Se afișează postările cu eticheta refugiaţi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta refugiaţi. Afișați toate postările

miercuri, 20 aprilie 2022

Imperiul fără Dumnezeu: Răul nu poate crea nimic nou, ci doar să corupă ceea ce a creat Binele!

 

de Ian Kummer

Washingtonul practică de mult timp arta de a radicaliza alte culturi, transformându-le în arme umane de unică folosință, și a devenit extrem de bun la acest lucru. Să vorbim despre videoclipul de propagandă în stil ISIS din Ucraina, care a apărut la începutul acestei săptămâni.

Videoclipul o înfățișează pe actrița ucraineană Andriana Kurilets-Kmetyuk (care între timp și-a șters conturile de pe rețelele de socializare) prefăcându-se că taie gâtul unui prizonier rus cu o seceră.

"Și ceva teribil s-a trezit în pașnica națiune agricolă. Ceva a fost adormit în adâncurile stâncilor din Dnazism, păgânism, nepro timp de secole, inițial și vechiul zeu ucrainean. Și acum ne culegem recolta sângeroasă".

Acest lucru este cel puțin ciudat din punct de vedere ideologic. Nu este creștin ortodox, sau orice fel de creștinism. Este un amestec hollywoodian de păgânism primar dintr-o epocă în care oamenii încă sacrificau copii pe altare și îngropau fecioare de vii. Este aceeași estetică păgână văzută în Germania nazistă și în așa-numitul Stat Islamic (care este de fapt doar o marionetă a sioniștilor și a bancherilor americani, ah, mă repet). Nazismul german și ISIS apelează la trecutul păgân al culturilor respective, și au foarte puțin de-a face cu Iisus și Mohamed.

Iată un exemplu. Îmi amintesc o veche poveste arabă pe care am citit-o când eram copil despre un mare războinic. În acele vremuri, se obișnuia să tai capetele dușmanilor învinși și să le lași craniile pe câmpul de luptă (putem vedea acest lucru și în Vechiul Testament). În fine, era un mare războinic care învinsese mulți dușmani și se lăuda că într-o zi va ajunge la 100 de duşmani ucişi. În cele din urmă a ajuns la 99 de ucideri, dar apoi a fost ucis el însuși. Mulți ani mai târziu, un om dintr-un alt trib i-a văzut craniul pe jos, l-a blestemat și i-a dat o lovitură. Dar s-a tăiat la picior în craniu și a murit. Și astfel, marele războinic a ajuns la cele 100 de victorii, chiar și după moarte.

Acum înțelegeți ce vreau să spun? Despre asta este vorba în globalism și nazismul global. Analiștii de la Washington studiază o cultură și îi găsesc rădăcinile cele mai primare, barbare, și îi creează o caricatură caricaturală. Cu această caricatură ca un zeu fals, întreaga societate este transformată într-un cult al morții, arma perfectă, autodistructivă împotriva rivalilor Washingtonului. Natura sinucigașă a pionilor lui Washington este deliberată. După ce Rusia va fi distrusă, nu va mai fi de folos o Ucraină, așa că este de fapt mai bine ca și Ucraina să fie distrusă în acest proces. Ucraina este craniul spart în care Rusia își poate tăia piciorul.

Occidentul iubește "recoltele de sânge" și proiectează această idee asupra altor culturi, cum ar fi Irak, Libia și Ucraina, dar ea își are originea pe propriile noastre țărmuri. Priviți filmele și emisiunile moderne precum 300 și Vikings. De ce visează regizorii noștri atât de mult la crime în masă, violuri și zei de sânge? De ce le place să înfățișeze barbari care violează și masacrează creștini slabi și patetici? Este ciudat.

Suntem prima civilizație fără Dumnezeu. Și prin "fără Dumnezeu" nu vreau să spun seculară. Vreau să spun că am abandonat moralitatea și urâm însuși conceptul de moralitate. Noi "anulăm" alte culturi, dar mai întâi am anulat-o pe a noastră. (Vezi povestea mea anterioară, "În sfârșit înțeleg de ce urâm Rusia".)

Apropo de moralitate, tabloidele britanice au petrecut săptămâni întregi țipând despre soldații ruși care au violat în grup fete ucrainene (fără absolut nicio dovadă, desigur). Ca de obicei în cazul propagandei, nu numai că a fost fals, ci chiar contrariul a fost de fapt adevărat. Britanicii violează femei ucrainene.

Agenția ONU pentru refugiați a cerut guvernului britanic să intervină pentru a împiedica ca bărbații britanici singuri să fie puşi împreună cu femei ucrainene singure care caută refugiu din calea războiului, de teama exploatării sexuale.

În urma afirmațiilor potrivit cărora bărbați prădători se folosesc de programul "Homes for Ukraine" pentru a viza persoanele vulnerabile, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a declarat pentru The Guardian că "un proces de potrivire mai adecvat" ar putea fi pus în aplicare pentru a se asigura că femeile și femeile cu copii sunt găzduite la familii sau cupluri.

Sugestia agenției mondiale pentru refugiați vine ca urmare a rapoartelor conform cărora refugiații ucraineni, predominant femei și uneori însoțiți de copii, sunt expuși în Marea Britanie riscului de exploatare sexuală.

În cadrul programului guvernamental "Case pentru Ucraina", gazdele britanice trebuie să stabilească ele însele legături cu refugiații ucraineni, ceea ce face ca zeci de mii de persoane să apeleze la grupuri nereglementate de pe rețelele de socializare pentru a stabili legături.

Un serviciu de potrivire sprijinit de guvern și gestionat de organizația caritabilă Reset oferă posibilitatea de a pune în legătură gazdele britanice cu refugiații, dar funcționează de puțin peste o săptămână. Cei care doresc să se mute în Marea Britanie trebuie să aibă un sponsor înainte de a solicita o viză.

Într-o declarație, UNHCR a afirmat că este nevoie de măsuri de protecție și de verificare adecvate împotriva exploatării, precum și de sprijin adecvat pentru sponsori. "UNHCR consideră că ar putea fi pus în aplicare un proces de potrivire mai adecvat, asigurându-se că femeile și femeile cu copii sunt împerecheate cu familii sau cupluri, mai degrabă decât cu bărbați singuri.

 Iat-o. Țara care, la propriu, amendează și închide oamenii pentru că au comis infracțiuni de gândire pe Facebook se pare că nu are resursele necesare pentru a proteja mai puțin de 12.000 de refugiați. Putem spune cu sinceritate că este un accident? Se pare că britanicii au fost încântați să aibă o grămadă de femei și copii care să fie scoși la licitație pe piața de pe Facebook, și totul a fost deliberat. Dacă Marea Britanie a transformat imediat o criză a refugiaților într-o schemă de vânzare de mirese prin corespondență, imaginați-vă ce se întâmplă în Polonia chiar acum, unde sunt peste 2 milioane de refugiați ucraineni, și practic fără nicio supraveghere. Liberalii progresiști par să se bucure de traficul de sclave sexuale din această națiune agricolă "aproape europeană".

Chiar cred că acest lucru ar fi trebuit să fie evident de la început. Refugiaților ucraineni le este mult mai bine alături de rudele lor de sânge în Rusia, nu în "Occidentul luminat", unde sunt văzuți ca niște prăzi untermensch care pot fi exploatate fără remușcări.

Autor: Ian Kummer

Sursa:  https://readingjunkie.com/2022/04/16/the-godless-empire-evil-cannot-create-anything-new-only-corrupt-what-good-created/


sâmbătă, 30 ianuarie 2016

"Minori" musulmani refugiaţi în Suedia




 La fel ca refugiatul "minor" din Austria sunt zeci de mii de personaje de peste 20 de ani care pretind că sunt minori neînsoţiţi şi beneficiază de avantaje ce depăşesc visurile unui român mediu. Iată doi din Suedia.
Saad Alsaud în centrul fotografiei din stânga, un copil refugiat neînsoţit de părinţi, într-o imagine din 2012 când a fost declarat cel mai rapid suedez de 14 ani.  În dreapta, Ahmad Farid, fotografiat în 2011 când avea "16 ani" şi se juca cu un ursuleţ în timp ce discuta şi râdea cu reporterul suedez de la un ziar din Malmo.  Nu-i aşa că sunt "drăguţi mititeii"?!

miercuri, 13 ianuarie 2016

Femeile voastre, târfele noastre, viermilor! Apocalipsa Europei (V)


Spuneam în episodul (II) că atentatele din Franţa anului 2015 au fost un semnal de forţă atât pentru indigeni cât şi pentru colonizatori, un semnal de teroare pentru unii, de îmbărbătare şi de chemare la luptă pentru ceilalţi. Şi asta pentru că condiţiile s-au copt: musulmanii au atins un nivel critic în multe dintre statele Europei de Vest (de exemplu, cca. 10 % în Franţa, Suedia, Germania şi pe aproape în altele) de la care ştiu deja că, demografic, victoria şi viitorul sunt ale  lor. Şi mai ştiu ceva: că în favoarea lor lucrează un formidabil conglomerat financiaro-politico-media occidental împreună cu toate instituţiile şi ramificaţiile sale din societatea vestică, inclusiv o mare parte din societatea civilă. În plus, intrarea masivă de aşa-zişi refugiaţi din 2015 a dus la o creştere bruscă a acestui nivel, la introducerea în devălmăşia generală a unor fanatici, a unor luptători antrenaţi şi a unor mari cantităţi de armament şi explozibili.
Europa este prefigurarea grădinii raiului musulman pe pământ, iar femeile Vestului, fecioare sau nu, sunt numai bune pentru a le înlocui, deocamdată, pe cele de care eroii vor avea parte dincolo de această viaţă. Musulmanii ştiu acum că Europa va fi a lor peste 30 de ani. Ar putea aştepta, chiar mai puţin, pentru a prelua puterea politic, la început în alianţă cu politicieni indigeni. Dar de ce să aştepte atâta? Ce să facă până atunci? Presiunea este prea mare. Au fost răscoliţi, împinşi de spate, plătiţi, ajutaţi să ajungă în Europa. Şi vor continua să vină. Nu va fi de lucru decât pentru câţiva, nu vor fi locuinţe, nu vor fi, în final, nici bani. Nu e mai simplu să pornească deja războiul de cucerire?
Şi această stare, această siguranţă a cuceritorului s-a transmis şi celor din afară. Aţi văzut supărarea şi determinarea migratorilor de la graniţe, sau din interiorul unor state de tranzit? Aţi văzut determinarea şi agresivitatea lor? Ale cui păreau acestea? Ale unor refugiaţi speriaţi şi umili, sau ale unor personaje care îşi cunosc bine drepturile. Printre care, acela de a veni în Europa ca acasă, pentru că, în minţile lor, Europa este Dar al-Harb, ţinuturile războiului, care trebuie cucerite de la necredincioşi.
După ce ani buni au fost nu numai toleraţi ca traficanţi, agresori, incendiatori, neplătitori de taxe, ba şi răsfăţaţi cu subvenţii consistente de la stat, cu locuinţe cu chirie nesemnificativă sau deloc; după ce şi-au putut întinde în linişte şi cu ajutor de la buget reţeaua de organizaţii islamiste şi de moschei, în mare parte faţadă pentru activităţile islamiste dure; după ce autorităţile occidentale s-au făcut surde la plângerile celor care au avut de suferit din cauza turbulenţilor islamişti, ba chiar şi-au inculpat  proprii cetăţeni pentru vina de islamofobie, adică pentru semnalarea adevărului; după ce Occidentul şi-a transformat femeile în prostituate, umplând panourile de pe străzi, zidurile, ecranele televizoarelor, internetul cu “femeia trup” destinată să vândă orice, inclusiv pe ea însăşi; după ce şi-a transformat bărbaţii în femei, după ce au dărâmat familia şi i-au transformat pe copii în obiecte-marfă pentru plăcerea dezaxaţilor, adică după ce au instaurat homosexualitatea şi pedofilia ca normalitate; după ce şi-au “castrat” psihic bărbaţii şi femeile; după ce i-au invitat şi continua să-i invite pe aşa-zişii refugiaţi să le ocupe oraşele şi ţările, ce altceva era cel mai normal să se întâmple, dacă nu ca aceştia să iasă în stradă şi să-şi pretindă ceea ce li s-a promis?
Dacă încă nu credeţi  că în Europa de Vest s-a declanşat rebeliunea musulmană, deocamdată sub forma unor hărţuieli aproape zilnice, pentru cucerirea acesteia şi că suntem în pragul unor războaie civile crâncene, care vor modifica fundamental continentul nostru, să urmărim puţin configurarea celor două linii ale frontului şi evenimentele din teren la acest început de an. Astăzi, atacatorii.
            Ca în orice război de cucerire – dar mai mult decât în oricare altul, fiind vorba, de această dată, de o cucerire din interior – atacatorul este mult mai organizat, mai decis, mai conştient de scopurile sale. Mai mult, este, după cum spuneam, sigur de victorie, ceea ce îi creează un avantaj psihologic extraordinar. Iată-i cum au evoluat în trecutul recent.
2014 - Cam despre câte alte evenimente extreme legate de musulmanii din Europa aţi auzit în 2014? Mai niciunul. Nu pentru că nu ar fost violuri (care au adus Suedia pe locul 2 în lume după Lesotho), trafic de arme, de droguri, de fiinţe umane, abuzuri asupra a zeci, poate sute de mii de minori, dar ele au putut fi ţinute de autorităţi şi de presa mainstream sub obroc. De exemplu, numai în localitatea Rotherham, Marea Britanie, între 1997 și 2013, bande pakistanezo-afgane au violat și exploatat sexual peste 1400 de fetițe și adolescente. Cu știința autorităţilor locale, a poliției și a serviciilor sociale!
2015 - Lucrurile se mai schimbă: avem la un capăt al anului (7 ianuarie) Charlie Hebdo, la celălalt, atentatele din 13 noiembrie. Interesantă încadrare a anului şi probabil nu întâmplătoare. În interior alte câteva evenimente de mai redus ecou emoţional.
2016 - Începe în forţă cu o nouă declaraţie de război: agresarea femeilor în noaptea anului nou. Un atac la însăşi fundamentul existenţei oricărui neam, femeia, matricea neamului. Un anunţ că ele vor fi în curând prada cuceritorului. “Femeile vor fi târfele noastre, iar bărbaţii vor muri, sau vor fi sclavi”. (Vezi bileţelele găsite asupra unora dintre ei). O provocare deosebit de dură şi de gravă luând în seamă caracterul special al agresiunii, din sfera intima, a sexualităţii, a proliferării, dar şi a onoarei unui bărbat: dacă nu vor riposte, bărbaţii europeni vor fi catalogaţi ca laşi, viermi. Dacă vor riposta, încep conflictele deschise. Şi aici, atacatorii sunt mult mai tineri, mai determinaţi şi fără nimic de pierdut.
Mai multă teroare pentru europeni, mai mult curaj pentru atacatori. O provocare deosebită, având în vedere şi participarea masivă a agresorilor. Pentru că nu au mai fost câţiva terorişti ca în Franţa; au fost mii, adică o mică armată. La început s-a aflat (cu greu) despre Koln, apoi despre alte oraşe ale Germaniei. Dar manifestări similare, de batjocorire a femeii europene şi, extrem de important, prin reflecţie, de înjosire a bărbatului european (refugiaţii s-au manifestat ca nişte masculi alfa care sunt siguri că vor deveni noii şefi de turmă) au avut loc şi în alte state europene.
Berliner Morgenpost, pe 6 ianuarie, dezvăluie că totuşi şi la Berlin au fost cazuri de atacuri sexuale în faţa porţii Brandenburg, în Prezlauer Berg şi Kreuzberg.  Atacuri similari cu cele din Koln au fost în Hamburg, Stuttgart, Dusseldorf etc.
Agresiunile nu s-au limitat la Germania. Suedia, Finlanda, Austria and Elveţia au avut şi ele incidentele lor. De exemplu, Finlanda a înregistrat agresiuni sexuale fără precedent la Helsinki în timpul nopţii de Anul Nou. Şeful poliţiei din oraş, Ilkka Koskimaki, a declarat pentru The Telegraph că aveau informaţii despre pregătirea acestor agresiuni şi că au avut pe străzi forţe masive, care să-i controleze pe cei 1000 de refugiaţi din Iraq ce se adunaseră în tunelele din jurul staţiei de metrou centrale pe la ora 23.00. Tot el a spus că până la venirea celor 32.000 de solicitanţi de azil din 2015 atacurile sexuale pe străzi sau în  parcuri erau necunoscute în Finlanda.
Mii, sute, zeci de imigranţi adunaţi deodată în oraşe din mai multe ţări europene, veniţi, spune poliţia, şi din afara localităţilor respective, uneori de la distanţe consistente, pare a depăşi, totuşi varianta unor coincidenţe. Cade în ridicol şi argumentul că au ieşit pe stradă să vadă cum se distrează occidentalii în acea noapte.
În acest sens, Heiko Maas, ministrul federal al justiţiei germane a declarat pentru Bild am Sonntag: “Pentru ca astfel de hoarde de oameni să se întâlnească şi să comită aceste infracţiuni, trebuie ca totul să fi fost planificat. Nimeni nu-mi va putea spune că acest lucru nu a fost coordonat sau planificat.
În ultimele zile ale anului trecut: autorităţile din Bruxelles au anulat focurile de artificii pentru noaptea anului nou; au fost arestaţi şase suspecţi de pregătirea unor atentate pentru acceaşi noapte; alţii doi fuseseră arestaţi la începutul ultimei săptămâni a anului pentru că plănuiau atacarea unor ţinte “emblematice” ale capitalei Belgiei.
Tot din motive de protecţie împotriva unor atacuri teroriste, autorităţile ruseşti au închis Piaţa Roşie pentru noaptea Anului Nou.
În Bosnia, procurorul Dubravko Campara a anunţat arestarea a 11 membri ai mişcării islamiste, printre care şi predicatori radicali, care pregăteau un atac terorist la Sarajevo cu ocazia sărbătorilor de sfarsit de an, în care sa ucida "circa o suta de persoane", a relatat sâmbătă televiziunea publică din Bosnia şi Herţegovina.
Militari francezi au fost vizaţi de un atac cu maşina (am vorbit despre atacator, un radicalizat singuratic, în episodul 4).
Gările din Munchen au fost ţintite de ISIS pentru atentate.
Rafale de armă automată au ucis 2 oameni şi au rănit alţi 7 într-un bar din Tel Aviv.
“Un bărbat a fost ucis joi 8 ianuarie de poliţişti în faţa unui comisariat din cartierul sensibil Goutte d'Or din Paris, în timp ce încerca să pătrundă în clădire”, anunţă AFP.
Acesta "era înarmat cu un cuţit şi un dispozitiv ce putea fi o vesta explozivă" şi striga "Allah Akbar" în timp ce încerca sa agreseze un poliţist, potrivit unui comunicat al ministerului de Interne. Interesant este că sirianul respectiv, Walid Salihi, fusese arestat în 2014 în Koln pentru agresiune sexuală, iar un prieten al acestuia a  fost arestat la Koln, ca participant la agresiunea din noaptea Anului Nou.
Anul trecut, în pregătirea acestei analize scriam:
În 13 noiembrie 2015 au fost cinci puncte de atac, 8 atacatori, 130 de victime, câteva sute de răniţi. Pierderile economice pentru Paris de circa 500 milioane euro.
Datele oficiale vorbesc de cca 6000 de islamişti europeni, care au luptat, sau luptă în ISIS. Cei mai mulţi, se pare, au revenit acasă. Aceleaşi date oficiale nu ne spun nimic despre numărul de islamişti radicali, care au pătruns anul acesta purtaţi de valul de imigranţi şi care continuă să pătrundă.
Să presupunem că ar fi încă 5-6000 (La peste un milion de intraţi, estimarea nu poate fi exagerată decât în jos. Adică prea puţini.) ca să nu-i mai punem la socoteală pe cei pregătiţi, după cum am dat deja exemple în episodul 4, să se radicalizeze. Sau cei care, nemulţumiţi de diferenţa dintre aşteptări şi realitate, disperaţi, sau pur şi simplu supăraţi, vor decide că e cazul ca musulmanii să cucerească Vestul.
Dincolo de cazurile particulare, avem, aşadar, pentru început, cel puţin 12-15.000 de terorişti gata de orice. Evident nu vor ataca toţi deodată. Nu încă, trebuie să fie mult mai mulţi, să-i ia, sau să-i oblige să intre şi pe alţii în trena lor. Dar dacă o vor face 400 în 100 de ţinte? Sau 1000 în mai multe locuri?  Cu mii, poate zeci de mii de morţi şi sute de mii de răniţi? Cu pierderi economice incalculabile? Ce se va întâmpla atunci? Ce va fi în 2016? Ce vor face europenii?
Începutul anului mi-a arătat că situaţia s-ar putea să fie mai gravă decât anticipam cu doar câteva săptămâni în urmă.
(Va urma).
De acelaşi autor, pe aceeaşi temă:



joi, 20 august 2015

Să-i salvăm pe creştinii din Orientul Mijlociu şi nordul Africii

Slovacia a venit cu o idee (la ei este deja o decizie de stat) interesantă: Primirea numai a refugiaţilor creştini din Siria.
Cum lupta pentru păstrarea creştinismului în zona respectivă este deja pierdută soluţia Slovaciei însumează latura umanitară generală cu cea orientată către salvarea vieţilor acestor oameni, mult mai ameninţaţi decât ceilalţi. Şi în felul acesta, avem grijă şi ca să nu deschidem o poartă pe care să ajungem fie să nu o mai putem închide, fie să nu mai aibă cine să o închidă.
Şi în loc de moschee mare mai bine un complex sportiv pentru copii. Iar cei care vor să se manifeste "viguros" islamic sunt liberi să se alăture fraţilor lor din zonele amintite.

duminică, 19 iulie 2015

Mega-Moscheea. Se pregăteşte islamizarea României? De către cine? (I)




Mega-moscheea (în continuarea articolului, MM) care ar urma să se construiască la Bucureşti, a provocat şi provoacă comentarii şi reacţii. În general ele se referă la momentul prezent, la justificarea şi oportunitatea construirii ei, sau la reciprocitatea, care ar trebui să existe cu statul turc, pentru construirea la Istanbul a unui aşezământ orthodox cu numele Sf. Constantin Brâncoveanu. Se anunţă şi marşuri de protest.
În cele ce urmează, vă propun să privim subiectul MM dintr-o altă perspectivă: cea a viitorului şi să mă însoţiţi în încercarea de evaluare a probabilităţii unei alte ipoteze: Poate fi citită construirea MM ca un semnal al unui posibil plan de islamizare a României?
Pentru a răspunde vom avea în vedere cinci subiecte în derulare care ne furnizează date importante în răspunsul pe care îl vom da: 1. Fluxul masiv de refugiaţi din nordul Africii şi vestul Asiei. 2. Islamizarea profundă şi tot mai accelerată a statelor occidentale. 3. Decizia europeană de distribuire a refugiaţilor în toate statele UE. 4. Decizia guvernului României de primire a 2000 de refugiaţi. 5. Construirea unui monumental complex religios la Bucureşti, mediatizat ca fiind cea mai mare moschee din Europa.  Mai înainte însă câteva comentarii despre dreptul inalienabil al statelor de a-şi stabili singure politica imigraţională.
Dreptul de veto faţă de imigranţie
Să presupunem că mâine 500 de milioane de săraci ai Chinei se decid să-şi părăsească ţara şi să se mute în Europa. Evident ar fi cea mai mare comunitate etnică a continentului care ar deveni practic chinezesc cu diverse minorităţi entice, fostele majorităţi şi minorităţi etnice din statele europene. Acelaşi lucru se întâmplă după cum am arătat  aici, aici şi aici, în Europa de Vest,  imigranţii pe cale de a deveni majoritari, sau care vor deţine puterea, peste circa 25-35 de ani, fiind musulmanii.
Mai nou, Comisia Europeană a decis ca sute de mii de refugiaţi (azi), milioane mâine să fie distribuiţi în ţările UE. Unele sunt decise, pe bună dreptate, să nu primească refugiaţi şi imigranţi ilegali en-gros. În altele, guvernele socialiste (accentuez acest fapt deosebit de important după cum veţi vedea la final), cum ar fi şi cel roman, au anunţat că primesc.
Se face mare tam-tam de latura umanitară. Ea există, nu poate fi negată. Dar poate ea justifica primirea de imigranţi în valuri masive? Rezolvă ea problema acolo de unde vin aceştia? Acum, după ce aproape tot nordul Africii şi Orientul Mijlociu sunt aruncate în haos,  cu ajutorul neprecupeţit şi direct al Occidentului, primirea primilor refugiaţi (ceea ce deja s-a întâmplat) nu va face altceva decât ca numărul lor să crească în viitor.
Şi nu crează această primire alte probleme acolo unde se aşează refugiaţii? Poate Europa primi zeci de milioane de persoane dintr-o altă cultură, cu o altă religie, cu calificări slabe sau inexistente, cu o mare parte dintre ele radicalizate până la extrem? Suntem pregătiţi a le înmâna acestor imigranţi cheile localităţilor şi ţărilor noastre pentru ca noi, obosiţi şi plictisiţi, să ne ducem să ne culcăm în istorie?
Pentru cei care nu cred decât în propaganda activistă neo-marxistă a instituţiilor internaţionale şi a guvernelor naţionale, şi care pot spune că nu e vorba decât de nişte fantezii reacţionare, dincolo de argumentele pe care le găsiţi în sursele indicate mai sus, să nu uităm că astfel de schimburi de populaţie s-au mai petrecut în istorie. E adevărat, ca urmare a unor cuceriri armate. Continente întregi şi-au schimbat ocupanţii: America de nord, partial America Centrală şi de Sud, Australia. Indigenii din acestea au trecut în istorie, rămânând în cea mai mare parte doar nişte exponate vii într-o lume în care nu-şi găsesc rostul. Însăşi ceea ce numim noi astăzi Europa a trecut prin procese similare de mai multe ori în ultimii 8000 de ani. Dar cine ne asigură că peste 10, 15 sau 20 de ani impunerea non-europenilor nu se va face tot prin forţă? Chiar dacă e vorba şi numai de forţa votului?
A venit oare şi rândul europenilor de astăzi să iasă din scenă? Evoluţia fenomenelor, ne arată că în Vest acesta este procesul probabil să aibă loc. S-a decis undeva ca acelaşi lucru să se petreacă şi în Europa Centrală şi de Est? Ar trebui ca noi să acceptăm resemnaţi o astfel de schimbare de realitate? Sau să ne folosim dreptul inalienabil de a refuza? De ce să ne vindem noi viitorul pentru jocurile dubioase făcute de unii şi de alţii în fostele colonii, sute de ani înainte şi din nou în anii din urmă?
L-am auzit de Emil Hurezeanu şi pe alţii vorbind de nevoia de sânge proaspăt şi de mână de lucru de care şi noi avem nevoie. Prostii. Sângele acestora nu se va amesteca decât în mică măsură cu al băştinaşilor; mai curând se va amesteca tot cu al lor. Statistica arată că majoritatea familiilor mixte din Europa Occidentală dintre localnici şi imigranţi musulmani sunt cu soţ imigrant şi ele ajung să se identifice ca aparţinând culturii sosite şi nu celei băştinaşe (folosesc termenul cultură în sens mai larg de civilizaţie cu toate componentele ei).
Iar în ceea ce priveşte mâna de lucru, deja în statele europene şomajul, mai ales în rândul tinerilor veniţi sau provenind din familii imigrate este la cote alarmante. Un studiu al Organizației pentru Cooperare și Securitate Economică (OCDE), o prima analiză comparativă de acest fel la nivel internațional cu privire la imigranți și copiii lor, dat publicității joi 2 iulie 2015 la Paris, arată că în ţările Uniunii Europene și ale OCDE, sărăcia și supraaglomerarea locuințelor sunt mai ridicate printre imigranți. Copiii imigranților se confruntă în Uniunea Europeană cu discriminarea și cu o rată a șomajului mai ridicată cu 50% decât ceilalți tineri. În condițiile creșterii imigrației (cu peste 30% față de anul 2000) în statele menționate, guvernele trebuie să găsească soluții pentru mai buna integrare a acestor persoane, arată studiul. Adică ceea ce state ca Franţa sau Marea Britanie nu au reuşit în peste 100 de ani, în condiţiile unei imigraţii lente, vor reuşi acum cu una masivă?
Îar în loc de teorii cu împrospătarea sângelui, mai bine aruncăm înapoi în groapa de gunoi de unde au venit toate ideologiile LGBT-iste, lăsăm deoparte comoditatea mortificantă a bunăstării şi ne punem pe făcut copii.
În ceea ce ne priveşte pe noi românii, în loc de sânge proaspăt din alte zări, avem oricum varianta 100 % optimă de a încerca să-i aducem acasă pe ai noştri, pe cei plecaţi, în majoritate familii tinere cu copii. Să aşezăm lucrurile drept în ţara asta, nu sub acoperirea unor scuze idioate, înghiţite pe nemestecate, să continuăm tâlhărirea şi distrugerea ei, inclusiv prin importul de populaţie de pe alte continente.
O moschee, 17 moschei, 1000 de moschei. Unde ne sunt autorităţile? Ce face SRI-ul?
Pentru a face evaluarea propusă, să pornim de la câteva informaţii şi de la răspunsurile extrem de interesant şi pline de tâlcuri dintr-un interviu recent luat de HotNews muftiului Iusuf  Murat.
“Credincioşii musulmani din România sunt în număr de circa 67.300, dintre care marea majoritate  trăiesc în judeţul Constanţa, o parte  în judeţul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane ca: Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu  Severin etc.”  (Conform Secretariatul de stat pentru culte)
La nivelul anului 2013, în Bucureşti funcţionau ca lăcaşuri de rugăciune: Geamia din București (administrate de muftiat), Moscheea Ar Rahman din Crângași, administrată de Fundația Centrul Cultural Islamic Semiluna, Moscheea din Colentina Liga Islamică și Culturală din România, Moscheea din Fundeni Fundația de Servicii Islamice din România, Moscheea din “Timpuri Noi administrată de asociația Centrul Cultural Islamic Al Taqua, Centrul Cultural Islamic Islamul Azi, Centrul Ayas din București, Centrul Cultural Ierusalim (organizație palestiniană).  În jurul fiecărui nucleu comunitar, constituit de moschee, funcționează un complex aparat compus din școală, spital, agent de protecție socială, animator artistic și cultural, sistem de întrajutorare. În București există un număr  important de școli arabe, nu în mod determinat musulmane, dar care se adresează cererii comunității și în care se studiază și religie.
Să vedem acum ce ne spune muftiul:
Cand se vor finaliza, speram sa se finalizeze, acest proiect va fi, in primul rand, benefic pentru siguranta cetateanului care locuieste in municipiul Bucuresti. In Bucuresti, sunt peste 17 moschei din care 90% dintre ele nu sunt autorizate de catre noi si nu stim ce se predica in acele moschei. Deci, cetatenii Bucurestiului ar trebui sa aiba o temere acum, nu peste 3 ani cand se va finaliza acel lacas de cult. Intentia noastra este de a-i uni pe toti musulmanii si de a oficia aceste activitati religioase la vedere.
Acesta este scopul construirii moschei in Bucuresti si a scolii. Tinerii nostri sa fie educati de acei preoti, de acei duhovnici foarte bine pregatiti si acreditati de statul roman, cu diplomele acreditate de statul roman.
Întrebarea 1: Să înţelegem că, în moscheile care nu sunt autorizate de muftiat, activitatea religioasă nu se face la vedere? Că acolo se petrec lucruri necurate care ar trebui să ne înspăimânte? Ce face SRI-ul? De ce nu ne spune nimic? De ce, dacă situaţia e reală – muftiul se plânge de mai mult timp de prezenţa acestor persoane radicale necontrolabile de către muftiat – nu acţionează? De ce lasă să se facă propaganda extremistă?
Întrebarea 2: Ce face Secretariatul de Stat pentru Culte? De ce nu acţionează pentru închiderea acestor lăcaşe dubioase?
Întrebarea 3: Dacă cele 14 moschei improvizate actuale  – probabil, prin diverse clădiri cu spaţiu destul de restrâns, au împreună, să zicem,  maxim1000 – 1500 de metri pătraţi în care sunt şi birouri şi altele, pentru ce e nevoie de o moschee de 11.000 de metri pătraţi? Păi nu ar fi de ajuns atât pentru moschee cât şi pentru cantină şi şcoala de care vorbeşte muftiul vreo 2000 de metri pătraţi?
Întrebarea 4: Despre ce fel de şcoală (sau academie) este vorba? Pentru câţi cursanţi? De ce vârste?
Întrebarea 5: Cum va reuşi muftiul să-i adune pe toţi musulmanii din Bucureşti (suniți, șiiți, alawiți, ismailiți, druzi; turcii şi tătarii locali plus sirieni, irakieni, palestinieni, libanezi, iordanieni, algerieni, egipteni, libieni, tunisieni, marocani, iranieni, pakistanezi, indonezieni, malaesieni, kurzi etc.) în aceeaşi moschee când în Islam, dincolo de marea ruptură dintre  suniţi şi şiiţi există atâtea şcoli, curente, grupări, în interiorul chiar al celor două ramuri principale amintite mai sus, ai căror membri nu ezită să se omoare unii pe alţii, ca să nu mai vorbim de puzderia de organizaţii islamiste extremiste?
Întrebarea 6: Dacă se construieşte MM se vor închide celelalte centre deja structurate atât de complex ca urmare a unor investiţii de loc neglijabile? Şi şcolile?
Cea mai mare moschee nu este cea mai mare? Aflăm date despre proiectul unei islamizări globale?
Deşi până acum ştiam una, din interviul muftiului aflăm alta şi anume că cea mai mare moschee din Europa se va construi altundeva:
Si vreau sa va spun ca numarul musulmanilor din aceea tara este mult mai mic fata de musulmanii care traiesc in Romania,deci nici in procent de 10% nu sunt fata de noi si nu sunt nici bastinasi ca noi. Li s-a dat 78 de mii de metri patrati.”
Muftiul pretinde că ştie unde dar nu ne poate spune. De ce? E vreun secret? E parte a unui program al nivel European care nu trebuie dezvăluit. Pe de altă parte, greu de crezut că un asemena proiect gigantic nu ar fi ajuns la cunoştinţa presei din acea ţară. O fi una, o fi alta, cum muftiul nu ne lămureşte noi rămânem vigilenţi.
Ca oameni care am făcut aritmetică la şcoală, să facem nişte calcule: dacă pentru 6000 de musulmani (sub 10 % faţă de România după cum spunea muftiul) răspândiţi prin tot statul, autorităţile  din misterioasa ţară au dat 78.000 de metri pătraţi, una din patru: ori respectivele autorităţi nu sunt în toate minţile, ori e vorba de fapt despre un ansamblu de locuinţe în care fiecare primeşte câte 13 metri pătraţi, ori povestea e o gogoaşă menită să ne ruşineze şi să ne ameţească pe noi pentru că ne-am mirat de cei 11.000 mp (în care ar putea de asemenea să intre toată comunitatea musulmană din Bucureşti), ori chestia cu programul de islamizare la nivelul întregii Europe este reală.
Această parte a discursului muftiului este interesantă nu numai prin îmbârligătura cu giga-moscheea de 78.000 mp,  cât şi prin informaţiile pe care, fără să vrea ni le furnizează. Să vedem:
"Avem o moschee, intr-adevar nu este incapatoare. Si le spunem: duceti-va la slujbele  celorlalti care vin dinafara. Nu stim ce predica, vin numai predicatori cum au mai venit si au mai facut probleme, unii dintre ei chiar au fost expulzati.
Foarte curioasă logica asta: vrem o super-moschee ca să nu se ducă credincioşii noştri la cele neautorizate, dar chiar noi îi trimitem acolo. Şi de ce (printre altele):
Si duceti-va, faceti pe stadioane, faceti in centrele voastre, in toate cartierele, sa se impanzeasca Bucurestiul cu cate o moschee. Deja, sunt 17.
Ideea ar fi deci împânzirea Bucureştiului. Cum în Bucureşti, acum sunt doar 9000 mii şi ceva de musulmani, dintre care o parte puţin sau de loc religioşi, cine ar avea nevoie şi cum s-ar putea împânzi capitala? Sau asta este o parte dintr-un plan mai amplu? Căci cine garantează că după ce se face moscheea mare nu se fac şi cele mici? Şi, iarăşi întreb, pentru câţi credincioşi? Oare nu pentru zeci, apoi sute de mii?
Noi o sa ne retragem, o sa ma mai gandesc. O sa vina si domnul prim-ministru. O sa discut si cu dumnealui. Noi nu vrem sa fim atrasi intr-un scandal politic ca institutie. Suntem un cult, nici Biserica Ortodoxa nu isi doreste, nu ne dorim ca nici un cult sa nu fie atras intr-un asemenea scandal politic.
Adică ai avut tu muftiu şi muftiat argumente să convingi un guvern să-ţi dea, oarecum pe şestache, 11.000 mp, ai avut argumente să convingi statul turc să-ţi dea câteva sute de milioane de euro să construieşti marele centru spiritual şi la primele întrebări sau îndoieli publice asupra necesităţii şi scopului real al proiectului, eşti gata să laşi totul şi să te duci acasă. Păi nu arată asta că s-a ridicat un capac de pe o oală care miroase cam urât şi acum fuga-fuga să-l punem la loc până uită publicul şi nu înţelege ce se ascunde în oală?
Tinerii nostri sa fie educati de acei preoti, de acei duhovnici foarte bine pregatiti si acreditati de statul roman, cu diplomele acreditate de statul roman. Nu de unii care au dat stema Romaniei jos. Aceste aspecte nu le stie presa, nu le stie mass-media, noi nu le facem publice, dar faptul ca asa fost contextul, recunosc, dar  nu trebuie sa organizam mitinguri. Deci, daca se vor organiza mitinguri in Bucuresti, noi ne retragem, ne vedem de ale noatre, dar cine va suferi vom vedea pe viitor”.
Se pregăteşte de fapt islamizarea României?
Ameninţările-prevestirile despre ceva mult mai rău de care ar trebui să ne temem au revenit de mai multe ori pe parcursul interviului, dar le-am găsit şi declaraţii publice mai vechi ale muftiului. Este un model pe care l-am întâlnit şi în alte formule politice, chiar unele din România, în care aşa-zişii moderaţi şantajează-ameninţă cu ceea ce ar putea face radicalii, ajungând pas cu pas să obţină de fapt revendicările acestora . Ele toate ne conduc, ca şi alte elemente relevate mai sus, către o perspectivă viitoare a unei comunităţi musulmane mult mai extinsă şi mult mai puţin îngăduitoare – după modelul a ceea ce s-a petrecut şi se petrece în Occident.
Aflu deci de la guvernul meu (care uită consecvent să îşi consulte poporul în probleme care se referă la viitorul său) că a decis să se construiască un uriaş centru religios şi de propagandă la Bucureşti, cu nimic justificat de realitatea componentei musulmane în acest oraş şi în judeţele înconjurătoare, pentru care a alocat gratuit 11.000 mp pe 49 de ani şi că s-a înscris la Comisia Europeană pentru primirea a 2000 de refugiaţi. Şi mai aflu tot felul de lămuriri-explicaţii-justificări-ameninţări întortocheate şi dubioase de la oficialităţi şi de la muftiat.
Şi atunci nu pot schimba perspectiva şi bănui că de fapt moscheea nu este pentru a aduna mâna de musulmani din Bucureşti, ci un steag înfipt în inima ţării, semnal de adunare, şi un prim pas către o prezenţă islamică mult mai importantă? Atât de importantă încât într-un viitor nu foarte îndepărtat să devină majoritară, sau oricum atât de puternică încât să impună o modificare a identităţii actuale şi apoi o islamizare a României?
Anul acesta primim 2000, anul viitor poate 20.000, căci fluxul nu se diminua, ci va spori cu atât mai mult cu cât ei sunt primiţi. Celor sosiţi li se vor adăuga rudele, famiile vor fi reîntregite, se vor crea noi familii, familiile se vor mări cu mulţi copii …  
Am găsit câteva indicii care ne pot da un răspuns afirmativ la prima întrebare. În episodul următor vom căuta şi un răspuns referitor la cine sunt cei care urmăresc islamizarea României.

Despre situaţia islamului în Europa Occidentală vedeţi şi:
http://paulghitiu2009.blogspot.ro/2015/01/normal-0-false-false-false-en-us-x-none.html

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...