Se afișează postările cu eticheta corupţie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta corupţie. Afișați toate postările

miercuri, 16 martie 2022

O firmă de investiţii a lui Hunter Biden a investit în laboratoarele biologice din Ucraina, care "nu există", dar trebuie salvate de ruşi!

 


S-a descoperit că o firmă de investiții fondată de Hunter Biden a oferit finanțare laboratoarelor americane de arme biologice din Ucraina. Dezvăluirea a fost făcută în contextul în care oficialii americani au negat inițial și în cele din urmă au recunoscut prezența unor astfel de instalații în țara asediată.

Potrivit Gateway Pundit, compania de investiții Rosemont Seneca Technology Partners (RSTP) a finanțat Metabiota, cu sediul în San Francisco, încă din 2014. Site-ul web al RSTP a arătat, de asemenea, că Metabiota este una dintre companiile în care a investit. Metabiota a încheiat apoi un parteneriat cu Black & Veatch (B&V), o companie cu legături cu Departamentul Apărării, pentru a înființa laboratoarele din Ucraina.

Specializată în "detectarea, urmărirea și analizarea potențialelor focare de boli", Metabiota a devenit subcontractant pentru B&V în 2014. Contractul încheiat de firma din San Francisco cu B&V, în valoare de 18,4 milioane de dolari, a presupus funcționarea unor facilități atât în Ucraina, cât și în Georgia. Ambele companii au împărțit chiar și un birou în capitala ucraineană Kiev, potrivit unui anunț de angajare.

Reprezentanții Metabiota și B&V s-au întâlnit ulterior cu omologii lor din SUA, Polonia și Ucraina. La întâlnirea din 2016, care a avut loc în orașul ucrainean Lviv, s-a discutat despre securitatea, siguranța și supravegherea biologică.

În timpul unei conferințe de presă din 7 martie, Rusia a afirmat că SUA au operat instalații în Ucraina pentru crearea de arme biologice împotriva populației rusești. Generalul-maior Igor Kirillov, șeful diviziei de apărare împotriva radiațiilor, substanțelor chimice și biologice a Forțelor Armate ruse, a numit Black & Veatch drept firma "implicată în implementarea proiectelor". (Related: Rusia spune că Ucraina este plină de laboratoare de arme biologice finanțate de SUA).

Atât guvernul american, cât și cel ucrainean au respins afirmația lui Kirillov ca fiind o "teorie a conspirației", Washingtonul insistând că nu finanțează laboratoare biologice în țara est-europeană.

Cu toate acestea, subsecretarul de stat Victoria Nuland a recunoscut ulterior existența biolaboratoarelor ucrainene. Ea a declarat că SUA lucrează alături de Kiev pentru a se asigura că instalațiile nu "cad în mâinile forțelor rusești". Mulți au luat comentariile lui Nuland ca pe o confirmare a faptului că SUA au operat laboratoare de arme biologice, în ciuda afirmațiilor anterioare privind "teoriile conspirației".

Legăturile lui Biden și Rosemont cu corupția se adâncesc și mai mult

Legăturile RSTP și ale lui Biden cu presupusa corupție nu se limitează doar la instalațiile de arme biologice finanțate de firma de investiții. Un raport din septembrie 2020 al senatorului Chuck Grassley (R-IA) și al senatorului Ron Johnson (R-WI) a detaliat această chestiune.

Potrivit raportului, RSTP a primit 3,5 milioane de dolari de la femeia de afaceri rusă Elena Baturina. Aceasta a virat suma într-un cont bancar al RSTP în februarie 2014, ca parte a unui "acord de consultanță". Baturina, soția fostului primar al Moscovei Iuri Luzhkov până la moartea acestuia, a fost acuzată că a profitat de pe urma unor contracte cu primăria acordate de soțul ei în timpul mandatului acestuia. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a demis pe Luzhkov în 2010 din cauza acestor acuzații.

În afară de această plată de 3,5 milioane de dolari, Baturina a trimis alte 11 transferuri în valoare de 391.968 de dolari într-un cont bancar aparținând companiei de tehnologie BAK USA între mai și decembrie 2015. Nouă dintre cele 11 transferuri, în valoare de 241.797 de dolari, au fost trimise inițial într-un cont RSTP înainte de a fi transferate către firma de tehnologie din Buffalo, New York.

Raportul a adăugat că Biden a cofondat RSTP împreună cu asociatul său Devon Archer și Christopher Heinz - fiul vitreg al trimisului prezidențial special pentru climă John Kerry - în 2009.

În afara RSTP, Biden a mai avut legături cu oligarhul ucrainean Mykola Zlochevsky în timpul mandatului său de membru al consiliului de administrație al companiei de gaze Burisma. Fiul prezidențial "a format relații financiare semnificative și consistente" cu fostul ministru ucrainean al ecologiei și resurselor naturale. Zlochevsky, fondatorul Burisma, s-a folosit de poziția sa ministerială pentru a favoriza firma tânărului Biden în atribuirea de contracte guvernamentale.

Această relație a dat roade mai târziu, deoarece tatăl lui Biden, președintele Joe Biden, a amenințat că va refuza un împrumut pentru Ucraina dacă nu va fi demis procurorul principal care investiga Burisma. Bătrânul Biden a lansat această amenințare în timpul mandatului său de vicepreședinte în administrația Obama.

Urmăriți mai jos discuția lui Martin Brodel despre legăturile lui Hunter Biden cu biolaboratoarele ucrainene.

Sursa:  https://www.naturalnews.com/2022-03-13-hunter-biden-investment-firm-funded-ukraine-biolabs.html

marți, 24 noiembrie 2020

British Medical Journal acuză: Covid 19 - politizare, corupţie şi suprimarea ştiinţei de către guvernul britanic şi complexul medico-politic

Politicienii și guvernele suprimă știința. Fac acest lucru, spun ei, în interesul public, pentru a accelera disponibilitatea diagnosticelor și tratamentelor. O fac pentru a sprijini inovarea, pentru a aduce produsele pe piață cu o viteză fără precedent. Ambele motive sunt parțial plauzibile; cele mai mari decepții sunt ascunse după un grăunte de adevăr.

Știința este suprimată pentru câștigul politic și financiar. Covid-19 a dezlănțuit corupția de stat la scară largă și dăunează sănătății publice. Politicienii și industria sunt responsabili pentru această delapidare oportunistă. La fel sunt și oamenii de știință și experții în sănătate. Pandemia a dezvăluit modul în care complexul medico-politic poate fi manipulat în caz de urgență – moment în care este și mai important să protejăm știința.

Răspunsul britanic la pandemie oferă cel puțin patru exemple de suprimare a științei sau a oamenilor de știință. În primul rând, apartenența, cercetarea și deliberările Grupului Ştiințific Consultativ pentru Urgențe (SAGE) au fost inițial secrete până când o scurgere de presă a forțat transparența. Scurgerea a dezvăluit implicarea necorespunzătoare a consilierilor guvernamentali în SAGE, expunând în același timp sub-reprezentarea din partea sănătății publice, a îngrijirii clinice, a femeilor și a minorităților etnice. Guvernul a fost, de asemenea, solicitat recent să publice un raport din 2016 privind deficiențele în pregătirea în vederea unei pandemii, Operation Cygnus, în urma unui verdict emis de Biroul Comisarului pentru Informații.

În al doilea rând, un raport privind sănătatea publică din Anglia referitor la covid 19 și inegalități. Publicarea raportului a fost amânată de către departamentul sănătății din Anglia; o secțiune privind minoritățile etnice a fost inițial reținută și apoi, în urma unui protest public, a fost publicată ca parte a unui text următor. Autorii de la sănătatea publică engleză au fost instruiți să nu vorbească cu mass-media.

În al treilea rând, pe 15 octombrie, editorul Lancet s-a plâns că un autor al unui document de cercetare, un om de știință guvernamental din Marea Britanie, a fost blocat de guvern de la a vorbi cu mass-media din cauza unui „peisaj politic dificil.”

Acum, un nou exemplu se referă la controversa privind testarea de tip POCT pentru anticorpi pentru covid-19.8 Operațiunea Moonsshot a primului ministru depinde de disponibilitatea imediată și largă a testelor

rapide de diagnosticare precise. De asemenea, depinde de logica discutabilă a screening-ului în masă— în prezent, fiind testat în Liverpool cu un test PCR suboptim.

Incidentul se referă la cercetările publicate în această săptămână de BMJ, care constată că guvernul a achiziționat un test de anticorpi care, în testele din lumea reală, nu reuşeşte performanțele afirmate de producătorii săi. Cercetători din domeniul Public Health England și instituții colaboratoare au încercat să publice concluziile studiului înainte ca guvernul să se angajeze să cumpere un milion de aceste teste, dar au fost blocaţi de departamentul de sănătate și de biroul primului ministru. De ce a fost important să se procure acest produs fără o verificare riguroasă normală?
Publicarea prealabilă a cercetării pe un server preprint sau pe un site web guvernamental este compatibilă cu politica de publicare a BMJ. Ca și cum pentru a dovedi această anormalitate, Public Health England a încercat apoi fără succes să blocheze comunicatul de presă BMJ despre documentul de cercetare.

Politicienii pretind adesea că se supun științei, dar aceasta este o simplificare excesivă înșelătoare. Știința este rareori absolută. Rareori se aplică la orice situaţie sau la orice populație. E fără sens să te supui servil ştiinţei. O abordare mai bună este pentru politicienii ca factorii de decizie numiți public, să fie informați și ghidați de știință atunci când decid politici pentru publicul lor. Dar chiar și această abordare păstrează încrederea publică și profesională numai dacă știința este disponibilă pentru control și fără interferențe politice și dacă sistemul este transparent și nu este compromis de conflicte de interese.

Suprimarea științei și a oamenilor de știință nu este un fenomen nou sau în mod special britanic. În SUA, guvernul președintelui Trump a manipulat Food and Drug Administration pentru a aproba în grabă medicamente nedovedite, cum ar fi hidroxiclorochină și remdesavir.15 La nivel global, oameni, politici, şi achizițiile publice sunt corupte de agendele politice și comerciale.16

Răspunsul britanic la pandemie se bazează prea mult pe oamenii de știință și pe alți membri ai guvernului care au interese concurente îngrijorătoare, inclusiv titluri de participare la societăți care produc teste de diagnostic, tratamente și vaccinuri pentru covid-19.17 Persoanele desemnate de guvern sunt capabile să ignore sau să aleagă din știință ceea ce le convine - o altă formă de abuz - și să se complacă în practici anticoncurențiale care favorizează propriile produse și pe cele ale prietenilor și asociaților.
….
Guvernele și industria trebuie să înceteze, de asemenea, să facă cunoscută politica științifică importantă printr-un comunicat de presă. Astfel de mișcări prost judecate lasă știința, mass-media și piețele bursiere vulnerabile la manipulare. Publicarea clară, deschisă și în avans a bazei științifice pentru politică, achiziții și medicamente miraculoase este o cerință fundamentală.

Mizele sunt mari pentru politicieni, consilieri științifici și pentru persoanele desemnate de guvern. Carierele și soldurile bancare pot depinde de deciziile pe care le iau. Dar ei au o responsabilitate şi o datorie mai mare față de public. Știința este un bun public. Nu este nevoie să fie urmată orbește, dar trebuie să fie luată în considerare în mod corect. Este important de menționat că suprimarea științei, fie prin întârzierea publicării, prin alegerea cercetării favorabile, fie prin forţarea oamenilor de știință, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, cauzând decese prin expunerea oamenilor la intervenții nesigure sau ineficiente și prin împiedicarea acestora să beneficieze de cele mai bune îngrijiri. Atunci când se încurcă cu interese comerciale înseamnă, de asemenea, administrarea defectuoasă a banilor contribuabililor.

Politizarea științei a fost folosită cu entuziasm de unii dintre cei mai răi autocrați și dictatori ai istoriei, iar acum, din păcate, este un lucru obișnuit în democrații. Complexul medico-politic tinde spre suprimarea științei pentru puterea și bogăţia celor aflați la putere. Și, pe măsură ce cei puternici devin mai de succes, mai bogați și mai îmbătați cu puterea, adevărurile incomode ale științei sunt suprimate. Când știința bună este suprimată, oamenii mor.

 

joi, 9 ianuarie 2020

Iohannis şi Exxon primesc întăriri. Cei care întruchipează corupţia, tâlhăria şi criminalitatea internaţională trimit o "Codruţa Kovesi made in SUA" să ne scape de corupţie!!!

Foto: Mortiz College of Law
Foto: Mortiz College of Law
Departamentul Justiției american a desemnat un reprezentant special în România și Bulgaria în vederea îndrumării juridice.
Justiția Statelor Unite ale Americii a desemnat un reprezentant special care să se ocupe de corupție, spălare de bani și crimă organizată în România și Bulgaria. Jessica H. Kim a fost prezentată Premierului bulgar, Boyko Borissov, de către ambasadorul SUA la Sofia, Herro Mustafa, conform Radioului Național Bulgar.
Aceeași sursă a transmis că Statele Unite vor sancționa oficialii și familiile acestora în cazul corupției, pentru a ajuta cele două țări să-și consolideze democrația și economia de piață liberă.
Profilul de Linkedin al lui Kim are ca descriere: ”Procuror federal reprezentând Departamentul de Justiție ce servește drept consilier legal în România și Bulgaria, oferind sectorului juridic îndrumare pentru a combate corupția în sectorul public, spălarea de bani și crima organizată. Staționată în Ambasada SUA din Sofia și Ambasada SUA din București”.
 Jessica H. Kim a fost singurul proaspăt angajat care a primit „Premiul pentru contribuții extraordinare" de la procurorul general al Statelor Unite ale Americii, în acest an. „Jessica are o minte juridică extraordinară și este briliantă în sala de judecată" a spus procurorul american Benjamin Glassman.
„Munca în Departamentul Justiției este mai multe decât un simplu job; acest lucru cere cele mai înalte standarde ale profesionalismului", a spus procurorul general Jeff Sessions, adăugând: „Este adevărat pentru toți cei 115.000 de angajați. Dar este și mai adevărat pentru câștigătorii acestui premiu".

marți, 10 septembrie 2019

Dispreţ faţă de fiinţa umană, prostituţie şi pedofilie planetară, corupţie, complicitate cu crima organizată, dimensiuni de bază ale SUA - Deveselu, o verigă din reţeaua mondială a bazelor militare americane şi a reţelelor de exploatare sexuală a femeilor (II)




Pentru a nu fi acuzat de ipocrizie, precizez de la începutul acestui text că niciunde pe parcursul acestei analize nu plec de la premisa că prostituţia din jurul unităţilor militare ar fi fost inventată de SUA. Din contră, mai ales pentru cei care nu cunosc suficient de bine astfel de detalii ale istoriei militare, trebuie să amintesc că femeile au avut o participare constantă în cadrul şi alături de formaţiunile militare, fie pe vreme de pace, sau de război. Menţionez, în primul rând, cu respect şi admiraţie, femeile care s-au ocupat de spălătoriile militare, de bucătării şi de spitale, de cele care au luat locul mamelor pentru prea tinerii porniţi la război, care au îngrijit cu dragoste şi dăruire pe cei răniţi, pe muribunzi, sau pe cei afectaţi psihic de realitatea crudă şi cruntă a războiului. Dar trebuie să amintesc şi de prostituatele care însoţeau astfel de formaţiuni cât şi de cele din locurile în care militarii ajungeau şi care interacţionau cu militarii ce nu ştiau dacă a doua zi vor mai fi în viaţă. Trebuie, de asemenea, să amintim că, în toate oraşele în care/alături de care se află unităţi militare, întotdeauna există un procent mai mare de femei care sunt puse de reţelele de traficanţi să se prostitueze sau aleg să trăiască de pe urma prostituţiei.
Dacă este ceva de pus în discuţie, o realitate gravă, pe de o parte incompatibilă cu vremurile şi cu dezideratele actuale, pe de altă parte dovedind un dispreţ copleşitor faţă de semenii lor, este premeditarea, acceptarea fără scrupule, implicarea în şi chiar coordonarea, de la cele mai înalte niveluri ale autorităţilor americane, a prostituţiei din jurul concentrărilor militare, fie ele unităţi pregătite pentru luptă, sau aşa-zisele „staţiuni R&R” (odihnă şi recreere) dedicate „detensionării” cu prostituate, mult alcool şi droguri a trupelor aflate în conflicte şi zone de posibil conflict. Nu puţine sunt cazurile în care ofiţeri superiori ai armatei americane au intrat în mod direct în acest „biznis”.
Pe scurt, înainte de intra în câteva detalii despre ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă în jurul bazelor americane, subiectul acestei analize se referă la:
1. Degradarea conştientă, continuă şi  premeditată a femeii: autorităţile militare şi civile americane au văzut întotdeauna ca un lucru normal şi au promovat existenţa prostituţiei alături de bazele militare.
Autorităţile militare americane au înclinat spre ideea că prostituţia asigură o cale folositoare pentru ca soldaţii staţionaţi la mii de mile de soţiile sau prietenele lor „să dea drumul aburilor”. Binele femeilor care asigură aceste oportunităţi de „odihnă şi recreere” este rar avută în vedere: prostituţia în jurul bazelor şi porturilor folosite de vasele marinei militare americane  din Filipine şi din Tailanda alimentează traficul de femei în toată Asia de sud-est, în timp ce condiţiile şi standardele de sănătate ale prostituatelor sunt cel mai adesea catastrofale.
În perioada de după război, inclusiv în Bătălia Okinawei şi în timpul Războiului coreean, întreaga Okinawa a devenit un ţinut al fărădelegii. Soldaţii americani violau femeile, ameninţându-le cu armele, pe câmpuri sau pe străzi, şi chiar răpindu-le din mijlocul familiile lor.
Okinawa a revenit sub administrare japoneză în 1972, dar violenţele au continuat şi chiar au devenit mai cronice.  Au existat violuri şi tentative de viol, şi abuzuri sexuale în zone publice şi chiar un caz în care o locuinţă a fost invadată.  (Sex-crimes-and-prostitution)
Zonele pentru comerţul cu sex s-au dezvoltat în jurul bazelor SUA din întreaga lume. Multe seamănă între ele, pline de magazine de băuturi, fast-fooduri, cabinete de tatuaj, baruri şi cluburi şi prostituţie sub o formă sau alta. Dovezile sunt chiar la poarta bazelor în locuri ca Baumholer şi Kaiseslautern în Germania, sau Kadena şi Kin Town pe Okinawa. (Womens-labor-sex-work-and-u-s-military-bases-abroad/)
În timpul războiului din Indochina, senatorul SUA J. William Fulbright şi corespondentul Sunday Times din Londra au susţinut, independent unul de altul, că forţele americane din Vietnamul de Sud au transformat Saigonul într-un „bordel”, făcând referire la cele aproximativ 500.000 de prostituate care au servit un număr aproximativ egal de militari americani. (Preston Jones: The U.S. Military and the Growth of Prostitution in Southeast Asia Preston Jones a servit în marina SUA din Pacific către finalul anilor 1980. El predă istoria la John Brown University.)
Acest studiu se referă la poziţia diametral opusă dintre legea americană, politica publică şi încurajarea militarilor, staţionaţi în afara SUA, de a se folosi de prostituţia femeilor. Atât legea americană cât şi legislaţia internaţională recunoaşte că prostituţia este nocivă şi au promovat politici care încearcă să anihileze, controleze, sau să o limiteze. Şi totuşi, Statele Unite permit şi încurajează în mod permanent dezvoltarea unei industrii de sex active pentru R&R  în zonele care înconjoară bazele militare americane. Acest comportament violează nu numai legea americană şi pe cea internaţională, dar, de asemenea, noţiunile de demnitate umană şi bazele susţinerii familiei.”
În Vietnam, bordelurile ridicate pe terenurile bazelor americane, „au fost construite prin decizia unui comandant de divizie, un general cu două stele, şi au fost sub directul control operaţional al comandantului de brigadă cu rangul de general colonel ... Bordelurile din Vietnem cu existat cu aprobarea şefului Statului major al armatei, William C. Westmoreland, al ambasadei SUA din Saigon şi a Pentagonului. (Emily Nyen Chang:  Engagement Abroad: Enlisted Men, U.S. MilitaryPolicy and the Sex Industry )
De exemplu, Organizaţia Internaţională a Muncii a susţinut că de departe, cel mai semnifricativ impact asupra prostituţiei din Filipine a fost stabilirea bazelor militare americane în această ţară.
Altfel spus, personalul american staţionat la (de exemplu) baza aeriană Sattahip, Tailanda, nu a adus noţiunea de prostituţie în acea regiune. Dar industria bordelurilor care au fost construite lângă acea bază, în Pattaya Beach, a crescut şi a rămas [datorită acesteia] unul dintre principalele centre ale industriei sexului din Asia de Est. (Preston Jones: The U.S. Military and the Growth of Prostitution in Southeast Asia)
2. Crima organizată. Faptul că aceste autorităţi civile şi militare erau conştiente, complet la curent cu implicarea reţelelor mafiote în traficul de femei şi în organizarea prostituţiei în respectivele amplasamente.
In Okinawa, Yakuza (mafia japoneză) deţine şi administrează industria prostituţiei. Yakuza administrează o zonă de baruri în jurul fiecărei baze militare, separată de cea a barurilor permise japonezilor şi celor don Okinawa. (Emily Nyen Chang:  Engagement Abroad: Enlisted Men, U.S. MilitaryPolicy and the Sex Industry )
4. Corupţie; încurajarea şi aprobarea încălcării legilor şi a regulamentelor militare Ofiţeri de diverse niveluri din armata americană, dar şi personal civil, s-au implicat direct în această „industrie”.
 O amintire similară a fost împărătşită de foşti militari ale bazelor din Filipine în direct, la ora de vârf, pe canalul de televiziune ABC. Ei au subliniat că ofiţerii militari „au promovat cu entuziasm” prostituţia în Filipine, unii dintre ei fiind ei înşişi proprietari de cluburi şi de femei. (Emily Nyen Chang:  Engagement Abroad: Enlisted Men, U.S. MilitaryPolicy and the Sex Industry )
5. Pedofilie masivă la nivel planetar: majoritatea covârşitoare a acestor prostituate au fost/sunt introduse pe piaţă când erau/sunt încă minore
Cu adevărat, minorii folosiţi ca prostituate în Asia de Sud-Est erau atât de obişnuiţi încât o carte de călătorii a unui portavion american, publicată în 1989, includea fără nicio reţinere o imagine a unei prostituate tailandeze foarte tinere, probabil de circa 15 ani, pozând foarte provocator sexual. Prin 1999, un rezident tailandez din Pattaya Beach îşi exprima nedumerirea că ofiţerii marinei americane cu făceau nimic  pentru a opri marinarii să plătească minore pentru sex. Este probabil că foarte multe, dacă nu chiar toate prostituatele sudest-asiatice, folosite de personalul militar al SUA în timpul conflictului din Vietnam şi, mai târziu, în porturile din Tailanda şi în jurul insdtalaţiilor americane din Filipine erau minore. ( The U.S. Military and the Growth of Prostitution in Southeast Asia)
Prin deşertul de minciună, cenuşă şi moarte al „Imperiului”
Majoritatea aspectelor relevate mai sus se înscriu între delictele penale, uneori grave, condamnabile atât sub incidenţa legislaţiei internaţionale cât şi a celei americane. Şi totuşi, probabil niciun american, militar sau civil, nu a fost vreodată pedepsit.
Ceea ce este de constatat, de înţeles, de memorat şi de folosit de fiecare dintre noi, pentru a cuprinde realitatea lumii în care trăim, este minciuna, falsitatea, dubla măsură (pedepsesc, sub acuzaţia de hărţurire sexuală, adresarea mai familiară a unui bărbat faţă de o femeie, dar acceptă şi chiar se implicăm în crima organizată alături de reţelele mafiote), făţărnicia, ipocrizia, ticăloşia, dispreţul ucigător faţă de semeni, al acestor elite – pentru că, în final, aici nu este vorba numai despre conducerea armatei amerricane, ci şi despre tot establishmentul statului american şi structurile alăturate lui, plătite şi sub comanda mafiei financiar-bancare globaliste. Este vorba despre distanţa cosmică dintre prezentarea şi pretenţiile americane de naţiune superioară, de statul democratic cel mai avansat, dedicat binelui omului acasă şi în lume, şi pretenţia ca în baza acestor calităţi SUA să decidă ce e bine şi ce e rău şi să împartă, nu bunăstarea popoarelor supuse, ci distrugerea morală şi moartea. (Evident că  mă refer aici şi la nesfârşitele şi tot mai multele războaie americane în care este atacat un stat pentru că, de exemplu, ar avea arme de distrugere în masă, ceea ce s-a dovedit o minciună, sau pentru că un regim ar fi omorât câteva zeci sau sute de opozanţi, intervenţiile, precum cele din Irak şi Siria aducând peste ţările respective beneficiile a peste 2,5 milioane de morţi, de câteva ori mai mulţi răniţi, şi tot de câteva ori mai mulţi refugiaţi). Şi nu este vorba doar de mentalitatea unor membri ai elitelor americane (şi mai general, occidentale), ci chiar de o cultură de masă cu aceste caracteristici. După cum remarca, într-un articol recent, Anu Bhagwati, directorul executiv al „Service Women’s Action Network”:
Este de asemenea o cultură care conduce la sexism şi la degradarea femeilor. La bazele din străinătate, exploatarea comercială a femeilore explodează în jurul lor, femeile fiind victimele traficanţilor. Nu te poţi aştepta ca o femeie să fie tratată ca un seamăn egal, când, în acelaşi timp tu, ca soldat tânăr eşti încurajat să exploatezi femeile din afara bazei.
Este vorba despre imperiul american, „instransigentul observator” al respectării drepturilor omului, care urechează România an de an pentru, presupuse, astfel de încălcări (în cazul minorităţilor, cu preponderenţă a celor sexuale, cum ar fi neacceptarea completă de legislaţiei prohomosexualitate), care îşi arogă dreptul de a da lecţii, comenzi, foi de drum instituţiilor româneşti, începând cu guvernul, care impune, pentru, pasămite, a ne apăra, risipirea unor sume exorbitante pe cumpărarea de armament, care impune din „grijă pentru piaţa liberă” cedarea necondiţionată a resurselor naturale româneşti către companiile americane, şi care a exploatat şi exploatează indirect şi direct zeci de milioane de femei din lumea întreagă în, probabil cea mai înjositoare sclavie, sau care are la activ zeci de milioane de morţi, în războaiele de agresiune din secolul 20.
Un val uriaş de violuri şi alte agresiuni sexuale în chiar armata americană
Pentru a înţelege mai bine ceea ce se petrece în jurul bazelor americane să vedem puţin ce se petrece în interiorul acestora.
În anii din urmă, acuzaţii privind răspândirea infracţiunilor sexuale au urmărit armata SUA. Un sondaj al Pentagonului estima că 26.000 de militari au fost agresaţi sexual în 2012, deşi numai una din 10 victime (deci circa 2600, n.n.)  au raportat agresiunea. In 2013, numărul personalului care a raportat astfel de incidente a crescut la 5.518 şi anul trecut a atins aproape 6.000. (popularmilitary.com/u-s-militarys-long-history-prostitution/)
Nu am cercetat situaţia secolului trecut, dar în acesta recordul agresiunilor sexuale în interiorul armatei îl deţine anul 2006 cu o estimare de circa 34.000 de cazuri. După o scădere către 2016, an estimat la 14.900 de incidente, cercetarea Pentagonului din 2018 a relevat din nou o creştere a acestora la 20.500. Cel mai atacat segment de vârstă este cel al femeilor între 17 şi 24 de ani, segment cu creştere semnificativă a atacurilor sexuale. Un alt element important evidenţiat de cercetarea respectivă este asocierea acestor acte de agresiune cu alcoolul în 62 % dintre cele mai serioase agresiuni. (https://edition.cnn.com/2019/05/02/politics/us-military-sexual-assault-report/index.html).
Dacă, an de an, sunt agresaţi sexual zeci de mii de membri ai armatei SUA (femei, dar şi bărbaţi) la ce ne putem aştepta de la militarii americani, sosiţi în postura de personaje aproape intangibile, de „descendenţă superioară” dintr-o civilizaţie „superioară”, cu venituri uriaşe în raport cu localnicii din statele în care sunt amplasate aceste baze?
Va urma.

Milioane de cetăţeni din UE se roagă pentru victoria lui Putin

Încă în șoaptă, atitudinile est-europene față de războiul din Ucraina încep să se întoarcă în favoarea Rusiei sau, cel puțin, să se îndepărt...