37, 2020, Article 100730.

[xi] Yu, Bo, et al. "Low dose of hydroxychloroquine reduces fatality of critically ill patients with COVID-19." Science China Life Sciences (2020): 1-7.

[xii] Membrillo, F.J.; Ramírez-Olivencia, G.; Estébanez, M.; de Dios, B.; Herrero, M.D.; Mata, T.; Borobia, A.M.; Gutiérrez, C.; Simón, M.; Ochoa, A.; Martínez, Y.; Aguirre, A.; Alcántara, F.D.A.; Fernández-González, P.; López, E.; Valle, P.; Campos, S.; Navarro, M.; Ballester, L.E. Early Hydroxychloroquine Is Associated with an Increase of Survival in COVID-19 Patients: An Observational Study. Preprints 2020, 2020050057 (doi: 10.20944/preprints202005.0057.v2).

[xiii] Derwand, R., and M. Scholz. "Does zinc supplementation enhance the clinical efficacy of chloroquine/hydroxychloroquine to win todays battle against COVID-19?." Medical Hypotheses (2020): 109815.

[xiv] Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. "COVID-19 outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study." (2020).

[xv] Shittu, Mujeeb Olushola, and Olufemi Ifeoluwa Afolami. "Improving the efficacy of chloroquine and hydroxychloroquine against SARS-CoV-2 may require zinc additives-A better synergy for future COVID-19 clinical trials." Infez Med 28.2 (2020): 192-197.

[xvi] Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. "COVID-19 outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study." (2020).

[xvii] Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. "COVID-19 outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study." (2020).

[xviii] Mather, Jeffrey F., Richard L. Seip, and Raymond G. McKay. "Impact of famotidine use on clinical outcomes of hospitalized patients with COVID-19." The American Journal of Gastroenterology (2020).

[xix] Janowitz, Tobias, et al. "Famotidine use and quantitative symptom tracking for COVID-19 in non-hospitalised patients: a case series." Gut (2020).

[xx] Freedberg, Daniel E., et al. "Famotidine use is associated with improved clinical outcomes in hospitalized COVID-19 patients: A propensity score matched retrospective cohort study." Gastroenterology (2020).

[xxi] Malone, Robert W., et al. "COVID-19: Famotidine, histamine, mast cells, and mechanisms." (2020).

[xxii] Pathania, Yashdeep Singh. "Urticaria and COVID-19 infection: a critical appraisal." Journal of Dermatological Treatment (2020): 1-1.

[xxiii] Hogan II, Reed B., et al. "Dual-histamine receptor blockade with cetirizine-famotidine reduces pulmonary symptoms in COVID-19 patients." Pulmonary Pharmacology & Therapeutics 63 (2020): 101942.

[xxiv] Eldanasory, Omar Abdelhay, et al. "Histamine release theory and roles of antihistamine in the treatment of cytokines storm of COVID-19." Travel medicine and infectious disease (2020).

[xxv] Edalatifard M, Akhtari M, Salehi M, Naderi Z, Jamshidi A, Mostafaei S. Intravenous methylprednisolone pulse as a treatment for hospitalized severe COVID-19 patients: results from a randomised controlled clinical trial. Eur Respir J 2020.

[xxvi] Rubio, José Luis Callejas, et al. "Effectiveness of corticoid pulses in patients with cytokine storm syndrome induced by SARS-CoV-2 infection." Medicina Clínica (English Edition) 155.4 (2020): 159-161.

[xxvii] Selvaraj, Vijairam, et al. "Short-term dexamethasone in Sars-CoV-2 patients." RI Med J 103.6 (2020): 39-43.

[xxviii] So, Clara, et al. "High‐dose, short‐term corticosteroids for ARDS caused by COVID‐19: a case series." Respirology Case Reports 8.6 (2020): e00596.

[xxix] Schlesinger, Naomi, Bonnie L. Firestein, and Luigi Brunetti. "Colchicine in COVID-19: an old drug, new use." Current Pharmacology Reports 6.4 (2020): 137-145.

[xxx] Scarsi, Mirko, et al. "Association between treatment with colchicine and improved survival in a single-centre cohort of adult hospitalised patients with COVID-19 pneumonia and acute respiratory distress syndrome." Annals of the rheumatic diseases 79.10 (2020): 1286-1289.

[xxxi] Mansouri, Nahal, et al. "Successful treatment of Covid-19 associated cytokine release syndrome with colchicine. A case report and review of literature." Immunological investigations (2020): 1-7.

[xxxii] Papadopoulos, Christodoulos, et al. "Colchicine as a potential therapeutic agent against cardiovascular complications of COVID-19: an exploratory review." SN Comprehensive Clinical Medicine (2020): 1-11.

[xxxiii] Lopes, Maria Isabel F., et al. "Beneficial effects of colchicine for moderate to severe COVID-19: an interim analysis of a randomized, double-blinded, placebo controlled clinical trial." medRxiv (2020).

[xxxiv] Brunetti, Luigi, et al. "Colchicine to Weather the Cytokine Storm in Hospitalized Patients with COVID-19." Journal of clinical medicine 9.9 (2020): 2961.

[xxxv] Pinzón, Miguel Alejandro, et al. "Clinical Outcome of Patients with COVID-19 Pneumonia Treated with Corticosteroids and Colchicine in Colombia." (2020).

[xxxvi] Della-Torre, Emanuel, et al. "Treating COVID-19 with colchicine in community healthcare setting." Clinical Immunology (Orlando, Fla.) (2020).

[xxxvii] Criado, Paulo R., et al. "Chronic spontaneous urticaria exacerbation in a patient with COVID‐19: rapid and excellent response to omalizumab." International Journal of Dermatology (2020).

[xxxviii] Hogan II, Reed B., et al. "Dual-histamine receptor blockade with cetirizine-famotidine reduces pulmonary symptoms in COVID-19 patients." Pulmonary Pharmacology & Therapeutics 63 (2020): 101942.