De mai mult timp, sunt unii care afirmă cu insistenţă că cei care controlează industria, finanțele și guvernele sunt în esență aceiași oameni - o cabală - care, de-a lungul generațiilor, și-au solidificat relațiile pentru a obține o mai mare bogăție și putere, făcând în acelaşi timp ca lucrurile să devină din ce în ce mai dificile pentru ca piața liberă să existe.
Dar de ce ar trebui să se întâmple acest lucru? E oare sigur că liderii corporatişti sunt capitaliști cu mai multă ardoare decât oricine altcineva?
Ei bine, la suprafață, aşa s-ar părea, dar după ce o poziție semnificativă de putere a fost atinsă, cei care au realizat acest lucru recunosc că, din moment ce au ajuns deja în partea de sus, preocuparea principală se schimbă. De atunci, preocuparea principală devine asigurarea că nimeni nu mai poate urca la fel de sus ca ei.
În acel moment, ei își dau seama că efortul lor cel mai important trebuie să fie un impuls către corporatism – fuziunea puterii între guvern și mediul de afaceri.
Aceasta este o căsătorie naturală. Lumea politică este una parazitară. Ea se bazează pe un flux continuu de finanțare. Lumea afacerilor mari este un efort în exclusivitate – capacitatea de a face imposibilă apariția pretendenților la tron. Deci, afacerile mari asigură banii; guvernul oferă o legislație de protecție care asigură preferința pentru cei care sunt în vârf.
In cele mai multe cazuri, această a doua jumătate a ecuaţiei nu înseamna un monopol pentru o singură corporaţie, ci un monopol pentru o cabală – un grup de elita al corporaţiilor.
Această relație corporatistă are rădăcini adânci în SUA, cu peste o sută de ani vechime. Până în prezent, acele familii de elită care au preluat controlul petrolului, oțelului, sistemului bancar, autovehiculelor și altor industrii cu un secol în urmă, au reuşit repede şi o preluare a învățământului superior (universități), a sănătății (Big Pharma) și a "apărării" (complexul militar-industrial).
Prin legislație, SUA au fost apoi transformate pentru a se asigura că toate aceste interese vor fi satisfăcute, creând generații atât de comandă cât şi de profit.
Desigur, „profitul” nu ar trebui să fie un
cuvânt rău, dar, în condițiile capitalismului de cumetrie, devine o monstruozitate
– o denaturare a pieței şi libere și moartea economiei laissez faire (cu
interferenţă guvernamentală minimă).
Desigur, acest gen de colectivism nu
este ceea ce a avut în vedere Karl Marx atunci când a visat cu ochii deschiși la paradisul muncitorilor în care liderii de afaceri îşi asumă tot
riscul și responsabilitatea de a crea și construi afaceri, în timp ce
lucrătorii au cuvântul final cu privire la modul în care veniturile vor fi
distribuite lucrătorilor înșiși.
Domnul Marx nu a reușit să fie suficient de obiectiv pentru a înțelege că, dacă
creatorul de afaceri și-a asumat riscul și responsabilitatea, dar a renunțat la
capacitatea de a decide ce s-a întâmplat cu venitul, nu s-ar deranja niciodată
să deschidă o afacere. Chiar și un lustragiu ar respinge o astfel de noțiune și
ar alege să primească de pomană, decât să muncească.
Domnul Marx voia mai mult să-i dărâme pe cei care au avut succes decât să-i
ridice pe cei care nu reuşeau, cu toate acestea, el a creat în mod involuntar o nouă
idee – colectivismul corporatist – în care chiar oamenii pe care a încercat să-i
dărâme s-au folosit de retorica colectivistă pentru a diminua atât libertățile,
cât și veniturile lucrătorilor.
La suprafață, acest lucru ar putea părea a fi o sarcină grea – prinderea în
plasă a gloatei – dar, de fapt, este destul de ușor și a fost mereu
eficient.
Noua ordine a lui Hitler a fost o astfel
de construcție – promisiunea de a readuce Germania la măreție și poporul german
la prosperitate prin legi din ce în ce mai draconice, război și o ușă economică
rotativă între guvern și industrie.
Desigur, a fost nevoie de un aflux major de capital – miliarde de dolari – și
acest lucru a fost furnizat cu nerăbdare de industria și băncile din SUA. Șefii
băncilor din New York nu numai că au finanțat industria nazistă; familii precum
Ford, Rockefeller, Morgan etc., au intrat în consiliile de administrație ale
corporațiilor germane.
Efortul nazist a eșuat, deoarece au
subestimat voința rusă de a lupta până la moarte. (Optzeci la sută dintre toate
decesele armatei germane s-au datorat campaniei rusești.)
Totuşi, cei din New York au fost capabili să se regrupeze și să fie primii în coada
de așteptare pentru restructurarea industriei germane după război și, în cele
din urmă, au profitat copios.
Dar cel mai semnificativ fapt, ideea
de colectivism corporatist nu a murit. Chiar înainte de război,
același grup de familii și corporații au elaborat planul The New Deal al
lui Franklin Roosevelt.
Domnul Roosevelt a fost un om al Wall Street-ului și director al unor bănci din New
York. În anii 1930 și la începutul anilor 1940, el a creat, ca președinte, o
ușă turnantă care a favorizat marile corporații, în timp ce americanul mediu a
fost intenţionat menținut la nivelul de subzistență prin acordarea de drepturi
de către guvern.
Escrocheria a funcționat. Americanii miopi
nu numai că au fost recunoscători; i-au divinizat pentru asta.
De asemenea, Noua Frontieră a lui John
Kennedy a căutat să revitalizeze conceptul, la fel ca și Marea Societate a lui
Lyndon Johnson: Dă-le oamenilor drepturi care să îi ţină cât mai jos. impozitează întreprinderile mai mici și crează un flux de dolari luaţi prin
impozite către industriile elitei, care, la rândul lor, oferă favoruri monetare
clasei politice.
Green New Deal este doar cea mai recentă
schemă colectivistă de pe listă.
Colectivismul corporatist poate fi definit ca un sistem în care cei puțini care
dețin monopolurile legale ale finanțelor și industriei obțin un control
superior asupra tuturor celorlalți și, astfel, extrag în mod sistematic bogăția
de la aceştia.
Astăzi, acest sistem a devenit atât de rafinat încât, deși americanul obișnuit
are un televizor cu ecran plat și un smartphone scump, nu are de unde lua 400 de
dolari pentru a acoperi o urgență care apare în viața sa. El este în continuu
faliment, şi funcționează într-o existență de tip zombie de dependență
continuă.
Acest lucru, la suprafață, nu poate părea chiar atât de periculos, dar cei care
nu-şi pot rezolva singuri o urgență mică sunt ușor de controlat. Doar creați o
urgență, cum ar fi un uber-virus și acest fapt va fi rapid evident.
Pentru a maximiza ascultarea unei
populații, maximizează dependența lor.
După cum s-a menționat mai sus, acest mecanism a funcţionat de generații
întregi. Dar acum a ajuns la un crescendo. Este acum derulat în viteză în cea
mai mare parte din fosta „lume liberă” și cei care țin sforile sunt gata pentru
un pas major înainte în colectivismul corporatist.
În anul acesta, vom vedea schimbări dramatice apărând într-un ritm amețitor. Controlul
capitalului, controlul migrației, controlul circulației interne, majorările
fiscale, confiscarea bunurilor și eliminarea drepturilor „inalienabile” vor
intra în vigoare - atât de repede încât, înainte ca populația să poată chiar să
îmbrăţişeze cele mai recente restricții, vor fi aplicate unele noi.
Așa cum se desfășoară, vom asista la erodarea statului-națiune. Comenzile vor
veni de la autoritățile globale, cum ar fi ONU, FMI și WEF. Organizații care nu
au nicio autoritate oficială asupra națiunilor vor comanda din ce în ce mai
mult și oamenii se vor întreba cum este posibil acest lucru. Oficialii aleși
vor deveni tot mai mult simpli comis-voiajori, făcând jocurile unei clase conducătoare
nealese.
Schimbările care au loc nu vor fi deosebite de o pătură care este aruncată
asupra umanității.
Întrebarea atunci va fi dacă să, a) mergi
cu această forță, b) i te opui și cel mai probabil cazi victimă acesteia,
sau c) cauti un mijloc de a cădea în afara perimetrului păturii.
* * *
Din păcate, cei mai mulți oameni nu au nici o idee despre ce se întâmplă cu adevărat
atunci când un guvern scapă de sub control, să nu mai vorbim despre cum să se
pregătească… Următoarea criză economică și politică va fi mult mai gravă, mult
mai lungă și foarte diferită de ceea ce am văzut în trecut. Tocmai de aceea, Doug Casey și echipa sa au
lansat un videoclip urgent. Faceți clic aici pentru a-l viziona acum.
Sursa: https://internationalman.com/articles/the-coming-new-order/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu